Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-01-04 / nr. 1

Roșiea Prin un rescript cu data din 5 Decemv. M. S. Imperatorul au vine sori să conte­­reze ordinul Sf. Stanislav de clasa I-a con­­silrului actual de stat Haliinschi spre re­­compensiea însămnatelor sale servcții în calitate de general consul în Moldo-Ro­­măniea. Generalul adjutantul Prințul Voronțo se raportează că, de la 30 Noemv­rie pănă la 4 Dechembrie nu s'au întămplat nimică mai particular pe toată întinderea mar­­ginilor transcaucaziene. După lămuriri demne de credință, prii­­mite în acest curs de timp, perderea Tur­­cilor în bătăliile de la Acalcie și Baș- Cadiilar, se rădică mai la 12,000 oameni, atăt in morți, răniți căt și în dezertori, fără a se mai pune în astă sumă și pe milițieni ce s'au întors de la sobcîliniile lor. Cele două corpusuri turcești, învinse în acele combateri numărau 28,000 sol­­dați de infanterie regulată, 7,000 cavale­­rie regulată, și pănă la 19 mii milițieni. Ear detașamentul Otoman, ce ce adună la Cars după acele învingeri, de abia se ră­­dică la 19 mii chiar și cănd am crede zi­­sele exagerate. În numărul șefilor prin­­cipali ce au perdut Turiii, în 19 Noemi, ce arată între cei morți de Ibraim-Pașa, doi miram­i sau comandanți de regimente, 5 Bim-bași (șefi de batalioane), ne­b­n­­re­carii, încă 4 Bișm-bași răniți de s'au transportat la Cars. De la Odessa ce scrie că, în 25 Decemvrie s'au făcut acolo cumpărături foarte însămnătoare de grăne, a cărora comerți s'au re'nsuflețit prin avi­­zapine æoapre încuragetoare de prin toate piețile de consumație și mai ales de prin porturile Mediterane, nem­oi popușoiu mi trăi, dup de prin porturile de la Nori, pentru săcară; încvăt comerțul Odessei poate cb ce fericească pentru rezultatele stră­­lucite ne s'au căpătat din esportațiea gră­­am æocr ostenitor, îndatoritoru, mulțămit cu Invidia despre fericirea și aputia altora pu s'au tur­­nozigia mea și cu dapspile lui D-Zes­­verat, eplenice în public și eplav­os în tă­­cere, am dat esemplu de­plinirea îndatoriri­­lor. Du pe ancete toate pocu zice de tine? (Ba urma) 235 . “... ' e­u 'nu D- nilor, pentru care, nici unul din anii d­e­­părtășire despre astă hotărăre s'au nă­cutu comendanților armiei din Rumilica, acei de Anatoliea și altor funcționeri, spre a privege ca operețiile începute să nu în­­timpine vre­o pedecă, despre care și pu­­blicul se Hotărirea de mai sus, fiind întemeetă pe formele de legi prescrise, întărite de fetvaua avi Șeic­­ul-Ielam și de toți adoptată, apoi ori cine ar cuteza a critica, cu asprime se va pedepsei:” cuți p'au fost atăt de favorabil. Turcica S'au aflat prin vapoarele venite de la Trapisonda că în cele d­inrsi zile a lunei trecute, au urmat pe marea Neagră nume­­roase ras­frăngeri între vasele de co­­șerțu, din care cea mai mare parte erau incărcate cu grăne. Cons­ue À. Poartă s'au unit cu cuprin­­derea celor 7 punturi a notei din 12 Der, trecut, care pe temeiul protocolului de Viena,­­i s'au împărtășit de sus-patru re­­prezentați a puterilor mari, Gazeta Tur­­cească, intitulată: Geride­ Havadis au pu­­blicat următoarea proclamație: „Șiind că Guvernul Împerial a Boesiei de-a­ pururea au vederat dorință a încheie pace, apoi cele patru alicate puteri s'au a­­dresat cătră Guvernul I. Porți, îndemnăn­­du'l de a espune în astă privire scopurile Drept­ aceea, Sămbătă și Duminică s'au lă­­sate. în 17 mi 18 a lunei Rebiul-Evel, cut la I. Poartă două ș mari adunări, la ca­­re au asistat toți miniștrii, vizirii, înal­­generalis­tru­ În ambe a­­îni hotarăt a da următoriul răspuns: „Guvernul A. Porți au declarat resbelui în privirea păstrărei drepturilor și integrităței imperiului; el nu ții funcționari, ulemalile,­pelor de uscat și de mare a­ceste adunări după o coaptă sfătuire, unanimitate s­au se fe­­rește de încheierea păcei, în caz deacă­­ i se vor da întemeeze închizeșluiri despre fe­­rirea de ori ce jignire în prezent (de fa­­us­) și în viitorii. Șeic-ul-Islam au întă­­rit astă hotărire prin un Fetva, și în ur­­mă și Sultanul au sanționat'o (sfințit'o) ista respune s'au înmpărtășit reprezentan­­ților alieatelor patru puteri. În urmarea pcestora, cveștiea politică se află acu in cazul unei propuneri la care s'au răspuns de cătră una din părți, încă nu'i nici pace, nici apoi­ crape, rezbelul urmează. O îm- Asupra înm­urirei ce în public au făcut hotărirea acei adunări, GAZETA de TPIECTE, raportează următoarele: „A doua­ li 9 (21) Dechemvrie după în­­cheierea adunărei, Dascalii au refuzat a mai trada (paradosi), căci legea fondamen­­tală a Turcilor cartă a cunoaște încheierea unui început groase, numai atunce, cănd se va învinge au Selamul au dușmanul. Softarile (scolerii) în număru de 40,000 s'au adunat spre a dez­­ca începutul Spiritile s'au turburat, bate astă crestie. Acest pas, ce nu era înso­­țit de nici o demonstrație dușmănească, s'au răspăndit cu repetunea fulgerului și s'au crezut unei revoluții. dregătorii au pă­­răsit cancelariile lor, dughenile s'au închis. Spaima au mai sporit, prin amintirile ce Angliei au făcut proteguiților lor, ca la prerumperea for­­tunei, de care se va da semnal, să se adă­­posteze în palaturile ambasadorilor s­au pe coverta flotelor, cănd despre o altă parte, internunțiul Ascapiei în toate zilele ce vedea umblănd pe jos fără nici o es­­cortă, prin care împoporarea creștină mult s'au încurajat, de­și el luasă măsurile cu­­venite de a putea apăra ne­proteguiții cel. Poarta au trimes pe ulamalele credincioase pe la geamii spre a astămpăra maesele în­­tărătate, custodiile au arestat la 500 din cei rebeli, Șeic-ul-Selaman merse la gea­­mie a Sultanului M­ehmil spre a îngredința încunoștiințează­ rezbeu dupre motive rel­­­ambasadorii Franției și E­­­­­­­­­ RZILE Mopt wi­sis D. Fichi de Sem­erg i­ropiceme că la Am­­pierep, sn æ+anip Indiean, în păretă mai de 40 ani, ce arătă la Depsap în palatul avi Ps­­gint-Ving, denraprndsce pata a ce înmormănta de pin opi mi sude ' s'ar ordona și cu condi­­mie­na, după 40 zise de la înmormăntare, cănd ce va deeinde mormintel­en l păească mis. Rugint-Cingeo priimi ns amcacrs propunere estra­­vagantă mi ordonă să ce plidsească o casă în p­­dine, pete o patcă din toate părțile și apămai ns­a singură pus în fer, pe care o îndapă în­­tre grădina lui mi tălcca de Amnister. La timpul teterminit lanirul ce arătă mi ce pi­­gă numai să­­ ce lase cepesx sele în tot cur­­sul somnului morței, și după trezire, zicănd că, el cupoșea chipul unei răpăte ce trebuia s+ © întrebuințeză asupra lui. După aceasta cănd el începu a ce pregăti pentru somnul morței, ce viptui în cure de 20 zile, (în ca­­re timp Poying Sing a­ pus înadin o vnghilă spre a a păzi de aproape) numai cu lapte și spunea KB luase atăta curețenie, încăt nu'i rămăse­­se nimită în stomac. în­­cepu a și pune în lucrare înmormăntarea chinr­est­oncii lui Rugint-Sing și a tuturor serdari­­lor curtei și după ce­­i ce astupără cu ceară toate răsuflătările trupălui, precum: nac,­­ vreci, &. œakipss iși trasă căt pa timp ră­­săplarieia, o repetă aceasta încă de căteva ori, mi apoi de o­ altă pină și rămasă co- o vii în ciși Ka în mort mi cu toate semnile observa­­te la ei părăsiți de picațe; numai căt, în era prie. Atunce căți, dăndusă berea de la una, la marile termic, că scimbare, în a 40-a zi, fa ce peschisă vii ce găsi pe cachir culcat în secr­iu. TOT în numai căt­el ce părea a fi mai galbăn. Atuncea, serpul seu începu să întrebu­ințele mijloacele de în pli­­pe, și pentru acest scop, el coace o păne de Sosind la Derbar, creșegul capului gele ce repezea groapa cu pămănt, căldură, Mic, fără ba uneori­ și ceea­laltă rămășiță Ragint Sing orănduise acea noziune în care ce pustse, pe aachir într'un sedr­u, de ce acoperi mi ce țintui cu copacul, ce scobori AN groapa săpată în acea casă,­­ se puse nișe scănduri de-asupra și se astupă deasupra căreia ce semănă oră și grău, fșa carei ce închisă cu doi lă­ Bic - Ventura e r­ceea­laltă la generalul Ce simțea ce a­pără să într'un o ferbințeală, cu putere din toate a capului KA­CB se poată OBCCPBA punt o săn­­unde ce cerceteze părțile­ și a trunului ce vizitele adece mormăntul, lucru ce și să mi ur­­cea mai mi­­

Next