Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-01-04 / nr. 1
Roșiea Prin un rescript cu data din 5 Decemv. M. S. Imperatorul au vine sori să contereze ordinul Sf. Stanislav de clasa I-a consilrului actual de stat Haliinschi spre recompensiea însămnatelor sale servcții în calitate de general consul în Moldo-Romăniea. Generalul adjutantul Prințul Voronțo se raportează că, de la 30 Noemvrie pănă la 4 Dechembrie nu s'au întămplat nimică mai particular pe toată întinderea marginilor transcaucaziene. După lămuriri demne de credință, priimite în acest curs de timp, perderea Turcilor în bătăliile de la Acalcie și Baș- Cadiilar, se rădică mai la 12,000 oameni, atăt in morți, răniți căt și în dezertori, fără a se mai pune în astă sumă și pe milițieni ce s'au întors de la sobcîliniile lor. Cele două corpusuri turcești, învinse în acele combateri numărau 28,000 soldați de infanterie regulată, 7,000 cavalerie regulată, și pănă la 19 mii milițieni. Ear detașamentul Otoman, ce ce adună la Cars după acele învingeri, de abia se rădică la 19 mii chiar și cănd am crede zisele exagerate. În numărul șefilor principali ce au perdut Turiii, în 19 Noemi, ce arată între cei morți de Ibraim-Pașa, doi mirami sau comandanți de regimente, 5 Bim-bași (șefi de batalioane), nebnrecarii, încă 4 Bișm-bași răniți de s'au transportat la Cars. De la Odessa ce scrie că, în 25 Decemvrie s'au făcut acolo cumpărături foarte însămnătoare de grăne, a cărora comerți s'au re'nsuflețit prin avizapine æoapre încuragetoare de prin toate piețile de consumație și mai ales de prin porturile Mediterane, nemoi popușoiu mi trăi, dup de prin porturile de la Nori, pentru săcară; încvăt comerțul Odessei poate cb ce fericească pentru rezultatele strălucite ne s'au căpătat din esportațiea grăam æocr ostenitor, îndatoritoru, mulțămit cu Invidia despre fericirea și aputia altora pu s'au turnozigia mea și cu dapspile lui D-Zesverat, eplenice în public și eplavos în tăcere, am dat esemplu deplinirea îndatoririlor. Du pe ancete toate pocu zice de tine? (Ba urma) 235 . “... ' eu 'nu D- nilor, pentru care, nici unul din anii depărtășire despre astă hotărăre s'au năcutu comendanților armiei din Rumilica, acei de Anatoliea și altor funcționeri, spre a privege ca operețiile începute să nu întimpine vreo pedecă, despre care și publicul se Hotărirea de mai sus, fiind întemeetă pe formele de legi prescrise, întărite de fetvaua avi Șeicul-Ielam și de toți adoptată, apoi ori cine ar cuteza a critica, cu asprime se va pedepsei:” cuți p'au fost atăt de favorabil. Turcica S'au aflat prin vapoarele venite de la Trapisonda că în cele dinrsi zile a lunei trecute, au urmat pe marea Neagră numeroase rasfrăngeri între vasele de coșerțu, din care cea mai mare parte erau incărcate cu grăne. Consue À. Poartă s'au unit cu cuprinderea celor 7 punturi a notei din 12 Der, trecut, care pe temeiul protocolului de Viena,i s'au împărtășit de sus-patru reprezentați a puterilor mari, Gazeta Turcească, intitulată: Geride Havadis au publicat următoarea proclamație: „Șiind că Guvernul Împerial a Boesiei de-a pururea au vederat dorință a încheie pace, apoi cele patru alicate puteri s'au adresat cătră Guvernul I. Porți, îndemnăndu'l de a espune în astă privire scopurile Drept aceea, Sămbătă și Duminică s'au lăsate. în 17 mi 18 a lunei Rebiul-Evel, cut la I. Poartă două ș mari adunări, la care au asistat toți miniștrii, vizirii, înalgeneralistru În ambe aîni hotarăt a da următoriul răspuns: „Guvernul A. Porți au declarat resbelui în privirea păstrărei drepturilor și integrităței imperiului; el nu ții funcționari, ulemalile,pelor de uscat și de mare aceste adunări după o coaptă sfătuire, unanimitate sau se ferește de încheierea păcei, în caz deacă i se vor da întemeeze închizeșluiri despre ferirea de ori ce jignire în prezent (de faus) și în viitorii. Șeic-ul-Islam au întărit astă hotărire prin un Fetva, și în urmă și Sultanul au sanționat'o (sfințit'o) ista respune s'au înmpărtășit reprezentanților alieatelor patru puteri. În urmarea pcestora, cveștiea politică se află acu in cazul unei propuneri la care s'au răspuns de cătră una din părți, încă nu'i nici pace, nici apoi crape, rezbelul urmează. O îm- Asupra înmurirei ce în public au făcut hotărirea acei adunări, GAZETA de TPIECTE, raportează următoarele: „A doua li 9 (21) Dechemvrie după încheierea adunărei, Dascalii au refuzat a mai trada (paradosi), căci legea fondamentală a Turcilor cartă a cunoaște încheierea unui început groase, numai atunce, cănd se va învinge au Selamul au dușmanul. Softarile (scolerii) în număru de 40,000 s'au adunat spre a dezca începutul Spiritile s'au turburat, bate astă crestie. Acest pas, ce nu era însoțit de nici o demonstrație dușmănească, s'au răspăndit cu repetunea fulgerului și s'au crezut unei revoluții. dregătorii au părăsit cancelariile lor, dughenile s'au închis. Spaima au mai sporit, prin amintirile ce Angliei au făcut proteguiților lor, ca la prerumperea fortunei, de care se va da semnal, să se adăposteze în palaturile ambasadorilor sau pe coverta flotelor, cănd despre o altă parte, internunțiul Ascapiei în toate zilele ce vedea umblănd pe jos fără nici o escortă, prin care împoporarea creștină mult s'au încurajat, deși el luasă măsurile cuvenite de a putea apăra neproteguiții cel. Poarta au trimes pe ulamalele credincioase pe la geamii spre a astămpăra maesele întărătate, custodiile au arestat la 500 din cei rebeli, Șeic-ul-Selaman merse la geamie a Sultanului Mehmil spre a îngredința încunoștiințează rezbeu dupre motive relambasadorii Franției și E RZILE Mopt wisis D. Fichi de Semerg iropiceme că la Ampierep, sn æ+anip Indiean, în păretă mai de 40 ani, ce arătă la Depsap în palatul avi Psgint-Ving, denraprndsce pata a ce înmormănta de pin opi mi sude ' s'ar ordona și cu condimiena, după 40 zise de la înmormăntare, cănd ce va deeinde mormintelen l păească mis. Rugint-Cingeo priimi ns amcacrs propunere estravagantă mi ordonă să ce plidsească o casă în pdine, pete o patcă din toate părțile și apămai nsa singură pus în fer, pe care o îndapă între grădina lui mi tălcca de Amnister. La timpul teterminit lanirul ce arătă mi ce pigă numai să ce lase cepesx sele în tot cursul somnului morței, și după trezire, zicănd că, el cupoșea chipul unei răpăte ce trebuia s+ © întrebuințeză asupra lui. După aceasta cănd el începu a ce pregăti pentru somnul morței, ce viptui în cure de 20 zile, (în care timp Poying Sing a pus înadin o vnghilă spre a a păzi de aproape) numai cu lapte și spunea KB luase atăta curețenie, încăt nu'i rămăsese nimită în stomac. începu a și pune în lucrare înmormăntarea chinrestoncii lui Rugint-Sing și a tuturor serdarilor curtei și după cei ce astupără cu ceară toate răsuflătările trupălui, precum: nac, vreci, &. œakipss iși trasă căt pa timp răsăplarieia, o repetă aceasta încă de căteva ori, mi apoi de o altă pină și rămasă co- o vii în ciși Ka în mort mi cu toate semnile observate la ei părăsiți de picațe; numai căt, în era prie. Atunce căți, dăndusă berea de la una, la marile termic, că scimbare, în a 40-a zi, fa ce peschisă vii ce găsi pe cachir culcat în secriu. TOT în numai cătel ce părea a fi mai galbăn. Atuncea, serpul seu începu să întrebuințele mijloacele de în plipe, și pentru acest scop, el coace o păne de Sosind la Derbar, creșegul capului gele ce repezea groapa cu pămănt, căldură, Mic, fără ba uneori și ceealaltă rămășiță Ragint Sing orănduise acea noziune în care ce pustse, pe aachir într'un sedru, de ce acoperi mi ce țintui cu copacul, ce scobori AN groapa săpată în acea casă, se puse nișe scănduri de-asupra și se astupă deasupra căreia ce semănă oră și grău, fșa carei ce închisă cu doi lă Bic - Ventura e rceealaltă la generalul Ce simțea ce apără să într'un o ferbințeală, cu putere din toate a capului KACB se poată OBCCPBA punt o sănunde ce cerceteze părțile și a trunului ce vizitele adece mormăntul, lucru ce și să mi urcea mai mi