Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-03-22 / nr. 23
- 90 - revanterită, sara în șura Măgcii, mai mare gravă de oștirile p noastre, vare coprinderea acelui ținut. 748 în alor De patru zile ce apr în parte- aius În oara vscepaspei sale, și sepulație a constelației Andromeda, coada cometei în Nobleța Guberniei Poltava, au prositorat pentru aproviantarea armiei 600 boi. M. S. Imperatorul au binevoit a mulțămi dănuiropi por patriotici, mi au răndut a semăna adele vite, pentru trebuința armiei Danubiene. Senco vechi s'au însărcinat tru armie un manual, în care se cu litere Rosiene, cuvintele și dialomai uzitate în limba turcească. 5 Martie in IMAMDUL ROSIEAN din viziteze corpusul Cadeților pi Dtici Nicolai coloevin, au părăsit Helzing spre mituri au întăi Januapie, cu veri ce au sosit la S. Petersburg în noaptea de 4 spre 5 Martie. Ce scrie de la Revel din 12 fevruarie că, portul de acolo ce se acoperise de gest au fost limpezit de 10-41 Ianuarie, îngețind din nou la 27 Ianuarie, încăță, M. Ca la Helvingfore batalionul finețarilor Finde gămpie, cu trenul artilerie, din garnizonul Svenborg, apune pănă se vinde în folosul soltațiVersurile D. Glinca s'au tradus în limba Polonă, Germană, Engleză și Franțeză și în astă din urmă limbă au la Poma.Astă compunere interesantă cu multă gibanie s'au parnăragar și în limpa Romănă de C. sprees par nostgopres qui son La constellation de GAnd gomide. La queu Agungănd la Chișinău ea s'ai priimit cu entuziazmumi toți ce grăbeau de a scoate copii. Turcea pele de nearmă pmontați de la Konstantinopoli din 27 Fevr. anunțările, lucrăr de fortifcație ce vor rădica mi ne istmu. de Galipoli, sub glezi. direcție a inginerilor S'au ambarcat pănă acuma două batalioanes întăreavscă ne Pașa de Iatice vor trimite tot de-odată un Bunc Șejl insurgenților Grivasani înainte spre Ianina, și acuma n'au avut nici o combatere de cupijiuit. Caraiscagcii au încercat de a asalta tăriea de la Arta, însă, făgăduit de alte trei rege ai sei Mehmed Ali, vechiul seraschier, și Feti Ah 8. - pe la cele itroape 25 minute, la 65 grade spre apus de - - Rosiea. în mare uniformă a ei îngoiu patrar. În 3 M aprie, ne lancepa mi hărsova, Cometa strălutește pu Dupre ordinul M. Sale orientalistul a compune penea epa 10 rpade lană aduse greute cu cea cerelui o puone Come- rădicată preste orizon, în directa fortereia pictat acolo lucrările de ele în noaptea și în Portul Balticei, cătru Tourai, s'au ocupatu una dans ori Cu toată lumina lunei, o lucoare a de cătră 9 Fevruarie velle Comète vers s'au desgrețat pegere Akon «pdariului și toasă = été successivement Depuis quatre jours paraît dans brillant. A dessus l'heure sue întreptate mobde Jassy, dans îndărăptul îndoitei baterii. Cu de son parite si la direction de os grade, qui uetene requentement, mesagaite degrès. FEAR juce ameridianul de Iași, due ce află Dans prănitorul însoțit de Finlanda de dimineaau inspectat puțouă ediție lor răniți: la de ragmpatenine, Nspastăa, es Gages, ont eu possession du cours vrilanei., ans son se M. S. Imperatorulsiau de Sveaborg și au in premier quartier, la Somete reluit ition elle était élevée de 6 oape, M. Ca ImperaÀ. Cezareviti, maaceet corpos sub comanda ține necontenit cuprinsă principalele peresane qui trouve d La contrée, celor doi la partie occidentale du ciel une au fost renpins. 7 h.36 minutes du soir. Malore de Gnoghison et de genie. et Ghersowo, na, în contra ui la Larisa. sale, la liii du Penne et de toute tuée à 63 degrés și vruni 4000 arrag trune a-una plus évaciées précipita mimen à l’ouest que le méridien! insurgenților greci; nou tot la lumivére de la Iane d’ure écla 10 degrés an La 11 oare, puse gurile eoțit se cetește că, de À. A. I. Monsiniorul Cezarevici Mare Ducă Clironom, și marii Duci Nicolai Nicolaevici .. anainte, un vas încărcat ca și Mihail Nicolaevici, au P 7i . noaptea din 28 . lahel s'au epeduit la , Peteresur” a art SR ÿ D- Martie, Maiestatea Sa și I. L. cu fericire la Helzingfore. Tot în aceea compunerea politică a D. T. Glinca, inti1 spre 2 I. au sosit turată. Ural! de răsullă amorul cel Mal din Fridrichșam. - curat pentru Patrie și tronu, au poloncat zi, la 7 oorede sara, au soeit la Helzingeore 1. S. 1. Marile Ducă Constantin Nicolaeviti. cu ilustrații și vignete alegorice, KOR- puse de artiștii frați Cernetorf, purolandezi. Pe sut an n noaptea Imperatorul din frescă, de la M. Sa imperatoru au 4 care de echipare și lînu o dizie (4 tunuri) de pe I. A Nicolaevici „ trecerea Sa, cu ALBINA NORDULUI N s și Mihail Nifo - o oară înucturi au mi încărcătura » Negrușii). e | soloi încredințează că, N de Nizam va merge la Epirura Turcilor pe uscat și ne mare. Astă Sultanului D. Post |ga puterul auzn la Salonic și cănd oameni cu 3 vaterii De la Constantinopoli se scrie că, în 24 s'au plinit logona chei întăi păscute fănd numile invingirilor celor moue așa cu fiiul lui Reșid Pașa, A Galib Pașa, cu o mare pompă. Dar, totodată, și spre a se susține o precumpenire de o potrivă între se vor din Imperiu, En în de cămn pre căt lui Zamir Pașa strămtoarea de alte 4 ori Tere Pses Sultan le cumnați -E b5 G D. | INSP spunape, “a soldat inuit'o pănă și în acțiile calmului cele mai îndepărtate de estetică mi de buna societate, dar, asea șignire, fie ci pe pe ăl văzurem cum s'au janat datorie săntă să anevoește mai ne larg. Căci, deacă, în compunere și în ambiințiuile unei lucrări airepape (prevuse Tuznul à aireparsa si postru) vinei Cim că, în cimente nosise, de ideile coimoace și vine esupimare, trevuinți, de o abnegație pentru o bună drept cupăntă! în ? Ante une pri seau desplăcerile personale, ce lasătatea cătră artiștii crare, deacă curent prevegăndit a Impresiilor ce de-odată, al lui, repede ce trăgea au întrevula poeg aceasta publicul numinii: treplie însă Ch sărtori încuviințată de moral și au înțăles'o de la piesă! sine că Beni wi la piesă! ginile la lică, vodevilul pe caD. Nillo, Turul Calinicul, de generozitatea la locul ce înștrlă lespe, a Ch porbesc cepa si aTpac pe nesimțite și rupește ce chel se atinge și publicul adese sale, care sinădecatate, peste marina ei gă șorală, întru Was nici prin gratuite critică, pează toate că îngrijeze și păndind judenii ne rănd acțiile, fontele și urmările, ca de cine este întărită din bopul locului, chiar spre anii morturiei recunoștința va dar și către un inimic. Aceste sănt cel puțin suise din regulile set ei îngădue selu de FT o școală, în care prin pic se îndreaptă unde, omul ăși întrebărește sabșii prin împonzșerea contrasterăului înstă. aninești, ști ce este sus? Un ha de rău de toni a me, “vomi ro Ga încă și an pribițioe, pă toată prvirea lui din năecare (ram pe-o spune), ambițios după niște lucruri a cerora lune, șale o node, și încă ce'i mai mălt, mai dom le em părțile cele bune a mieței socieale, tot pe-aținut să pe arăte, care fantă 1 pănă, ce urmașii carei sentimentul pop mărturisește viar prin terminii cei muște fără ele el espresini a pizmei. 12 ani tăinuuește și ține răniea în copil străin, abiea după eari coneă mărturisire pre un discăngic întrebuințat în camoraditatea ea, vi apare să ne aacă mea el mai mărească încă și mai tare nene? căci el, aceasta o alorgă și a carnegerului ființele, se se nintueee din mila publică, alăngăm N lăngă dânsul o să zișimă fată fără pănea de goate zilele; la ptolem air, nă parcă s'arnă veri din linetit, reparănd nesensita fărare și destreămare a envi conil prin.. prin cet,, ce me ns pe-o ombl spune în tot monologul epu, și toată scena ce Tocuma, deacă în plăcerile „ de adevăratele sonde care te reprezentează acea la- vilunea sa, - NSCE în asia de paro dată; și asta au vederat'o atăt prin napte, ear, căt pentru păr și o critică Despre e a, o sentimentul bunului însă serioasă, ce obserși al frumosului înlesc în om și manifestat. noerpi Au astă artă ce vii și la ție plăcută fop ori lu o cei vechi mi augorii au recunoscut că, de variicli- șoranurile, ori lor, prin țesetura și să ne œepim, inimi vini și au ajune arta teatrului cel îngoșit? sepu ori lepădare Astfeliu, până aclasici, aposecopii poate să conducăne că novile sentimente, nimerită de cine, a rezona pănă la vinelicere, ne pogo nisei mi à mopaasa ni diea lor am fi dorit să ce abnegase ne demaneșia dem prin sa cătră soceal, și manar Pe el a pedem ci, o găsim uk sgăriit, răbvtătioe, porbitor te în curs de dună alte parotonatan Gulzu, înele nie ne ! ! !