Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-06-10 / nr. 45

- 180 de la Imperatorul, pe care o ceruse cu stăruire. Nu se poate fi pănă acuma, ca ce va fi spus seau va fi cerut D. Salvandi de la Imperatorul; însă, aceea ce'i sigur despre astă audienție, este că, ei au cerut cu atăta stăruință să se ție astă audienție secretă și încunjurată de mister, încăt s'au fost și luat măsuri, ca nici un jurnal să nu vorbească despre ea. MONITORUL UNINIVERSAL din 27 Maiu, anunță Kb, Generalul Forel, comandantul diviziei a 4-a din armiea Orientului, priimise ordin a se duce la Pireusu și cuprinde: glezi, parte din acea expediție, care, în vara aceasta s'au și plinit scopul. Jurnalul oficial adaoge că, Franțiea nu declară rezbelii Greciei, dee cel de pe urmă mijloc al Un regiment de marinari En puși sub ordinile sale, vor face mi Angliea dar vor să-i de măntuire. Mare Britaniea. O depeșă telegrafică de la Malta 22 Maiu anunță că, diviziea sub comanda generalului Forel, purcesese pe 14 vase de vapor spre a ocupa Atena în 25. Arries Engleză, se ambarcase din Constantinopoli spre Varna. Armita Franțeză mergea spre Balcani. In urmarea reposărei vice-admiralului Hide Parcher, întăiul lord al admiralităței, s'au denumit: contr'admiral al pavilionului alb, contr'admiralul James Plumridge, și contr'admiral al pavilionului albastru, comodorul M. Seimur, capitan de ne flote Balticei, contr'admiralul Bocser, s'a denumit admiral inspector al Bosforului. Greciea însamnă un termin de 4 zile ca să respundă, și care precum am zic, s'au prelungit pănă la 10 (22). Ambele note e toate că identice un fondos, ce deosebesc între ele prin formă Nota Franțeză « foarte voluminoasă și cuprinde o mulțime de prepusuri neadevărate sau greu de adeverit, și din contra, e mai puțin desprețuitoare de căt a D. Wise, Englezul Și unul și altul cer de la Regele, ka guvernul ce să declare în public, stricta neutralitate în rezbelul Orientului, ca el să învinovățească în public actele acelora carii, părăsind servițiul Greciei, trec în răndurile insurgenților, să fie măsuri aspre, spre a rechema pe acei ce se află în serviciul regatului. CRCe opuea formarea corpului de volontiri, destinat să agite insurgenților, și spre încheiere, să publikte în Grecia protocolul din Viena 9 Aprilie, atingător de întregimea Turciei. La încheierea Notei, D. Wise declară că, dacă au terminat hotărăt, puterile au un respuns mulțămitor, ele le se respecta rezoluțiea, a căreia urvor priimi vor face a mări va fi instalarea unui guvern, carile as va opune pedit la lucrările puterilor alieate. Nota Franțeză zice mai simplu că: „dacă răspunsul guvernului Greciei nu va fi mulțămitor, vor lua măsuri spre a o anevoi la aceasta”. Cuprinsul amănduror ultimatelor au întărătat foarte spiritele în Atena. pistrilor au deliberat, uneori preziduu de Patru zile în una, consiliul mi- Regele în persoană, însă, pănă la 7 (19) Maiu, nici o rezoluție încă nu se luase, lucru ce dase loc vorbelor, că membrii cabinetului nu se unesc nici asupra fondosului crestiei, nici a partidei se vor lua în așa împregiurare. O corespondenție de la Atena din 10 Mai ce esprimă astfel cu: „Călcănd în litoare tot aceea ce este mai sănțit pentru un popor, cele două puteri maritime, cred prin aceasta a imnedera influențiea ’occleans; însă, nici o sută de bătălii căugate n'ar fi putut să asigure Rossiei, acea influenție ce 'iau atras'o purtarea ziselor puteri cătră Greciea și populațiea Creștină din Turciea. Însuși foaea „Speranța” care în curs de 18 ani au porbit cea mai aspru asupra Rossiei, acum s'au văzut nevoită să se declare în favorul simpatiilor pentru Rosiea. După altă corespondenție tot din Atena, de asemine ce manisecta [UNK] în Greciea, sincere simpatii cătră puterile Germane. Dupre noutățile de la Arena 26 Main, acolo circula următoarea listă a miniegerului: Prezident consiliului și de finanță Mavrocordato, de marină și prezident ad interim Canaris, din năuntru Rigas Palamidee, relațiilor din atapi Pericles Arghiropolo, a cultului Acpsilas, de rezbel, Calerghi, a dreptăței Petalis, prin aceasta, criza se va mănnui. Creziena. După moutățile de la Stocholm din 17 Mais, înarmările nu conțineau. Armien ce komnine din: 80,000 infanterie, 5569 cavalerie și 4916 argilerie, adecă în total 94980 oameni trupe regulate, Insula Gotland și cele alte provinții, vor pute să pue încă în campanie 21000 milițieni, încăt, la nevoe armiea Ba pute să ce rădite la 116,000 insi itan O corespondenție de la Stocholm din 22 Mais, asuigură fn chipul cel mai pozitiv că, Svezica, cu clar opriuie manifesta neutalitatea ca, și ea rămăne credincioasă politicei reposatului Rege Carol lIoan, carile zicea „lupta în Rampa Porciei, spre a pe căpăta Finlandiea, este poli ica cea ma de desprețuit; căci, Pocolea este sa Beuir flota sigur, asupra căruia poți spera.” Suedo-Norvegieană avea să putreadă căt de în curănd, spre a crucie în marea Baltică. Noutățile de la Atena din 19 anunță că, terminul pus de ambasadori prin Ultimat, se prelungise pănă la 22 Maiu, un incendiu esbucnise pe vasul „Gomer” cu pavilionul admiral, dar îndată s'au stins. Noutățile din Tesaliea sunt favorabile Grecilor. GAZETA de TRIESTE dă o prescurtare din notele date la 1 (13) Maiu D. Palhos, ministrul intereselor străine, de cătră trimișii Angliei și Franției, prin care: #ienez-3 : - - - ÎNȘIINȚA.LRE.. Moșiea Scheea și Căneții din ținutul Bacluiului, avănd a se da în posesie de l viitoriul Sent. Gheorghie, anul 1855; doritorii să se adreseze cătră D. Vornicu Iacovachi Leon, proprietarul, urmănd ca cel ce va luao, să'și facă arătura de toamnă, acum: „--2 - IAȘII, INSTITUTUL TIP LGTORRAFII, AC-LIVINEI FOMAAE. -„Pieriitor"l.