Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-10-14 / nr. 81
DES RE]T 229 - spre a ține în arău tot de-o dati.ne Prestea căt wine Danimarca, Săn- pe sigeri, că acest ordin s'au espelotei; cu toate aceste, ptul, pănă acuma încă nu avem de căt e de dinie în portul nostru Eidep, văndye suflă acuma în Baarika, ce'i drepot ch fi oprig căteva vase în drum. donsori mi ce întămplare, deacă Gonu va depune armile, apoi, în primăviitoare putem să ne așteptăm la nvenimente foarte serioase. Firanțiea NOTITAȚIONELUL din 7 Oct. arată corposul ecnedigionar din Baltica sit la Serburg, afară de trupele de lilerie și de gemie ue să rădică la ameni. NNTOGUL din 8 Ost. publică următoaepeșă, priimită de ministrul de teze la generalul Canrobert: „Balaclava ent. Marșalul S. Arno periculos bolmi"au încredințat comanda armiei, nocu ordinile Imperatorului. Astăzi mă izionez la Balaclava și voiu începe sa mează-zi mișcarea spre Sevasto- Doașmanul, ne mai arătănduse după de la Alma, marșul nostru înrător spre a ne duce la Sudul Seșolului, s'au plinit fără nici o greu Statornicindumă ne podișul cere ainaintea cetăței, ămi Bois priimi procapul Hersonezului. din 10 Cxr. cuprinde toarea scrisoare cu data din aeului Covlei, ue după înstriinarea gului M Britaniei, au trimis o ministru străine a M. S. Imperatocontănguire la ocazie a morrei .. S. Arno ie Ministrul! Principalul secretar de stat S pentru interesele străine, maxi Marmalului S. Arno S e, să înfățoșeze M. S.S. wi nației Francontănguirile sale pentru durerosul evenk aiucir ne Imperatorul mine Franciu serviciile unui general atăt de bra și Deacă este ceva, de eminent, bare ponînduăliească ambătrăciunea părerilor de pe care guvernul și poporul Franței treb le resimtă din asemene perdere, de caîmpărtășeșe și Angliea, anoi, acea săndirea deși dureroasă în fel iul cele din urmă momente ale Marșalului, curtenire, atrăgătoare spre al iuvii păli, o ni pei case pripate, nu erau mai puțin însămnate, pe lăngă statornica sa bravură ne cămaul bătiliilor. bu altă ocazir &. (subscris) Copiei. MONITORUL din 1I opt, mai cuprinde următorul decret Împărătesc: „Napoleon, prin mila lui D-zesa wi voința națională, Imperator Francezilor, Cătră topi de fapă și următori, enjugare! Conederănd eminentile mi glorioasele serblări a Marmarălui S Apno, la ezvelul din Africa la șinisterul lui în este pica Orientală, considerănd mai ale strărăcita biruință de la Alma, unde, comanda anșei armiea Franțeză, Vounder dăm amintirei strălucitului Marșal o mărturie despre recunoșința națională. Am decitat și deciURIN lele ce urmmează. Apr. 1. înmormăntarea Marșalului S. Arno, Ce va celebra neconta Ricrepiei publice, la biserica Oțelului Împărătesc a Invalizilor, și remășițile sale muritoare, Ce vor pune în suterenul din zisa biserică. Apr. 2. Ministrul nostru secretar de etat la Deport. rezvelului, este însărcinat cu execuțiea acestui de față decret. Dar în palatul de S clud aa 11 Oct. 1854. NAPOLEON. Din naptea Imperatorului , Marșalul Franției, ministru secretar de stat la Depart. rezbelului. (subecrie) Vai lan. Mape-Britaniea. DAI.IMSEC din 3 Octomvrie, publică următoarea listă de numărul tunurilor ce se afla în Sevastopoli la 6 Ghenarie 1854. La nordul portului: bateriea telegrafului cu 17 tun. tăriea Constantin 104, bateriile cu cazemate 80; tăriea de la Nord cu un număr necunoscut de tunuri și bateriea dtublă, cu 34 Tsnspi. La sudul portului: tăriea Pavel cu 80; tăriea S. Nicolai 192, bateriea între tăriea S. Nicolai și tăriea Alecsandru cu 50; tăriea cerculară 50; tăriea Alecsandră 64; mi bateriea carantinei cu 51, așadar în total 722 rompi. Tot in același timp se afla în port 2 vase cu 3 punți, unul cu 130 mi acelar cu 120 tunuri, 3 vase cu 2 punți de căare 84; 3 aregate, 2 corvete, 3 briguri, 2 steamere de rezbel, mi 2 vase de miie ce atuncea se fapmns. Numărul vaselor, de la aceasta au mai sporit. Ear, tunurile tăriei Sf. Nicolai sănt atăt de mari, încăt pot să arunce obuze de 68 livre. MORNING CRONICES arată că, avizii călăreți, s'au trecut în reviu pe cămpul manevrilor din S. James Parc în London, sămbătă în 30 Septemvrie; ear, sara s'eu ambarcat pe vasele Los. Stelerd” și „Blundel” care'i va transporta pe teatrul rezbelului din Orient. Mai multe vase s'au rănduit a merge la marea Neagră unde vor transporta un cort de 6000 soldați. Tot pentru Crima au a uspie de gvizii călări. Gazeta de London publiă următoarea depeșă a lui lord Pedelis din 30 Sept. capa: „Armiea alieată, se afla dimineață la Balaclava și avea scopul ce învinti la Sevastopoli. Menjuicorea cu 20,000 soldați, aștepta n ou agatoriu. Ce zice că Rosienii apoi ape Anapami că garnizona se înaintea spre cămpul de jezîn 28 Sept.ae la Des și lb un transport de amniție, escortat de cazaci au căzut în șăna trupelor noastre. Batalionul de gvardie de 1,000 grenadini, se trimite la Crișu, precum și alte cinci regimente. Lord Gaglar. au raportat Crima următoarele despre marișul său neuscat la Balaclava in girul de Sevastopoli. Ar miea alieată au trecut în 23 Kauea, a doua Zi riul Belbec și deporte au întălnit un detașament Rosiean, sau atanatui au luat o mare cătime de amuniție. După o scurtă luptă, Balaclava s'au cuprins și încheie cu adecre. Noi ne ocupăm cu desbarcarea artileriei de asedieri a proviantului, și foarte sănteam doritori, fără a perde o zi de a ataca Sevastopoli, ieri m'am înaintat cu două divizii în împrejurimea cetăței, de unde o potu velea noapte bine. Generaller genantul Sir Goc Burgoin și Gevernalul Bizo șeful inginerilor Franțezi, ce îndeletnicesc azi, cu recunoașterea tăriilor. Marșul armiei Franțeze era în 25 Sept. mai îndelungat și mai ostenitor de cătalnostru, pășind după coloanele noastre; ii n'au putut trece fiul Hepnae: de căt a doua zi șii Bagi pătimit copră lipeă de app. MO. NING CIGONICEL arată de la Derlin 9 Ocg. că tocmai în 8 sara s'au aflat în acea politie pumile oviiepiaop morți în bătăliea de la Alma. qn cursul întregei zile facpea mai mare mișcare, predompise între toate clasele. Maica soldatului și familiea colonelului, erau în prada tot acelor suferinți de neaiimire. Biurourile jurnalelor au fost asediate de dimineață și pănă la sosirea depeșei, dar, cănd asta sosi, au bucurat mii de persoane ce așeptau numile simplilor soldați, căcii, numite pronunțiete, au fost de agins spre a înplănta în doliu, mai multe din casele înaltei societăți a politiei noastre- GAZETA LONDONULUI din 9 Oct. publică următorul ordin de zi a lordului Raglan, cu data din general cv artirariului Alma, 22 Sept. Comandantul anșet a puterilor M. S. feolicitează trupele pentru brilantul succes ce au încoronat eroicile lor anevoinți, în bătăliea de la 20 a lunei, unde, ele au răpit o poziție foarte cumplit apărată de masse însemnăroi pe de infanterie Roseieană, cum și de o împă nuntătoare și foarte numeroasi 1p gilerie. Purtarea 400, au fost în fumpănă cu aceea z ăurarilor noștri alieați, a cărora atac energic și învingător spre crănga înblțimilor ocupate de dușman, n'au pătut să treacă neobservat și admirat de ele .Șenstalul anșez, piulșămeșe cu înfocare arșiei puntră curagul “He l'au desvălit Cu mendpie și mălțămire el au fost față JA aceasta și eara afla o datorie foarte plăcută, Ch PAR cunoscut Regnei, căt au făcut preliră armiea de aprobaie a MC. și pănă la ce pungea AS susținut cu glore onorul numelui Englez. Lordul Raglan, tăngueșe din toată sinteritatela împreună cu trupele, perderea atător clipezi , bravi soldați, despre banii, amitii lor PO) avea cel puțin măngăerea să vadă aducerea lor aminte, consfințită în fastile armiei noastre. (subebris) LB B. Ecretor. MORNING CRONICES din 9 Or. zice: Ne bucurăm a afla că, în persoana generalului Canrobert, marșalul S. Arno are un succesor, carile, au căștigat un grad înalt și o mare reputație, deși îngă tănăr, și carile are toată încrederea și iubirea cea mai deplină a ermiei Franceze. De asemine, ne simțim fericiți a vedea că generalul LOCTPS, demi foarte espus în bătăliea de la 20 Septemvrie, însă, na e tarm și materialul MONITOUL înncrederea: „ca o orului, carea să trimi cătire, guvernul lir ve ce espresie a de Reginei au retnestrate prin beiea personalelor ne Marșalul nu rămănea ”. zile gorescurind, Isasedie, Ba pute mai strălucirea cami Ba în voi prin Guvernul spirite militare a ambelor peri. r Voastră, să vă faceți organul anecrop sentimente de lângă Arno, era baca invizi, à seu, adăncei păreri de rău vecinic CAOPIOACE în unele păreri de rău. primit pnostatea M. unei biru- Rugăna lămuri- Imperatesă adaoge destul de rezbel