Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-11-25 / nr. 93
- 370 nerea trupelor. O asămine circonstanție, nu trebue să se piardă din vedere și după toată putința, ea, nu va contribui puțin la rezultatul crăncenei lupte încleștată acuma. Diviziei a 17-a de steană, s'au aruncat în Sevastopoli ca se întărească garnizona. PRESA, după o depeșă telegrafică de la Chișinău 17 Noemvrie arată că, Î. L. A. marii Duci Nicolai și Mihail, au sosit acolo de la Sevastopoli. Se așeapta de asămine și sosirea M. S. Imperatorului, în cursul lunei avi Dechemvrie. Urma temere că, Omer-Pașa va face în curănd o irumpere (năvălire) în Besarabiea. Se zice că, erasă o proclamație din partea lui Derbiș-Pașa, însă, autoritățile Rosiene au eibutit să pue măna pe ea. Rosienii, acum au 80,000 trupe de toată armiea, concentrate în Besarabiea. Ausestria. De la Viena 17 Noemvrie, se scrie: sănt trei zile de rând M. S. Imperatorul Franz Iosef, au trimis o scrisoare autografă Imperatorului Napoleon. Înțelesul ei este că, dacă cveștrea Orientală nu se va rezuma pănă în primăvară, apoi, Austriea nu va pute mai îndelungat timp să rămăe speratoare pasivă la evenimente. NOUA GAZETĂ de SPRUSIER arată de la Viena 21 Noemy, că, Hes, va purcede în zilile aceste spre a se duce în baronul Transilvaniei la armie, și după toată putința la Iași. Se arată că, astă repede purcedere, s'ar trage de la noutatea priimită prin cale oficieală, și carea anunță că, la Constantinopoli se hotărăsc a se transporta teatrul rezbelului pe marginile și căi occidentale a Rusiei meridionale Omer-Pașa se pregătețe a întra în Besarabiea. 1 (Încheierea după Gazeta de Silezie a a instrucțiilor cătră Prezidentul Dietei.) Nu pom repeta fus și aise ce am mai zic și aiure asupra poziției nolegre în Principate. Alergarea noastră la protecție a alieației, nu poate să sufere din aceea că, nu am acoperi pămăntul Rusiei desire un atac a Turcilor și a alieaților, ci din aceea Kir, noi trebue să cerem de la Gosela, ca să nu respingă un asemene atac de căt numai AN păuntrul chiar a marginilor sale, în păt timp, din partea noastră ne pom mărgini numai îm apărarea pământului turcesc. Însă acum, Rosieat e mulțămită cu recuzarea a orice cetășie, au dat grupelor sale celor mai alese dinarmie o menire, ne nu poate să fie îndreptată decăt în contra Averpiei, și nici săntem sigurinb, viitorul cel mai apropiat cap putu să adscită cinecazul, cănd înprejurările ne-ar face să privim ca nealăturat, un atac în contra Imperiului Austripei, el, în astfeliu de stare a lucrurilor, grebire a KR#nu la dată, nu numai absoluta făgăduință a agiutorului, în contra unui atac din partea Rusiei, dar, și pregătirile neapărate pentru punerea în lucrare a acestui agiutor mi darea lui. Alcătuirile prevăzute de arghicolul ȘI a alicației, AN de ce atinge de locul și epoca întrunirei contingenților, de deslocare, și de șefii lor, trebue să se fie de'ndată în lucrare, dupre proiectele de rezoluție supuse pănă abuma Dietei și trebue să se îngrijească, ca în caz de nevoe și fără multă percepe de timp, să ce mi use în mișcare, cerutele puteri federale. Deplinile puteri și drepre acest scopu,dinile neapărate ar trebui dar să cedez comisiei politice a Dietei și comisiei militare. De asemine, noi pănă acum am mai zis, că, dupre convingerea noastră, forma rezoluțiilor n'ar respunde în totul la interesele și la poziție a Confederației, de căt numai deacă, grebănd peste principiile generale a tratatului din Aprilie, ea va așeza un atac făcut de Rosiea sa contra trupelor noastre din Principate, tot în aceeași categorie cu una Fiind kB, ocupație a Moldaviei și a Valahiei prin tratat făcut chiar pe pămăntul Austriei, Cele noastre, au urmat potrivit bu tratatul din Aprilie, II formează gagul cel mai însămnător pentru apărarea intereselor Ausigriei și a Germaniei. Confederațiea ar trebui îndatorită de asemine, CB ce o să se aflenească de ndată cu noi, pentru suspinerea acestei măsuri. Dar, chiar dacă și rezoluție a confederației ar trebui să restrăngă comuna apărare în cazul unei conflict în Principate, numai pentru pămăntul Monarhiei; totuși întrebui a se ocupa să, cu atăta mai puțin va de pregătirile militare a Confederației, pen- TPS Eb, în acel caz însea și provințiile noastre, ce sănt în îndestul pericol la partea nordică, ar fi de asămine amenințate. Ce trecem acum mi la chestrea chezășiilor de pace În general noi credem Ele, am pute reclama aice din partea confederației, încuniinarea fără rici o rezervă a portărei noastre, precum și o întreagă recunoașere a îngrijorei ce am arătat'o pentru interesele germaniei, prin determinarea celor 14 punturi de cerămie. Elastice, după cum este în parte înțelegerea lor, totuși însă de leliu nu îngădse a ne îndoi. Kle, JAN totalul lor și fiecare în materiale a porilor plrte, np ar favora interesele politice și Căii Europei centrale, am noi să cerem, Ka ele să se potărască siguranți ca, Kb, oritr'un chip lămuritor și anume, prin ACTA am arăta cum că, nu le recunoaștem încă KA o condiție de pace, KB, hotărăsc numai începuturile pentru negociații mi sănt nișe cetărști generale că, viitoarea pace Ba fi paforabilă gerdere priinaile lăngă opi ce ap da să ce apeciire, maniei, ateste, ție anume pogrivit cu îndatoririle to Austriea și Prusiea le-au luat asuprăle, prin protocolul din Viena 9 Aprilie. Din nontra, desigur nu ce grăbveșe lucrarea pacei, desbatere orșună cu puterile anseane, prin punerea înainte cum că, bazele păcei propuse sănt mișcătoare și că nu este nici o înprepințare, că Franțiel nu va ridica și alte nole pretenții. Nici odinioară, o putere veligerantă nu se va însoți da dușmanului și căci pacea se BAse încheie numai dans condițiile propuse de inainte; căci în un asămine caz, acela da à mai mult de căt spera, Avgust cele c'ap puturi de condițiile definitive de pace. De act și Aserpica s'au pastrat dpirs4, Fa, M cănd ar trebui CE Ce înpărtășască de pe să'și propue condițiile sale proprii, ear suși Confederațiea germană, n'ar putea repede de un asămine dinintrarea noastră în Principate noastră cu cele 4 punturi, arată în veder ceea ce porm în pozițiea noastră de acțimi pentru ce reblamăm de la Confederație umană, FA și ea să se unească cu poziție astră defensivă, propunerile noastre. Di apoi, nu invităm negermanica să atace pe stea; noi, nu dorim să fim îndatoriți a ne curca într'un rezbel cu această părere, ci noi nu putem să luăm asupră ne îndatorire a rămănea ne'ncetat ne defenzivă, noi. vrem să ne lepădăm de libertatea, a lucr calitate de o mare putere n atămată; nu putem să lăsăm a ne se pune margine dof lui nocrps de à face pace mi rezvel, mit hotări de mai nainte marginile unui rezbel de noi Din partea ca, Confederație a tot poate săi gincios, tăt pre căt și Austriea, nu supră și îndatorirea, de a ne săteze cele 4 punturi cinar wi atăbănd pe Re însă, cevaleri cu îngrijire să îndepăridin viitoarele case rezoluții, întămplareț. În fine, în caz cănd spre ami apăra noi nui atac ofenziv, federațiea germană, ca bine reunoscută de mare putere colec ca să facă din ce la aceea, ap agiunge punturi în toată întinderea lor, dar nu din acele ce arinrmai în special d geresele Germane, un obiect a desbaterilo le, atunte ne vom lăsa după esplicițiile de mai nainte. După ideea poreti să sprijin zo lumea federală, Baspersilustinea în anevoiuțile ce ea le dlame, ei ce priimi bazele păcei propriuer, și pe aceste, să mai cuprindămi declarație. Konwe de pantea germană adonteaze celeturi speciale, în ce ce atinse de livera fn mie a Dunărei și înrotarea protecto Roșiei, mi le recunoașe ki vem ele ardb fie baza neapărată a vitoarei păcni, vom prescurta cuprinderea uneei rezoluții, leliu, după rom Ee , va trevui să omendeze Comisiei. Dieta germmană. va trebui mai întăritt clare că, un atac în contra Austriei, ce sta în contra teritoriului Imperiului Rman, ori în contra trupelor sale du Priire, Ba anevoi pe întreaga Germanie, să jmenscă ne Austrien prin toate șila armă Diega sa ane să ce declar în înț că, Confederațiea P germană, recunoșțe firare de putere Europeană, cele 1 punturi siminarii, încăt prineșe cuprinderea ea recunoașe à căpitenie, ca niște baze proprii , di OM zărește fără rezervare 1 și 2 din acest roper mică, partidelor în realitate de i germană, se respăndească să așeptăm cotemereleoporală care trebue că infanterie Reîn orice caz ce iie de de astă În rezbelul, scop a ne traiină 4 nimrspi, acuma, întări pentru și o poziție sa se va trăg Deacă Rosiea ar fi priimit în rezbel de vi arătăm în ochii lumei întregi, prin care să se ferească de el. mijloc Numai legelă și sigurt cu deplinătate | DC 11 gi | j vgu | | | | | a căte