Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-07-22 / nr. 57
Preța ăl abonamentălăi nean Gazeta de Mollavia ce pănlică la fetitătăl Albinei lepea și goea 111 lei la înștiințere căte leu răndul, în Băletinăl oficial 50 parale. ------Anul XXTI JII” „. . M gci 22 IULE La Gazette de Moldavia parall à Jasey à l'institut de Gabeilie tons les Lundis etJeudis Prix d'abonnement, trois ducats par année. Prix d'insertion pour des annonces, 1 piastre la livne, et dan” le Bulletin officiel à 50 paras. — 18954. T RGR ADNă ut À: -a-- vii Pociena. JURNALUL de C. PETERSBURG, cuprinde următorul rescript, ce M. S. INVIEPATORUL au binevoit să'l adreseze în 25 Iume. General-leitenantului [ping Andronicoff 1, comandantul detașamentelor Gurel și Acalcic, cum și a tuturor trupelor cantonate în Abhaziea. „Cariera voastră exemplară de 30 ani în serviciul Caucazului și a provințiilor Transcaucaziene, însămnată prin numeroase fapte de arme și lucrări de curații și îndrăsneală, s'au deosebit iarăși prin monele și brilantele operații, a bătăliei din 4 Iunie, dată Turiilor pe marginite de Gurel, și care au avut de rezultat depliînvingerea unui corpus de 34,000 papi, sub comanda mușirului Selim-Pașa; luarea a trei tabere dușmane cu tot ce cuprindeau, a 13 tupuri ce se țineau de acel corpos și a 35 steaguri lui rndoaneum și o mare cătime de arme, dSpre măriurie a sincerei Noastre mulășiri, pentru astfeli, de glorioase servicinuri. Noi, vă denumim cavaler a opdinilor Sf. Alecsandru Nevschi, a cărora insiguri, vi le trimitem pe lăngă aceasta rămăind al vostru afecționat. (subscrie) NICOLAI - În puterea unui ordin a M. Sale IMERATORULUI, esportanea în Austriea și Prusiea a vitelor coborate, a oilor și a cailor, este oprită de la 21 Maiu trecut. Din marea Baltică se arată că, de nă după căt s'au aflat, n'au întreprins nimică. Partea principală a acestei flote, compusă din 57 vase de felurite ranguri, se găsea ancorată la vestul capului Parcalaut iar cruciatorii, despărțiți, se arătau în față de Sveaborg, Revel, Port-Baltic și alte panturi a golfului Finlandic. JURNALUL de ODESA din 12 (24) Iulie, arată următoarele: Comandantul vasului „Vladimir” (carile după cum am arătat în numărul trecut, au sosit acolo descinzind ne uscat au declarat că, eșind de cu sară din Sevastopoli spre o crucie, întălnit nici un vas dușman în tot cursul plutirei pănă la Odesa, ducănduse pănă dincolo de N nau insula Fidonisi (insula șerpilor). După ce au șezut mai două oare în portul Odesei, „Vladimirul” au eșit pe mare înspre sară, însoțit de înfocatele dorinți a tuturor, pentru fericita sa călătorie. Vice-admiralul Turc Osman-Pașa, făcut prizonier cu ocaziea nimicirei escadrei turcești la Sinope, de cătră admiralul Nachimosă, îndreptăndu-se de rănile cale, s'au trimes în astă săptămănă la Moscba, după o dispoziție Împărătească. TUrzea. JURNALUL de CONSTANGINOLI din 29 iunie, anunță că, sănătatea lui Reșid Pașa înbunătățindusă foarte mult, el va re'ncepe în curănd însemnătoarele funcții a ministerului intereselor străine. Sehib Pașa, carile'l înlocuea ad interim, s'au recrar, și Chiamil Pașa, carile ocupa provizoriic acest de ne urmă post, autrentrat în fotoliu. sa de ministru fără por De la Constantinopoli se scrie din 29 iunie că, anevoințile refugiulor, ce ținteau să formeze legioane neatărnată, n'au esbutit atăt la Șumla căt la Con ----1nstantinopoli, speranță, Clapca de ori ce earăși au contenit cu încercările sale, numai singur Zamoiluchi în unire cu Branițchi, se mai anevoesc încă a forma un regiment de infanterie, dintre cretinii Bosniei. Dupre noutățile de la Constantinopoli din 26 iunie, 3.000 E englezi, mi ne arăța Franțezi, trebuiau să mai rămăe încă căteva săptămăni în garnizonă la Constantinopoli. Se aștepta că, de curănd în această capitație, un nou ministru a Greciei în persoana D. Beliani, carile au mai fost ocupat o dată acest post. INDEPENDENȚIEA BELTICĂ, publică depeșa telegrafică următoare, priimită prin Berlin 12 Iulie. 7 iulie, anunță că, flotele O depeșă de la Odesa combinate, cu în- o putere de 58 văntrele, s'au văzut drept îndusă spre Sevastopoli. De la Constantinopoli se scrie din 29 Iunie KB, în acea dimineață, 7 vase de linie cu vapor franceze, din care 2 cu elise, au sosit acolo și îndată apoi ș'au urmat călătoriea lor în marea Neagră. Telegrafuri se vor statornici între Constanța 24 Iunie pănă la 1 Iulie, flota dușmanuat postul său de prezident consiliului detinopoli și Șumla, și spre acest sfăt- NA VOMANCAUS, calitatea Visoțchi, mi s'au lasat LI. ESS - - - ----- 0- -ERE ER LE EP RÉ GENUNEA URȘITAȘILOR. (înceiere). Glasul ucigașilor și lătrările urlătoare a cănelui, se apropieau astfel cu; încăt, el se crezu mai mort;i se părea că și simte cugiul însăngerat apăsăndușă pe gătul seu Deserațiea și re'nturnă curatul cu toate chinuirile spaimei, ce ajunsăse mai la gradul neviniei; încăut, iuțala cu care se repezi din 406, 'aru fi părut KB 'și ar fi fost împrumutat puerea aripilor; un strigăt ascuțit ce se rădia de nelocul pe care'l părăsise, lovi auzul ex fără însu să'l oprească din fugă; cănile e oprise lângă locul unde rănile tănărului beneboo Barre de sănge, el, crezindu'și vănzăoarea măntuită, se lungisă pe pămănt, mi pinic nu mai fugN stare să'l facă A Ce mișa din loc: amenințările, topiturile ce 'i ce adură, toate au fost în zadar; vederea sănelui se părea că încredințată pe cine de îndeplinirea sarcinei sale; și el cu îndărătcicle stăruia nu ce mișca de feliu din loc. Nenorocitul colporteor,BIT urmă fuga păus a doua zi în faptu, în încredere KB Tor lude nuezul pașilor și strigătele ucigașilor. În fine, ea sosi la un sat în depărtare de 10 mile de acolo, iii îndată dădu de știre în toată vecinătatea. Curănd se și arestară pe căte's trei ucigătorii, carii, singur” mărtursiră că, ucisăse mai bine de 50 persoane, aruncăndule în genunea uligamilor, aiiuărein loc îl arătără și unde s'au și priimit resplata crimelor lor. Ce retrasă cu multă cătorva pereoace greutate, cadavrele Ce aruncase acolo, îrsu. ei este atăt de străștă Hi] adunaimea atăt de estraordinară, încăt, toți acii 46 o văd, ni le rămăne îndoeală repede tradiție a rei, ce o zic fără sfărșit. 3 Locul in care se petrecură aceste evenimente, încă și în ziua de astăzi se află tot în Cănd șede cineva pe marginile lunecoase a acestei acea stare, în care erau acum 300 ani, genuri, și înlăturează erburile ce o acopăr, spre a cerceta misterioasa ei adăncime, cănd auzi istorisindu ți lupta atător jărtre, ce seacățau de asele erburi ka de ultima lor scări tee de speranță, cum și sforțările cele made pe urmă aresbunărei lor, care le întrebuințau spre a tărvi împreună cu dănșii pe ucigașii lor, cănd ți'se spune Ka, de 300 ani nici o gură ominească n'au gustat acea apă limpede din deșert, și că, însă și pănă astăzi ce nălucește voeagorului singuratic a auzi lătrările cănelui săngeros, atuncea numai, poate cineva să'și făcă o idee de înfiorarea ce însuflă astă genă de trad. A. O. gura ce țe-