Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-01-03 / nr. 1
. 1 , „.. 2 „Br3t8r” . . ü . 2 LA - a ee” - ; au asistat de asămine DD Baron de Tecra și Er. L1. Miniștrii, Prezidenții Divanurilor, și înalții funcționeri a Statului. Muzica militară Moldovană, execută în cursul mesei, ariile cele mai frumoase. - Secretariatul de Stat, AVIZ IMPORTANTI. - prin comunicapi-a No, 4476, aduce la cuno șința publică, Ofisul Domnesc cu dura din 28 Der. trecul, adresat consiliului daministrativ estraordinar și atingător de desfacerea lului Carantinesc de la Dunăre. .După deslegarea cerută de Aa A. Poartă, decade urmarea măsurilor carantine și, împărtășinduse Înalta hotărire de a ce rădica cu totul carantina, Ka una ce, după împrejurările de față nu are ființă în fap. . Th, facem cunoscut Sfatului Administrativ, va orice cuvenitele măsuri pentru desființarea personalului carantinei de la I-in Ianuarie viitor; urmări a întra § asignuți pentru punerea ei în economiile visteriei, păstrăndusă însă la întămplare (ferească D-Zeu), de a fi nevoită aplicațiea de măsuri feritoare de boală, de a se statornici regulile carantine și în totul sau în parte, după împregiurări. Tot odată cu punerea în lucrare a acestor dispoziții, Saatul va chibzui cuvenitele măsuri, pentru paza zidirilor carantine și mi ținerea 40, 4, nună stare. După un timp plooe, ce s'au prelungit pănă la lu Dec frigul s'au reluat drepturile sale și în 25, Termometrul Reomiur arăta 12 grade; ce atunce, el se schimbă între 3 și 7 și de mai multe ori vănturile de la Nord au împedecat căderea novei, ce'i atăt de trebuincoasă semănăturilor de toamnă; însă, astă stare a temperaturei au restatornicit comunicațiile în țeară. GAZETA de MOLDAVDIER, cu aer foileton Albina Romănească, acea întăi fondată în limba noastră, în c epolă de rezbelu, întră astăzi în a înființerei sale Anul 27, în carile, se desfășură cele mai mari evenimente a lumei. În mezul nestatorniciei lucrurilor omenești, Tomis, îndelungat a acestei foi, nederează despre o parte zelul sporitor a au quel assistaient aussi MM. agon a Ni. Se et les hauts fouetio nn de.” A la et EL: y! Exec. iec À ; Ê GEtat. La musi Pitlige Moldave, exécutait durant le repas les airs # ee RUE miiit Mieux «hoisis. "MN É. F v- G Le Secrétariat d'Etat, par sa 26. Rene 6, porte à la sone dérnier, adressé gement la quarantaine, la quelle, Ë ER 4 ï | ans Jes circons'an ces présente d . . H 1 4 N Len 4 à en activité, Nous recommandons au Conseil administratif sures convenables pour congédier le personnel des eșr-i mine à dateg du I” Janvier prochain. et de entièsst ros de prendre ETS des emjloyés de la quaran faire eutrer dans les économies k la Vestiarie, les sommes qui avaient été assignées pour son entretien. Toute fois avec la réserve, dans le cas, dont Dieu veuille nous préserver, où Garrlisation des mesures préservatrices desenaient nécessaires, de pouvoir remettre en vi gueur les régles de la quarantaine, selon l'éxigence du cas. - | En mettant à exécution ces dispositions, le Conseil prendra les mesures convenables pour la garde et la conservation dés édifices de la quarantaine, - Après Nord ont empêché pour les ensemencements Cap- 4 ; - - tomne, Cet état de température, à rétabli les sommanisations dans le pays. AVIS IMPORTANT, La Gaxette de Moldavie avec son feuilleton : l'Abeille Romane, le premier Journal qui ait fondé à une époque de guerre, paru dans notre lanele, . , . - Ne entre aujourd’hui dans sa 27” anneë dehistense, et cette année est celle des évenements les plus grants du monde. Au milieu de l'instabilité des choses humaines, l’éxistence prolongée de cette feuille, prouve d'une part la constanse et le zèle de la Rédaction, et d’une autre part, les dispositions favorables des compatriotes à soutenir une institution littéraire périodique, dont la mission a été reconnu sops plusieurs rapports, utile au public. En appréciant à-sa juste vaieur un tel appui patriotique, la Rédaction sent quil est de son devoir de rédoubler de efforts pour jouir aussi à l'avenir de la son activitatea ce se nascoformate în coloane, anse publique en sommanigi nt avec rapidité Ies nôuvelles, et en augmèn nepcona Redanției, ear lespre alta, buna plecare a compatrioților de a susținea un epizămănt de literatură periodică, a căreiea cemare, au recunoscut'o în multe priviri de oarecare folos. Aprețuind dupre a ei valoră, asemene îmbrățoșare patriotică, Redacțiea, ce siște datoare a merita încrederea publică, prin prosforația ostenelilor sale, prin împărtășirea cu repegune a pavigalilor ini sporirea formatului Gazetei, spre a putea încăpel o mai mare cătime de articule interesante, mai ales a celor telegrafice. Cuistu ocazion ce provin DD. Abonați, căți încă din cauza depărtări au put aet înd abonamentul lor, a grăbi trimeterea rei declarației și a prepului Gazetei, spre a nu întămpina lipsă la priimirea foilor- tant aussi le format de la Gazette afin d' faire entrer plus d'articles _ inressants, surtout des dépèches!élegraphiques. A cetteoecasion, MM les Abennés, qui à cause de la n n'ont pu renvuveler encore lepg bil ts, sont invité ; dastion leur déclaration et le prix de l’Abon- i Le No. prochain =: v= = 1 k Lis nement pour ne pas éprouvertle rétard dans l'expédition. La No, viitor a Gazetei, urmează un Osnaement cu planul detailata de la Gazette, segat du p'anchetata de Sévastopol avec les sapirus Auiegeantu. Sevastopolului și cu pozițiile armiilor veligerante. des assien : PU . 2 r = Aghesidentus des Divans degrés, depuis alors .» A de la quarantaine les quarantaines, un temps pluvieux la suitergienige pour froid est venu S a communication naissance publique l'office Princier, en date du 28 1ăv, au Sonseii administratif extraordinaire, rélatif à la +. employés du Danube. des instructions de la la neițe ezant reçu si nécessaire qui reprendre ses droits s’est et Rogte à . T concernant prolongé jusqu'au les Ministres, 18 Décembre, de ee : | : la haute résolution Len - S, le le 25 le thermomètre R. marquait 12 il varie entre 3 et 7, à plasièures reprises les vents du | | . An --- TE -.. - au : ? | | 4 | | însă, ele mai întinsă. in Kpimeea ASALTUL. cesta Ba punlicat piea, ce mie pe we, de tau p 4 i e a Prin Constantinopoli s'au priimit noutăți din Crimea pănă la 8 Dechemvrie, din care se vede că, focul ce se va începe în curănd, va Cu hotărăre se ție că lor ce înarmează cu 130, sienii si cel mai cumplit, se înarmează 350 tunuri, care vor detun tot pe același punt, iar Englezii din partea Ce-i dreptul Reau tunuri, la puntul anume însămnat, spre nor va fi Kai pănă acuma neguros; apoi, gopteni, scările trebuitoare la asalt. Despre noutățile de că 5000 Turci debarcasă la Eupatoriea. Vasele,„Tamar” „Roial Albert” și „Dauntles, sosise Dnni dor, nu ne vomu mai renturna găndim, că de la 35,000 oameni din trupele Anglo-Franțeze au trecut prin Bosfor. Acum serb, regimentile de . . ce se așteptau livirea, un sătucean în depărtare de 12 la Constantinopoli. Trupele Euinrene ce le avem în capitalie. Ce vor ambarca CHPE părți de pe Detașamentele astepinse de Godin , după atacat Redut-Cale în ziua Însă, garnizona turcicească, mai arătat, întărzată prin ființa cătorva viteji Englezi, au respins pe dușman cu un gravi succes; dar apri de prea din uerare, de alți ofițeri, au făcut pe Rusieni să simtă perderi însămnătoare. Cu Crimeea.devărata menire a părței cei trupele Otomane, cătcă, Omer-Pașa file cu Perecopul. Eupatoriea, carea de Diadin va mi e cu greu a se crevoi să se ducă la Sevastopoli, spre a fi acolo subordinat. Ci, mai multe zile, că, se va arunca demi Ba cerca să tae comunica- Din asta, ar partea aleadisepcie foarte favorabilă în ților. Scrisorile de la Trapezund din 5 Dechemv. ne dau noutăți foarte interesante din Anatoliea. Armiea Rosieană tăbărătă la Baiazer, s'au înaintit mens la Toprac-Calehne calea Uteh Cliseh. Cea mai mare turpixepe predomnea în Erzerum; căci, astă poliție priimise în adevăr nu asigură, li n'ar fi de dorit ca Rosienii să ce de la Constantinopoli , după cum ce asigură, de a se da asalt întoarni acolo cu puteri însămnătoare și să vreacă numai de căt a o cuprinde prin putere. DAIL MBBC arată Dedhemv. că, s'ar fi luat o hotărăre Sevastodului, de'ndată ce vor sosi în Crimeea îmriturile Turcești. Ce zice că, Franțezii vor da asaltul, în timp ce Englezii și atăca armiea prințului Merjaiomă. Sf vorbește că, Omer-Pașa ar fi scris M. S. Sganului, propuind ca o condiție primirei omandei, ca să aibă doăa glasuri în Așa se spera , dar, prin așezarea astor din Constantinopoli, ci încă un mijloc à a se putu zicemi ceva, asupra acestui lucru, ce a dar [u stop de 8.000 Tunu, însă, nu se știea încă ocazie la felurite vorbe, care, cele mai de încreereare ar pute da. Rosienii organizase a armiile mai multe tunuri decăt atătea, sănt înprăștiete pe o linie f da Ear, deacă pe lăngă aceste timde MARSILIER, după o scrisoacu 50,000 oameni din armiea fără a fi cu trupe. CUGIERUL lui Omer Hama se stinge focul văzuți. Marinarii, la Balaclava la Constantinopoli spuneroapese lămuriri. De 18 Dechemvrie, știe după cum de jurnalul Rosiean fac nedin 14, aCe puteapreau priimit ordin multe ori lisimul. Dechemvrie, nu erau favorabile pentru Bar, căt pentru întrebuințează parte află de sau ca, mai să ce ducă să se dede în trimiterea întăriturilor alieate, de la 10 Noemvrie Adrianopoli. Pănă acum, Genevasosise la la Simio armie la rezulta o pe ffiuritele ți viți, punturi aidigere, comandate le Circasiei, milide ovigepii Aceste miliții, morți, numai să s'au și arătat în mai multe este destul pănă la 14 sieni, au la Cum à A ” . încă nu se cunoaște atoate oatele încercări n ab nescutit, dar, mai mari din gotuși olurea de la Redut-Cale, încă nu e Turcii pi |