Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-05-23 / nr. 40

- 156­­­1 - poată prospera și trage după sine rezultate folositoare respăn­trea luminei învățăturilor. - Domniea Patriei prin Noastră, avănd an pede­­pe, meritele și inegru cțiea ce Pre-Cuviosul Arhimandrit Dionisie, pose­­dează conform .. 1. din Așăzămăntul organizărei învățăturilor Bise­­riceși, precum erau de dovadă scrierile teologice ce au dar L'am numit locotenent de Stareț la nimirese Monastiri, de unde este și la lumină, cu Metaniea.­­ Despre care încunoștințăm și ne prea­ Sefințiea Voas­­tră, poftindu-vă a înainti cuvenitele din parte lucrări, po­trivit re­­galei Bisericeși. (evbedi­e) GRITORIE A­­TIKA BBC. K­es Denart Vornicul Dimitrie Ralet. G. Dulcescu șef de Secție. No. 2974 Maiu 1855. Iașii - în epoca de fapă, ape este pentru Moldo-Romăni una din cele mai interesante de la a doua a lor descălecare în mapă, unii din publiciștii nostrii au luat asupră-si sarcina a consfinți scrierile lor la materii de tot de­osebite de acele reclamate de cveștiea cea gre, de care prinde lumea întreagă ci mai cu samă compatriopii nostri. Nu aperin­­demu la presea națională să i se asuprăi pe cnuza șiaitarea, a discuta pro­­tocoalile conferențiilor Vieneze, dar publicarea acestor acte importan­­te, s'ar cuveni să pătrundă pe tot Moldo-Romănul de sentimente de re­­cunoșință cătră Augustii Monapoi, a cărora reprezentanți, sată în un modu atăt de genepoc în favorul patriei noastre, ce incepe­­în singu­­rul scopu a desvoltărei mijloacelor sale pentru a ei prosperitat­e, care din fericire este atăt de străns legată cu echilibrul European. Acea de căpitenie lucrare literară a unui popor, ce pășeșe pre calea civilizației, este istoria terei case, în care sunt înregistrate nu numai tămplările ei, ci și drepturile me care să razimă a ei vieață polit­ică. Toate căte Moldova posedează pănă acum, în cărți de acel feliu, se mărginescu în cronicile cele vechi, a cărora întăe și tipică publicare săntemu datori zelului și talentului D. M Kogălniceanu carile le-au înavuțit cu lămuriri prețioase, și în căteva epizoade despărțite; încăt, mult încă nu rămăne Moldovei. pănă la o istorie complectă și sistematică a­­semnălănd astă lipsă ginilor literaturi, essprimămu dorin­­ța, de a vedea în viitor consfințind a lor talente și veghere, culturei din dominiul Muzei Clio, mai mult decăt acei­a Erato­seau­a vre­unui Satir! La istu ocazion, nu putemu anu face o amintire onorandă a unui act de patriotizma din partea D. Conte Scarlat Roseti, publicat în Teleg­ra­­ful de Sibiu, cuprinzind un premiu de sna­mie fiorini argint, pentru “ea mai bună Istorie a Romănilor, vare somă au și depus'o nobilul fondator an­mănele Ecs. S. Baronul Șaguna Episcopul Romăn- Esemplul ce au dat la noi mai nainve PRE A. DOMN GRIGORIE GICA, cumpărănd din a ca cassă privată manuscrisele cronicelor Romăne a pe­­numitului Șincai, și făcăndu-le a se tipări, avem toată încrederea că nu va rămănea fără imitație, și că, în curănd ce va putea forma o socie­­tate de patriopi, spre încuragearea computerei și a publicărei unei is­­torii complecte, care încă lipseșc Moldovei: „Afle-se Mecenați, mi nu vor lipei Virgili­i” Noi împărtășim aice ostractul unei compuneri istorice, care ni ce pare interesantă în înprejurările de față. Memoar Istoric Dezvoltarea puterei Moldovei au concentrat cu epoleza în care armele O­­tomane sub Baiazid, Mohamed, Selim și Suleiman, învintigoare fn Acia ce îndrepta să a subgiuga și Europa. Ștefan cel mare, de­și cu norocire în curs de 47 ani, acegătul în contra acestei furtu­­ri, nevăzind în gurel său nici în Ungaria, nici pe Polonia un radzimu pentru viitorul Moldovei, prin cunoscutul Testament politic au sfătuit ne­an­ul său Bogdan, armaniul lui în Domnie, a pune paza sub suzerani­­tatea Sultanului cu condiție a păstrărei drepturilor religioase și civile a privilegiilor și a autonomiei naționale. considération les megites et les Jumières du reverend Archimandrite Dionisius, auteur de plusieures écrits theolorigues ; en vertu des disrositi. ons de l'article 1 des statuts, concernant l'organisation des écoles éclesias­­tiques, Nous, nommons l'Archimandrite Dionisius Supérieur ad-interim, de Monastère Neaștzo, le même où il a prononcé ses voeux. En informant Votre Eminence de ce qui precède, Nous Vous prions de remplir en ce que Vous concerne, les formalités voulues par le Réglement de l'Eglise. (Signé) GREGOIRE GHYKA. G. Doultchesco, chef de section. No. 2974. Jassy ce Mai 1855. L (coutre signé) D. Capetto, ministre dun Culte: L. Ghyka, directeur. A l'époque actuelle, qui est pour les Moldo-Romains une des plus impor­­tantes depuis leur second établissement #) dans ce pays, queique-uns de nos publicistes, ont pris à tache de consacrer leurs écrits à toute autre hosn qu'à ce que ‘touche la question grave qui rgheoepre le monde entier et en + partieulier nos compatriotes. Nous ne pretendnus pas que la presse patio- 4 nale assume la responsabilité de discuter les protocoles des Conférences de Vienne, șaie la publication de ses actes imrostants devrait penètrer topt Moldo-Roimain de sentiments de reconnaissance envers les Augustes Mo J narques, dont les Représentants, rlaident d’une manière si généreuse la cause de notre pays, dans le seul but du developpement de ses ressources en [ae veur de son bien-être, si heureusement lié au maiatien de l'equilibre Ep. goreen. Le principal travail litteraire d’un peuple, marchant dans la voie de la si­­vilisation, c'est l'histoire de son pays, qui enregistre non seulement Ses - cissitudes, mais aussi les titres sur les-quels repose sa vie politique. Topt ce quela Moldavie possède jusqu'a présent en ouvrage de ce genre, se borne + aux vielles chroniques, dont la première et unique publication est due au zèle et aux taleuts de Mr M. Koghalnitchano, qui des a enrichies de notea precieuses, et à quelques episodes; il y a loin de là, à une histoire de Mol­­davie complette et raisonnée. En signalant cettelacune à nos jeunes litterss teurs, nous exprimons le voeu, de voir désormais leurs talents et leurs veilles se vouer à ia culiure du domaine de Clio, plutôt que de suivre les élens d'Egato ou de quelque Satyre ! Nous ne pouvons en cette occasion ne pas faire mention honorable d'un 4 acte de patriotisme de Mr le Comte Charles Roselty de Boucaresi, publié ne. dans le Télégraphe de Hermanstadt et consistant en une prime de mille florins argent pour la meillieure Histoire des Romouns. La somme a été dé­­posée à cet effet par le fondateur chez S. Ex. le Vagon Schagouna évêque Romoun. L'exemple, qu'a donné précédemment chez nous S. A. S. le Prince Gre­­goire Snuca, achetant sur sa casselte privée le manuscrit de la Sngo­­nique des Romouns du célèbre Senincar, et enla faisant imprimer, ne restera pas, nous osons l'esperer, sans imilateurs, et, bientôt, peut-être, une societé de patriotes se formera, pour encourager da rablisation d'une histoire som­­plette qui manque encore à la Moldavie. » Sint Mecaenates et non deerunt Marones. ” Nous communiqnons ci-après l'extrait d'un travail qui nous ra­­rait interessant dans les circonstances actuelles : și în Africa, A. Ghica direntor. s'au cu­­ Le développemeat de où les armes Oitomanes, Selim, nig, e conseil Membitghe historique. la puissince de l'état Moldave victorieuses en Asie et en de son pays, prevoyant qu'à l’ave­­le choc de a coinc'dé avec l'époque Afrique, sous Bajased, cet orage, un appui pour son pays. fils Vozdan qui vechi pe costișul de cad­a muntelui Aluniș, în pi­­­­ii marilor, Nempii au lucrat apăile în acesti munți, a su­pen­­lut succeda sur et Soleiman, avaient dirigé leurs conquêtes sur l'Europe. h toiștes, par les quels de Constantinople, en eux et civils, ainsi que l'autonomie de son gouvernement. Etienne le Grand, malgré des faits dant 47 années, maïatenir l'indépendance dans la Hongrie, la Pologne son celebre testament politique, à son () la Moldavie ne saurait soutenir ni dans de placer de bon grè la Moldavie sons le maintien de se réservant donna, et ne voyant ni par le trône la Suzeraineté des Sultans tous les privilèges religi­­ Les chroniques et les traditions popullaires arr lent la première dese:nts des Romoounie dans ce pays à l'epoque de Trajan et la seconde sous Bregoside. . l : sa Broșeni, și anume pe muntele Ferul, în ve­­derată întindere foarte însămnată, cum că acesta ponă, Sphaerossiderit, asemene bun și peral s'au întrebuințat în vechime asemene în bolovani, nemtos producerea ferului, să dovedesc prin tra­­dițiile ponorene, prin părăsitele gropi vechi de pe muntele numit Ferul prin locurile fabricei vechi și ape de Tărgul a gurei, ce se văd în apropietul sat Catergași, împregurare, cum că de vr'o cățiva ani s'au des­­gronat un ciocan și un ilău, fie care greu ca de 50-70 odă, cum mi­rea acestei d­escoperite- U­ le Pagimanța negă, niște cieși mari, după cum cb în­trebuințează în fabrici de fer, dovedeșc­ră locuitorii, pechi numai în spinarea unei invazii straturi groase dușmane, poate că a Tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropăndate, au părăsit fabrica de fer­ 7-le Fer peagră galbănă ocsidată, de formație spre Sud­ osgt, prin unele pantari a acestui strat Thouessenstein, ce află de de mineral cele desvălite de pămănt, AU părăul Săcul a monas- derlui anume în valea Holdipa și costișul de nord a dealului Tonci, în părăni A- Psilomelane, Manzanochrdai, schwarz-oder­­lea holda, de asemine prin veteratul loc în valea Cir compune din mangan­ocsidul, ocsigen, pămănt de parii, eilițium și apă, formează în formație de ne Dialu boambei lăngă satul Șarăudor apei. 9-le Aramă-peatră dSnai­ corigite, tes, Kupferkies, să compune asemene pe lăngă Neamș o ocnă de cape -­pen- Copper Regi­­tre aceia s'au ugmir și carix acela Holda seau ipoana Holda (adecă su dămb mis format din pă­­măntăl scoe din groapă) asemene numele satului h Holdița seau Holda mică; aceste văi, de sigur că în pocul al 12-le,au fost desoșenngage prin inva­­liea Tagarilor, în care epocă remășița de ru­­mani părăsi­te atunci Moldova și ce etator. (Ba­spina): este dese­ripel Bucalnița, Păngărăciorul a manaset trei asemene în Petrei, fer petre de asemene Păn­­stra­­ Ursului, Pătra, Glimer și fer­­din aramă, argint, formează stra­­Holdița, unde în vechime ce spala asp;­­ Prec­m în Ungariea așa mi­tu Moldova ne spemea C'­­6-le Fer, peatră neagră humoasă de forminție fer, pucoasă, silițiam și gale, 2803», Sphaerosiderit, Schwarzer-Thoneisenstein, cu­ turi rponce de pr'un stănjăn în valea Ho­lda ne bolovani denalăl Pătrei în opus de Glimerșif­r. Rarău lăngă tarile acestui mineral încă nu sănt descoperite căteva ceasuri la direcțiea de la pora­pnese Duici în Ungariea, prinde mult fer, și se găseșe în Au­părăul Nărbuituri, pe muntele cptul Chirile; grosimea și întinderea atestei totuși, întinderea de fer­estre, nă sănt încă descoperite. dită, și anume: garații, de valea Doamnei­, apro­­gresimea m­i ramei sade ce med și gropi ne-i năruite, -cum să întinde­ în vechime în aceși manți să lucra păi de aramă mt ni sănt încă de alte metale, să donedeme de ne năruitele gropi CR

Next