Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-01-24 / nr. 7
-. li - ațiutorul ei vește cu speranțele cele lăngede de pace, ce ici colo se mai audu Acea întăe lucrare diplomatică va nemeri pe acea din toate părțile congulată și isolată Prusie. Este țiutre, prin nota ei din 24 Dex. Austriea au cerut mobilizarea armiei, pe care Prusie a prin a ei respune din 5 Iansarie au refuzat. Apoi fiind că, în acea notă Prusiea face pretenție, chiar și fără a întra în alicație din 2 Dechemvrie, a cuprinde un post în conferențiea de Viena, din partea Franției au urmat sa formalieful. Depeșele D. Druin de Luis, adresate ambasadorilor Franției din Frankfort și Berlin, sună, dupre independențea Belgică în modul următoriu: „Cabinetul de Berlin au motivat refuzul propunerei mobilizației, f-iu că nu crede la un atac a Rusiei asupra Austriei, 2-le că, atărnă de la o de mai painte înțălegere a puterilor contractuitoare despre nopoca mobilizației. Prusiea mai adauge că, de'ndată acea refuzare a propunerei cu atăta mai puțin apoi necuviincoasă, clind Ke,armiea Prusieană se află întreagi însă tărie rezbelică. Articolul adițional n'ar fi schimbat întru nimic firea defensivă (apărătoare) a convenției sale, îndatoririse Prusiei sănt nedispărțite de propunerea siguranției comune a priimirei celor patru puncte. Cum că vederat ar fi că o asemene măsură nu poate avea loc, pănă cănd Prusiea nu se va înpărtăși de precizarea lămurirea acelor puncte, și nu e va cupriui prim a ei nnmurire. Ear dreptul acestei îmmpărtășiri, oderează Prusiea din a ei îinsușire de mare Putere Europeană, care pe temeiul a propriilor ei drepturi cășigate, prin trataturi au conregelat dreptul public a Europei. O altă depeșă a D. Mantaufel vorbeșe întru aceasta încă mai chear că, Prusiea ar hotărăt a întinde îndatoririle sale numai dupre o mai departe înțelegere în caz că se aprețuește a ei poziție, și a ei rang ca Mare Putere. Au aceste două declarații a depeșei D. de Montaier, Cabinetul de Paris, descopere două de tot deosebite șiruri de idei; una privitoare relației Prusiei cătră curtea de Viena; alta, care se atinge de toată învăluirea Europeană. În ceea ce se atinge de cazul întăiit, Franțier nu cugetează a se amesteca; dar pentru a doua este de nevoe a da o declarație. Cabinetul de Paris nu cugetă a jigni rangul Prusiei; ce mai vărtos de doi ani iau amintat despre îndatoririle rangului ei. Însă nevoit se vede ai observa; că, însușimea de Putere Mare este permanentă (apecurmată) KB, apu Ce poate a ce lepăda de dănsa, cănd ape captiiii, mi esp a prelua cănd aduce folosuri. Drepturile și îndatoririle acestei poziții sănt intre bine legate. După aceasta vorbește despre misiea D. de Usedom, deși aceasta era micrsiis în secretul formelor confidențiale, dar a căreia scopu nu se putea a nu se găci. Cabinetul de Paris au aflat că, Prusiea face toate opintelile de a fune dexa pe aliați a îndrepta rezbelul asupra părței celei mai slabe a dușmanului, și a nu învoi trupelor lor trecerea prin Germaniea, și ca o descrăunare acestei înlesniri propuse așezarea unui corpu de armie pe marginea Poloniei. Dar asta n'ar fi alta decăt că Prusiea arvra cu o mănă se abată de la Rosiea spata alieaților, ear cu alta ne Rosieaa o apăra cu pavăza ei. Oare nu cumva s'au întămplat că, D. de Usedom nurta în portofoliul seu mai multe convenții, din care din aminteală la London au scos convențiea menită pentru Petersburg? Guvernul Franției n'are scop a ofensa (afronta) ne Prusiea, și deacă dorețe ca observațiile sale să se raporteze la Berlin, apoi asta numai în așteptarea că, Prusiea va eși în urmă din opoziție, în care în viitoriu nu va putea cu asemene rezultat urma anevoințile ei. Precum se rostește din corespondențiile oficioase, Prusiea tot are aerul, (se face) ca cum ar voi a se retrage de la Austriea din toate întreprinderile comune, ba încă nădăjduește nemajoritatea dietei confederate, și vra se aducă lucru la acea a vedea pe Germaniea ispărțită în două tabere. Dar noi credem că, în vara a unsprezecea vor răsări în Berlinu alte opinii. De ce atinge de interesul mobilizației armiei Germane, Austriei nu s'au lăsat, căci în 14 au adresat o notă către Guvernul Germaniei, prin care ele să înștiințează că, din partea Austriei va adresa cererea a mobiliza giumătatea din contingentul Confederației. Austriea voește a face îndată astă propunere la Dieta Germană. De asemene Austriea propune și numirea comandantului anșet, cu data din 14 Ianuari, s'au adresat o nouă circulară cătră ambasadorii Austriei lăngă guvernurile Germane, cuprinzind cererea ca toți ambasadorii acreditați la Dietă să fie prenumiți (înzestrați) .5 instrucțiile trebuitoare. O mare parte ale acestora instrucții au și sosit la Francfort și propunerea se așteaptă în puține dzile. Dupre raportul de la London se adevereșc că, misica viitoare a Prusiei va fi avere în favorul Rusiei o aplicare, care cerere s'ar fi cuprinzind în o epistolă autografă a Regelui cătră Regina Victoriei, iar despre asta se dzice că, în epistola Reginei, ce în trecutele dzile au sosit la Berlin, s'ar fi cuprinzind următoarea observație: În măna lui D-Zeu stă, în ce mod are a se închee lupta, dar sigur este că, ea s'au prochemat de un plan de mulți ani plăzmuit, de a stropși civilizație a Europei, prin barbarie.” După asta de lămurit se înfățoșază pozițiea puterilor alieate în contra politicei amănătoare Ruso-Prusiene, nu putem a nu observa că tratațiile reprezentanțiilor de pace a alieaților, în privirea conferențiilor convenției din Dechemvrie, au ajuns la puntul ce însamnă începutul unei declapare aliații ofenzive. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI în a ca de pe urmă împărtășire au îndreptat Austriea. (precum la No. 5 al azerei s'au arătat) testul toastului a internunțiului Austriei, carile sună, dupre Gazeta de Viena, în podul următoriu: „M. S. Sultanul au răspuns un atac nedrept ce s'au fost făcut asupra lui, armiea lui cea bravă cu curaj au apărat pămăntul Imperatorului său, puterile maritime au cnpriit opinielile sale, și MS. Imperatorul Austriei au concentrat armiile sale, spre a le ajutora cu energie deacă din nenorocire s'ar zădărnici cele de pe urmă pasuri diplomatice, și măndriea Rusiei, au că vom căpăta pacea înainte sau după rezbelu, se va pleca. Dar atunce Turciea va întra în o nouă arenă (carieră), căci oricum din astă grijă vor răsări criptirea pregudețelor între deosebite seminții, libertatea cultului tuturor religiilor, triumful dritului asupra astepei și dezvălirea puternicilor izvoare pentru negoții și industrie. Intențiile (plecările) cele maiinimoase a Maiestăței Sale Sultanului sănt întru aceasta cunoscute, și sprijinite de barbații de stat cei mai luminați și mai prosforați, i ce Ba nemepi, a plini cemarea cea nobilă de nou a reforma imperiul seu cel mare, prin o administrație spre încheiere, deplin ar respunde la civilizație a timpului liberală, au adaos D. pa, nostru. GAZETA de PRESBURG raportează că: Ed. La Feldmarșalul,Leitenantul Baronul Chelenstain au trecut pe acolo aducănd din ordinul M. S. Imperatorului spme însemnătoare spre a le înpărți între locuitorii munților Carpați, care suferă de lipsa pănei și asprimea ernei. Hepmanien. GAZETA de LINSCA scrie că peste puțin Guvernul II a Austriei va face dregătorii centrale a confederației germane cererea de a mobiliza (pregăti) jumătatea contingentului Konsederagiei și de a numi un supracomandant a acestei armii. Nu este îndoială că la tratațiile urmate între Austriea și celealte staturi confederate, s'au vederat o însemnătoare majoritate în favorul propunerei Austriei, se mai adauge că și alte guvernuri care aveau încă vreo îndoială întru aceasta, vor da a lor învoire, îndată ce acea propunere formală se va înfățoșa la dieta de Francfort. Feamțilea. La Paris au nins mult și lucru neauzit acum, omătul prin strate au agiune de o palmă. Ia primăvară se pregătește o ecspediție de evlavioșii Franțezi în pelegrinaj (Hagellc)la Ierusalim. La Neapoli, au rănduit a spori armita sa de la 70,000 la 110,000 soldați. Știut este că, Regele se află în relații prietenoasă cu imperatorul Nicolai, Greciea Cele de pe urmă novitale de la Atena înșiințează de 31 Dechemvrie și ea, unde sănt așezate cătră trupele Franțeze, trei soldați Franțezi înturnănduse din satul Camaro spre tabera lor, au fost atacați de Chesmer de trecut, cum că în sara în depărtare de căteva mile de Patr15 Greci înarmați cu săvii șiciomege, care dădură bustă asupra lor șii răniră de