Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-01-31 / nr. 9

- do À D.­­ Amnri și se i „-­țe­ti Gereta de Moldani ce prepină la aceititătăul Dcaninei lănea și gona Prețul ponișentălui pe an Lil­le calnștiințere mie­rlel­ămial în loginul cricial 50 pirăala. - --- -158­­2­67 T CAHG CN­ N --- -5-­­ Nou luni 81 IANS tii. IȘALAE DIN NA Miu au celebrat ieri servătoarea Sănților Trei-lerarhi: - Grigorie Teca oria­ni de o potne de lupi. - păgena aporeoane pretind apă ap­opa Hrigostomul Dar astă ser- așeaptă un : rece pentru Moldova însăm­nătoare și înaltă pr­vire; căci, ea es­­te diva onnașa etică a Domnului Vasile­ M Lupu, de fericită amintire, cari­­se qu cursul îndelungatei cale domnii de 20 sui (de la 163-1694) piar în mersa evenimentelor învăluitoare, au umplut pănlice de șari vine-aaceri, au fost acela dărvini­ ze șiuni nevast ce au zidit și au îndănuit Monacripea Sănților teei­ Cranul mi Acadeșiea ce poartă numele său, așezănd aceste doă ur­­cu mapi come au respumpnărat zili de eplalie­mi de lumină sub egida sănțită a Săntei Parasceve a că­­ria relinvii (moașe) și care face epohă ju ietoriea Bisericească prin conciliul (soborul), ca­­pe aice c'am pănut aa 1640. 1828 cănd astă Acnalemie, s'au restatornicit și au recăpătat și averile sase, cănd prin acte oficieale reînvinau-se memorie­­a adevăratului patri­­d și este semnalul manifestațiilor de devotament depunănd peste altarul public, ch­ieri ce păzut o mulțime de luni a­­cestei frumoase vicerici, ț­inutul recunoștinței întru amintirea Prințu­­lui a pat bine-făcătoria­­­­u publice a capitaliei, au fost obiectul vizitelor Ecs. S. D. Feldmarșal­. Sergenant Contele Coronini carile în cursul acei din spmb à case nétpesepi în Iași, au cercetat cu deosebită luare aminte Os­­lu­iul Grigorian, ne carile RA vizitasă în toate­­­le sale ros­­tind a ca aprețuire asupra acestui Așezămănt Filan­­ponis Eces C. Feldmarșal-leu­enant contele de Paar deasemene acest așăzămănt cu vizita ca în 05 iIanuarie, sențiile din care ce coplvm­., vu pocsii despre o parte sentimente­­le calle de crime pentru astă fundație, esp decupe alta, a sa mulțămire și curățeniea cu care Ospigalului central șet­tut CC apteza și Ca­măncat mi deatuncea din doă de la au onorat și după ce au ecsaminat Ce­­șiridon, și încredințat direcției mi îngrijerei D. Dobtor A. fFătu, carile au cooperat la organi­­zarea acestui cu nerăbdare, >, de mi ka o nevoe de a ce înființa FPT mai repe­­ttice, despre care în privirea poziției noastre,­­ Sara în 29, ne cănd ce învântea furtuna cu nincoape, fulgere înde­­cite lirăzdunau cerul în pirovirea spre Mearbă-spus, În acea sară vi­­lm­oacă, un omu trecănd calare de la Vasluiu spre a veni la Iași, s'au atațnat ăi consfințese toată f­rigul urmează fără nenîntrerumpere, cepa ninsoare au îngrișit dru­­murile de comunicație în țară pănă și în poliție­­le aspre, au întrerupt de căteva zile întinderea țelurilor telegrafice, care începuse a deosebite puncte, din Iași, lucrare publicul o curioz de despre evenimentel noi ne interesem mai mult decât alte țeri. omnului Vasile BB. s'au fănet obiect­at, în fie­ care an astă­zi cunoștiințile aprobate Neșerniceni, zi a cărora paere de tunuri provenite pentru rănduiala sub Enitropiea numai ca de Biserica și scoalile Acest Domnu carile cu o de închinare cu acest ramu, de la pecredinioși. Dar vănturile ce­­le țăne atest Ospițiu ci auzit noaptea spre 27 la o depărtare foarrte mare, așezat ca îngrinișere și de la a curentei,­­ CA­RI I­TI­­ À A La Gazette de Moldavia parait à Loe” à l'Institut d'Abeille tous !es Lundié etJeudis Prix d'abonvement, sate par année. des annonses, | piastre la lisme, etdans le Bulletin uffitiel a OÙ paras - -- - == trois du Prix d'insertion pour 1555. pose des | 27 et lțițțu DE L'INTERIEUR. L'Eglise oginodohe a célébré hier là fète des Tgois-Sainte: Basile lé rai régoire le T'héoloque et Jean Chrysostome, mais cette fete a encor Grant, Grégoire le Théologue et Jean Chrysostome, tte fete re pour la Mo'danie uug autre importance, c'est celle du Prince Basile- Loupo, gețne de 20 annévs (163:-1694,) malyré des circoustances origeuses, a comblé l'Eglise et les écoles publiques de grands bienfaits, C'est lui qui a bâti et doté avec une munificence à Jassi le Mouastère des Trois-Saints et l’Académie y attenante; qui porte son mom, et a plicé ses deux oeuvres de pièté et de lumières sous l’esidè sasg- A <somnines 8”” Parasquive, dont il racheta les reliques aux infideles par des ce Monastère fait ecclésiéstique par le concile qui y a eu lieu en 1610. -considérab'es, en outre époque dans l'histoire Depuis l’année 1828, où cette Académie a été rétablie dans ses droits et rgorgietus et que, par des actes officiels, la mémoire du Prince Vasie- Lou­­pô est devense un culte pour le vrai patriote, signal de la dévotion et des manifestations de gratitude pubiique, le relour de ce jour est un et l'on une masse de croyanis déposer sur Ies autels de cette belle le tribut de reconnaissance à la mémoire du Prince Bieufaiteur de la a vu aussi hier église, Patrie — Les établissements publics de la Capitale ont été l’objet des visites de S. Exe. Le Fellimarechal-Lieutenant Comte Sogonini, qui, cieg séjour à une attention toute particulière qu'elle avait visité daus tous ses détails et Jasss, avait examiné avec l'hospice Grégorien, exprimé sa satisfaction sur sette fondation philantropique. S. honoré le 26 du et, cet établissement de sa visite ; et après avoir examiné dans tous ses détails les différentes sections qui le composerit, il a exprimé d’une part ses așimeatu de haute appréciation pour la fondation, et d'une autre par sa satisfaction sur l’ordre, la propreté et la tente de lhospice placé sous la tatelle de l'hôpital central de St Srighidon et confié à la direction de M. le docteur Atnanase Feto, qui a coopéré à son organisation et ne cesse d'y consacrer ses soins assidus et ses connaissances reconnues dans cette branche. .- Le froid continue avec une intensité non interrompue, et la neize a applani fes difispitues des communications dans le pays et même dans la Capitale. Mais les vents violents, ont interrompu depuis quelques jours a - fils télegraphiques , . 4 qu'on avait commencées sur deux . point opposés de Jassy et sur la frontière à Nimernicheni, et dont le publie attend les fonctions avec une vive impatience, non seulement comme grande curiosité, mais comme un besoin d'apprendre le plus tôt possible les évenèments po= litiques, aux queis, vu notre Situation, uous nous inteaghessona plus que tous les autres pays. » ” - e en ss , . , -- Pendant la enasse-neige du 29 au soir, des éclairs très frequents sillonaiennt le ciel dans la direction de Sud-Ouest. C'est pendant cette soirée orageuse qu'un homme tganegsant la forèt de Vaslouy pour venir à Jassy, a été atlaqué et devoré par des loups. -- Plusieures personnes prétendent avoir entendu dans la nuit du 26 au bruit des coups de canons provenant, d'pre tres orande distance. de glortense mémoire, qui dans son long royale durant son deg- Exc. ie Feldmagheshnal-Lieptenant Comte de Paar a ezalem-nt * ea ueeDaeRFF | Acte diploșatice rientală. General-Guvernatorul de Odeca yen. Anecova prin adresa din 7 (19) septem­e 1855 sufiin­țează pe comandorul Don Frantico Bagueri Pisac, general-consul a Spaniei, că vasele de rezbel Anglo-Franțeze, plutitoare înaintea Odesei, au trimes un pachet cu adresa cătră proistolul corpului de consuli, pre căt el, la asumarea acelui putut înțălege, cuprinderea actelor era pri­­biioape de blocarea porturilor Rusiene din marea Neagră și acea din Azov, apoi­­ i se trimetea acel pachet, porntindul ai împărtă­­mi oficial cuprinderea Avis După ce General-consulul a Spaniei s'a” încredințat de cuprinderea scrisorilor, des­­pre ape au înștiințat și pe general-guver­­­­natorul, au adresat cătră ceialalți consuli următoare circulară: însușire de protestos a corpului consula­­alieate o împărtășire, că de la 1 Denpipie (20 Ianuarie) începe blocada (închiderea) Rosisne porturilor din marea Neagră și de acea de Azov, DD. Co­­legi ai mei, și ai îndemna a veni de a vedea la un preget a aduce aceste AA cunoștința mine astăzi la 6 oare antul original pănă cănd noi putea­i face copiile cerute. Odesa 7 - 1­ Ianua­rie 1855. (subscris) Bagner. Cătră profesttosul corpului consular în Odesse­a. coverta calului M. S.„laptator” lansapid 1955, înaintea Odeccei T (19) Dsnpe ordinul respectivilor nostri romandanți an-vefzi, cu e nor nă Tpimerem pocusentul ală­­turat, prin care se anopsealză blocada porturilor în geon­rai, tru asta interese și cu carii sănteți în relație- Avem onor­a fi­a D. V. &. Canigan și supra­ ofițer a mac­elor M. S. Bri­­tanice înaintea Odesei, Canitan și Conpa-origep a vaselor M. C. Franțeze înaintea Odessei. DOC­UMENT „îm numele Guvernului Franției și a­i Britaniei. Noi subecrimii comandanți a puterilor aliente mari­ișe în marea Nesros, conform cu ins­truc­­țiile ce ne s'au dat de guvernările noastre, fa­­cem cunoscut, Kle începănd dela 1 Fevruarie (20 Ian.) anul 1855, ce pot supune unei aspre bloca­­de prin puterile alieate Franco-Engleze și anu­­me: Porturile de Acherman, Ovidiopol, Odessa, în crestiea O- și fiind­că pachet, av în­ților din Odesa, priimind Pociene postiș din marea Neagră noștința corpului consular [toate corturile aflătoare­­ din porturile­ cin­­» ai de la șefii flotelor DJ. ce mi să aveți compliă cerel din Azov. Vă de al aduce la cu­­între Capu Oceacoia, acea din Odeca, mi­ra acia au în­ M­ BLI - Lo­ be -11

Next