Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-03-22 / nr. 24

Gazeta de Moldaviea se publică la Institutul Albine Laănea și Posea Prețul abronamentulu­i e un anu, fi­u oficial al 50 d­­­e lei, a înftiințerilor răndul, în Buletinul parale Anul XX 617 M 24. ----- —— ALLAN MIM HOÏ 22 MARTIE. NOBITATE DIN ANUlNTRU Secretariatul de Stat a Moldovei. Concurența desvălită prin cereri din partea a mai multor persoane de a fi ce acorda privileguri spre înființarea de mori cu aburi în Princinat, do­­vedind că condiție a unor asemene privileguri, este vătămătoare slobodei lu­­crări a industriei în țară. Consiliul Administrativ Estraordinar, prin raportul sub No. 870, au propus Prea Î. DONNU Stăpănitor, acordeze privileguri, pentru înființarea sa în viitor se nu în 20 Martie 1856 No. 950,­­ General-Consulul Austriean D. Goedel Lannoi, prin Nota sub No. 3259, au făcut cunoscut Secret. de Stat, că D-lui este rănduit în funcțiea de Con­­sul­ General și Agent în Moldova. rile date, afară de acel pentru Capitalie, crare, să remăe desființate în toate celelalte locuri. Această propunere încuviințindu-se de D. a curentei, Secret, de ca unele se mai de asemene mori, mi toate privilegii­­(subscris­ Secretar ce nu sănt puse în Sa­prin Statului la­­rezoluțiea din 15 Stat publică o asemene măsură spre știință , Ghica, și regulă, Departamentul de Finane. Adresa D-sale Spatarului V. Adamachi din 15 Fevruarie 1856, a întărzierei mele, de a mi arata sincera morabila faptă, de a întreprinde cărmuire, întru deci lungimea totală rară filantropie și egalitate, au sfarmat pentru tot­de­a­una astă faptă cre­a sclăviei în Moldova. Adevărul vecnic al Evangeliei, diritănd oamenilor simțiri de adevă­­riei, poroncind: Nu fiți robi oamenilor­ și sentimentele epo­­hei, s'au aplaudat cu espresii foarte cinstitoare, pentru națiea Romănă de toate organile publice fără care, esistența nații, este iluzorie. Așa odată cu îndemnul, manifestăndusă tannea voință a proprietarilor, pentru emancipațiea de tot opiniea atăt răspăndită ,fără privire cătră eclepsii), plăcere și am ține foarte mult la gustul, de ceste ființi ominești zidite după lui Dumnezeu. Deci vin și eu a declara Onoratului Departament că, țiganii cei am de moștenire în număr de 41, după lista alăturată unei statorniciri cu locuința pe moșiea me Starosilia ținutul Botoșanii, alții aice în capitalie, îi recu­­nosc de liberi pe toți, rugănd pe Onoratul Departament, ca săi reguleze pe aratata de moșie, în rănduială de hrisovoliți și după le­guire întru agead­a scutiți de cavaleri, reanansez și la ori­ce drut de despăgubire S dea că mai încape aceasta) pentru nișe ființi odată rescumpăr­ate de însuși Măntuitorul. - - -. Departamentul Lucrărilor publice. După știința pr­­mită, liniea telegrafică Otomană de Rusciuc, Adrianopoli, și Constantinopoli, deschizindu-se acum pondența privată. 16 Martie 1856 No. 668. artie în urma unei repede boale în vărstă de 16 ani. Talentele estraordinare și învățătura maiestui tine­­are, concurs la înmormănta­­riere interesantă s'au împărtășit prin toate jurnalele de Brucsela­­atului, amorul pentru Patriea Moldo-Romănă și d­e „Dureroasa tăea însoțire în străini pentru pe, a căreia desc Meritul repos­ed­at ce avea ai și de curănd perdere­a ca aprețuire atăt în armonie și părere de șină a Europei l­a civilizației, sporește unei și Giunele Gheorghie Moruz, fiiul pute­au a sa creștere, au fost atras asupra'i vădit, rău, a maicii mele, cu ideele, luminile că cu sănge (subscris) a poseda chipul mi asămănarea au că Moldo-Romănica­­ D. Prințului Alecsandru Moruz, din luarea aminte a publicului, carile cu D-nei Ermiona Acari, carile si folositor, fac vrednică au reposat la Brucsela în prin un m fost țiganilor. C. Ne singura cauză bucurie, pentru filantropica și me­­în­­de optu ani petrecea cu mumă-sa în virtuți patriotice și tot­ o­dată, de răng lanțurile sală­­au făcut să cadă și pentru cores­­ipi.­orința aprinsă v'ați rescumpărat! propășind co­municație cu Giurgiu, 2 (14) uire a sa perdere. a­m ca pe politică și ca­­a și span­­an­mani­­că am ave mare robi ca dobitoace, a­­* cat par année. ‘Prix La Savette de Moldavie parait à Jass l'Institut, de l'Abeille tous les Lundis et >eudis. Prix d'ébentement, trois du d'insegtion pour et des dans paras. annonces I piastres la ligne la Bulletin Officiel 50 18356. NOUVE LLES DE LINTERIEUR Secrétariat d'Etat. La concurrence qui se manifeste par les demandes de la part de plusieurs personnes de leur accorder des privilèges à l'effet d'établir des moulins à vapeur dans la Principauté, ayant prouvé que la condition de cette sorte de privilège est nuisible au libre développement de l'industrie nationalle, le Conseil Administratif extraordinaire, par son rapport sub No. 870 a soumis à Son Altesse Sére­­nissime l'opinion qu'à l'avenir il ne soit plus accordé de privilège pour Ghe­­tablissement de cette sorte de moulin, et en conséquence tous les privilèges octroyés, à l'exception de celui pour le moulin de Fa Capitale, comme pas mis en activit', soient annullés pour toutes les autres localitées. Sette praposition ayant été confirmée par Garostile de $S. A. S. en date du 15 ct. le Secrétariat d'Etat, la porte à la connaissance publique. (signé) Secrétaire d'Etat Prince Jean Ghyka. Le 20 Mars 1856 No. 150 - Le Consul-Général d'Autriche, Mr. de Güedel de Lannoï, par sa Note sub No. 3259, vient de notifier au Secrétariat d'Etat, sa nommination aux fons­­tions d Agent et Consul-Général en Moldavie. n'étant g Dépariement des Finances Déclaration de Mr. le Spatar Basile Adamaki, en date du 15 Fevrier 1856. La douloureuse et récente perte de ma mère a élé l'unique raison qui a retardé ma sincère manifestalion de la joie que m'a fait éprouver l'acte memo­­rable du Gouvernement relativement à l'abolition totale de l'esclavage en Mol­­davie. La vérité eternelle de l'evangile qui inspire aux hommes des sentiments de philantropie et d'égalité, avait rompu à jamais les chaines de l'esclavage en leur enseignant : avec du sang que vous avez élé gasnetes” et celle action toute chrétiènne en nagmon­­. Ne soyez plus esclaves des hommes; car c'est nie avec les idées, les lumières et les sentiments a été saluée honorablement par la nation Roumaine, par tous les organes publics de l'Europe, et elle prou­­ve que notre nation en entrant dans la voie de la civilisation acquiert des vertus patriotiques, sans lesquelles, üne existencepolitique est illusoire. La volon­­té spontanée des propriétaires s'étant unie à l'initiative du Gouvernement pour Ghe­­a fait détruire l'opinion trop répandue (sans égard des de posséder ces êtres humains, crées à l'image conséquence Je mansiration des Egyptiens, aux exceplions) que nous attasnonu un grand prix à l'idée esclaves, de Dieu En m'emrghesse de déclarer à l'honorable Deragt. des Finances, que les Egyptiens à la liste ci-jointe, que j'ai en héritage au nombre de 41, conformément les uns établis sur ma terre Starosillza district Botoshani, d'autres ici dans la Sa­­pitale, je les reconnais tous émancipés, et je prie Gnonogable Départ. de les faire inscrire sur le rôle des Chrysobolits de la dite terre, et d’après la loi y rela'ive, qu'ils soient exempts de corvées, en même temps je renonce à toute sorte d'indemnite (si jamais le cas advenait) pour des êtres qui ont été rache­­tés par notre sauveur Jésus-Christ. Departement des travaux publics. Ce Depart. à la suite de l'avis reçu, porte à la connaissance publique que la ligne télégraphique Ottomane en communication avec Singgeo, Routchuk, Adria­­nople, et Constantinople vieut detre ouverte aussi aux correspondances privées. Chef du Depart. (signé) S. Neégry. Le 16 Mars 1856 No. 668, Le jeune Georges Mourouzi, fils du Prince Alexandre Mourouzi, de son rghemiog mariage avec M'° Hermione Asaky, lequel se trouvait avec sa mère depuis huit ans à l'etranger, pour son éducation, vient de déceder à Bruxelles le 2 (14) Mars à la suite d'une maladie aiguë à l’âge de seize ans. Les lalents extraordinaires et attige sur lui l'attention du les connaissances de ce jeune homme, avaient de; public, qui a mapifeste son arrghesiatien el ses regrels par un grand concours aux obséques, dont la dessghirtion intéressante est donnée par tous les journaux de Bruxelles. Les mérites rares de ce jeune homme, son amour pour son pays et le désir qu'il avait de și être utile, rendent regrettable sa perte rge­­malurée. EVISTĂ MOT ET I KT. tolitică lupta încăerată între Turciea și intre Monte­ Negro, încr, mijlocirea prin păcătoare a Austriei lute și orizonul părea­­ Mocă în anul 1852 ce aprinsăse fortuna . n înfățoșă Roșiea cu lui Padișah, și au urmat îm- au abătut astă fortună lucrările rezbelice pe ripile Dunărei. Nu însăni nănduse. Atunci tărziu Tot­orizonul Ce cuprinsese cu nouri cereri deschise în ani­­întunecați, tunetul vitea, furierii scăpărau în după trimeterea lui toate părțile, grindina stirpea multe oșten­­trecerea Prutului și tări și ceea ce mai scăpase se ameninți a se tea Menjicofăo

Next