Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-06-25 / nr. 50

- 199 - păndesc numai cu scopuri criminale de cătră, întriganți și urazitori de neorănduere. Asă­­mine s'au încunoștiințat jurnalelor, a pu le publica mai înainte de a să încredința dre­­gătoriile despre adevărul lor. Dupre ce au încredințat Rosiea, că ii ar fi sfărămat numai tăriile făcute la Ismail în cursul campaniei din urmă, comisie a de­­limitărei în Beserabiea, însă căndusă cu astă declarație, au început a ei lucrare. A­ustriea. De la Viena înștiințează că în 14 (26) Iunii, au fost mare ceremonie în apartamen­­tele M. S. Oton Regele de Greciea, carele au priimit generalitatea și statul înalților am­­ploiați; după aceea M. S. s'au vizitat de M­S. Imperatorul, și de toți arhiducii. A doua dzi, Regele au mers la palatul de, Lacsenburg spre vizitarea Impărătesei. Ministrul Impe­­rial a Rusiei, Prințul Gorceacoff, să ia în­­furia peste puțin la Petersburg, Ecs. Ca ne­încetat trătează cu D. Ministru intereselor streine Contele Buol. Prințul Paul Ester­­hozi, menit a reprezenta pe Imperatorul la încoronarea sa la Moscva, va călători acolo pe mare pănă la Petersburg, cu o numeroasă mie strălucită suită. Mai mulți nobili a monarhiei cu casnicii lor lui cu pregătiri stră­­lucite, vor acompaniea pe Prințul la Mocisa, unde Ecs. La ape să dee mari æech­napi. Gazega de Breslavica încre­dințează, cum că Cabinetul de Viena ar fi sfătuit pe Regele de Greciea de a întreprinde în Europa o că­­lătorie, spre a vizita pe Imperatorul Fran­­țezilor, ca prin a sa un pispipe personală să înlătureze opiniea cla ră, care Napoleon să pare a fi avănd asupra curiei Greceți. franțiea. Nu numai nașterea Prințului Imperial, ue mai mult încă leguirea pentru înființarea unei regențe în cazul morței Imperatorului, cășunat o răceală între Prințul Jerom Cr parese marelui Napoleon) a­ cărue fiiu prin­­țul Napoleon era menit de ch­ronom tronu­­lui, car amu, prin cele de sus dzise, se a­­înlăturat nu numai de tron ce și de Astă răceală s'au vederat la ser­­bările din urmă a rotezului, la care prin­­usa Jerom n'au asistat, precum nici fiica sa Matilda, rămâ­nd prințesa în sările cele strălucite a Parisului, palaturile acestui din urmă în complect întuneric, și după care Prințul Napoleon au întreprins spre Nord o călătorie maritimă de mai multe luni. Pe cămpurile Elizee, s'au esecutat un stra­­ordinar spetacol călărețu în ființa unui ma­­racal). Și întru adevăr, dintăi au îndărăpt pănă călărit la palatul de industrie pas, ear de acolo, calul au mers în treapă d- 107 în acea poziție, qui nu repegune spori­­toare pănă la Obeliecu, c­are au fost sem­­nul propus, și astă departare au petrecut în 5 minute 87 secunde. Calul au mere arăt­­ori pe termin de patru săptămăni la Plom­­bier, spre a întrebuința apele minerale. Es­­te însă teamă nu cumva timpul ploils, care din nenorocire încă nu preau lasat. CB nu întărzie călătoriea M. Sale, pentru că în­­că din Departamentele apusane, raporturile despre revărsările de apă sunt foarte în­­tristate.­­ Se prevăd vor deveni adevărată bătae Dumnezăească. Chiar în Paris prin încăperile caselor locuite de clasele de jos. În urmare, Imperatorul nu purcede din capitalie mai înainte de apa riului Sena, au întrat ce se poate a să înlătura pericolul, Napoleon au deapine pe poporul său al privi ca pe a doua providen­­ție, și a sa absență din rezidență, va în­­m­uri mult asupra claselor lucrătoare. Em. S. Cardinalul Patriț­i, legatul ad la­­tere a S. S. Papei, au priimit la 12 (24) Iunie după a­mează vizita Reginei Cristina Em. S. au eșit cu suita preoților în doă carete, spre de Spaniea. Dupre astă vizită, a merge la monastirea călugărițelor numite de îndurare, și au asistatat la practica lor ce este destinată a agiuta pe cei germani. Cu toate speranțele, timpul nu e favora­­bil. Ploile necontenit urmează și vănturi­­le de la meadră­noapte A- au sporit în timp de 24 Jiulți Lot, tot încă suflă­ pele de la Adur oare. Revărsarea au cășunat mari stricăciuni în Departamentul de Lozer. În dziua de 29 Maiu, viteze surde și în­­delungate Clă­­tinări, cutremuri mișcau casele, și nevoeau s'au auzit în satul Bargac, pe locuitori a căuta adăposturi pe afară. Vitetele sub-pămăntene vineau mai ales din muntele ce adăpostea satul despre mează și în vărful căruia e așezat un alt mic sat numit Seraret. Abea țeranii, ș'au fost transportat­e lor vite pe coastele acelui sat, îndată muntele în­­treg au fost cuprins de un cumplit cutremur. 0 O rostogolire, pe care nici o espresie omeneas­­că nu o poate rosti, s'au văzut, și vitetile năuntrice străbăteau prin acele 500 metre ca­­re despărțeau ne­cesaraltă coastă, și care s'au aruncat în adăncul văei, umplănd albiea riu­­lui Lot, fănațile inundănd gui înghițind toa­­te locuințele și arborii. Într'un minut, toate aceste se prefăcură într'o ezitură foarte mare, iar apele erau înalte de 100 metri pe suprafața pămăntului. Întălnirea Imperatorului Napoleon cu a­­cel de Austriea și cu alți Suverani a Ger­­maniei ce face mai probabilă. Imperatorul care purcede în 2 Iulie de la Parie mi d'in­­tăi să duce la Plombier, va trece pe la Mer în partea de a­mează-zi a Germaniei. Locul întălnirei încă nu este hotărăt, unii spun pe locul de Constanța, alții pănă și Nirnberg în Bavari­a. Contele Valevschi as piede în Germani­a și călătoriea sa este vederat în legătură cu acea a Imperatorului. În asemenea de­căt încăt mai strănsă legătură între acești Monarhi, Austriea se vede de­­plin asigurată în partea Italiei, încăt nici ce adeverează că ea ar fi încheies trataturi speciale cu staturile Italiei pentru recipro­­ca apărare. Despre altă parte poziție a Greciei se face din dzi în dzi mai grea. Ma­­pe supărare a produs în Franțiea pătimi­­rile la care au fost acolo supuș ofițerii și soldații Franțezi la dezertarea Greciei un­­de nu cugetă, Ba încă este sigur. Ka o par­­te de trupele Franțeze găt­ii din cele En­­gleze care se întoarnă din Crimeea vor de­­barca în Greciei. O corespondență e scrie asupra cvestiei toarele­i gazetei universale. Prințipatelor urmă- „Audzirea cum că Franțiea s'ar fi lepedat de a ei idei favorite pentru reunirea Prin­­cipatelor, nu să adeveresc nici cum, ba încă cu toată competența să poate Ambele curți apusane nu­­au înlesnit curiei de berlin această audițre, mai pentru avea ocaziea de a să înpărtăși de consfătuirile comisiei Europeene, pentru că prin pozițiea de acr­oizi a prusiei, să poate aștepta că a­­ceasta, supt inspirație a Rusiei, în unire cu Franțiea și Angliea, să va declara în favo­­rul fuziei (întrunire) a Principatelor Dună­­rene, și prin urmare în contra Austriei. Cu toate aceste să poate încredința, că Fran­­țiea nu face nici cum din fuzie o sonditio sine qua non (adecă numai decăt). Baronul Burdienei mai ales va declara curței de Vie­­na, că Franțiea, este cea mai puțin intere­­sată la un sistem a reorganisărei Princi­­patelor Dunărene, fiind cu a ei proprii .­­ Însă crede aceasta o hotărătoare direc­­to iese acolo nu prea legată, a urma întru­n­e de a potrivi politica ei dupre mulțimea voturilor a puterilor mari, și după votul Cu alte cuvinte, guvernul Franției va advocata înpoporărilor Principatelor Dunărene, în sinul comisiei de București prinținiul fu­­ziei.­­ Ear deacă Austriea, și Poarta s'ar rosti în contra, Prusiea și votul Di­­vanurilor ad-hoc n'ar răspunde întru toate la așteptarea puterilor apusane, atunce Fran­­țiea va Drept­a­­cea, Prusiea este chemată lăsa lucru în părăsire­­a precum peni în astă cvestie diplomatică.­­ Însă deacă, precum în Paris și London să crede, în loc să se unească cu Austriea, Prusia în astă cauză va păși înpreună cu Rusien, apoi neamintit ea va precumpeni creștiea în favorul fuziei. În­­văluirile cole­brele diplomatice, care din a­­ceasta s'ar naște sănt foarte vederate. Imperatorul Napoleon avea să purceadă la 16 (28) Iunie, din Paris deasemene și Con­­tele Valevsghi carile merge la băile de Hom­­burg. Renumitul general Rosiean Jomini (de nație Svițer) carile înaintea rezbelului lo­­cuea Parisul, s'au înturnat cai în acea po­­liție. Cincizeci de Poloni locuitori în Pa­­pir, au hotărăt a se folosi de amnecirea de li au hărăzit Imperatorul Alecsandru. Dar Prințul Cartorischi și partizanii lui, au protes­tat asupra amneziei. Mare Britanie a­. Opozițiea asupra Guvernului au amuțit, și Lord Palmerston s'au întărit în post, c veș­­trea cizilei în Parlament este cvestiea Iu­­deilor, sperind a fi mădulari a Parlamentului; astă crestie de carii precum e cunoscut care se învește, în astă serie de un număr ani și car­tilul (legiuirea) propusă întru asta au avut ca și s'au înfățoșat­ alte dăți tot acea soartă, adecă că în ca­­mera de gios s'au adoptat, în acea de sus s'au lepădat. Toată greutatea dzace în for­­mula giurămăntu­lui, care fie­ care deputat e dator a depune și carile sună, giura du­­pre adevărata religie Creștină,” și la ca­­re Iudeii nu se potu supune a giura. Lord Lindahuret au apărat bilul cu mare talent și învățătură, dovedind că facerea acei for­­mule de giuruit, era motivată nu atăt de re­­ligie căt de politică. Ei au lăudat purta­ f­ilă regență, pe număr palme de repede, nevoiți că ne privitorii său într'o întindere de al urma în treapă d. ar a au­ea de privitori. Contele Lamcom­brew, în treapăd, pășind calul îndărăpt (ca s'au îndatorit, cum că Pon­ Bul va călări Imperatorul calul brălătreț­ Napoleon are scop de vănat 400 fost călă­­noapte, nouă inundări, care Prințul Regent de Baden, contradzice precum și

Next