Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-06-25 / nr. 50
- 199 - păndesc numai cu scopuri criminale de cătră, întriganți și urazitori de neorănduere. Asămine s'au încunoștiințat jurnalelor, a pu le publica mai înainte de a să încredința dregătoriile despre adevărul lor. Dupre ce au încredințat Rosiea, că ii ar fi sfărămat numai tăriile făcute la Ismail în cursul campaniei din urmă, comisie a delimitărei în Beserabiea, însă căndusă cu astă declarație, au început a ei lucrare. Austriea. De la Viena înștiințează că în 14 (26) Iunii, au fost mare ceremonie în apartamentele M. S. Oton Regele de Greciea, carele au priimit generalitatea și statul înalților amploiați; după aceea M. S. s'au vizitat de MS. Imperatorul, și de toți arhiducii. A doua dzi, Regele au mers la palatul de, Lacsenburg spre vizitarea Impărătesei. Ministrul Imperial a Rusiei, Prințul Gorceacoff, să ia înfuria peste puțin la Petersburg, Ecs. Ca neîncetat trătează cu D. Ministru intereselor streine Contele Buol. Prințul Paul Esterhozi, menit a reprezenta pe Imperatorul la încoronarea sa la Moscva, va călători acolo pe mare pănă la Petersburg, cu o numeroasă mie strălucită suită. Mai mulți nobili a monarhiei cu casnicii lor lui cu pregătiri strălucite, vor acompaniea pe Prințul la Mocisa, unde Ecs. La ape să dee mari æechnapi. Gazega de Breslavica încredințează, cum că Cabinetul de Viena ar fi sfătuit pe Regele de Greciea de a întreprinde în Europa o călătorie, spre a vizita pe Imperatorul Franțezilor, ca prin a sa un pispipe personală să înlătureze opiniea cla ră, care Napoleon să pare a fi avănd asupra curiei Greceți. franțiea. Nu numai nașterea Prințului Imperial, ue mai mult încă leguirea pentru înființarea unei regențe în cazul morței Imperatorului, cășunat o răceală între Prințul Jerom Cr parese marelui Napoleon) a cărue fiiu prințul Napoleon era menit de chronom tronului, car amu, prin cele de sus dzise, se aînlăturat nu numai de tron ce și de Astă răceală s'au vederat la serbările din urmă a rotezului, la care prinusa Jerom n'au asistat, precum nici fiica sa Matilda, rămând prințesa în sările cele strălucite a Parisului, palaturile acestui din urmă în complect întuneric, și după care Prințul Napoleon au întreprins spre Nord o călătorie maritimă de mai multe luni. Pe cămpurile Elizee, s'au esecutat un straordinar spetacol călărețu în ființa unui maracal). Și întru adevăr, dintăi au îndărăpt pănă călărit la palatul de industrie pas, ear de acolo, calul au mers în treapă d- 107 în acea poziție, qui nu repegune sporitoare pănă la Obeliecu, care au fost semnul propus, și astă departare au petrecut în 5 minute 87 secunde. Calul au mere arători pe termin de patru săptămăni la Plombier, spre a întrebuința apele minerale. Este însă teamă nu cumva timpul ploils, care din nenorocire încă nu preau lasat. CB nu întărzie călătoriea M. Sale, pentru că încă din Departamentele apusane, raporturile despre revărsările de apă sunt foarte întristate. Se prevăd vor deveni adevărată bătae Dumnezăească. Chiar în Paris prin încăperile caselor locuite de clasele de jos. În urmare, Imperatorul nu purcede din capitalie mai înainte de apa riului Sena, au întrat ce se poate a să înlătura pericolul, Napoleon au deapine pe poporul său al privi ca pe a doua providenție, și a sa absență din rezidență, va înmuri mult asupra claselor lucrătoare. Em. S. Cardinalul Patriți, legatul ad latere a S. S. Papei, au priimit la 12 (24) Iunie după amează vizita Reginei Cristina Em. S. au eșit cu suita preoților în doă carete, spre de Spaniea. Dupre astă vizită, a merge la monastirea călugărițelor numite de îndurare, și au asistatat la practica lor ce este destinată a agiuta pe cei germani. Cu toate speranțele, timpul nu e favorabil. Ploile necontenit urmează și vănturile de la meadrănoapte A- au sporit în timp de 24 Jiulți Lot, tot încă suflă pele de la Adur oare. Revărsarea au cășunat mari stricăciuni în Departamentul de Lozer. În dziua de 29 Maiu, viteze surde și îndelungate Clătinări, cutremuri mișcau casele, și nevoeau s'au auzit în satul Bargac, pe locuitori a căuta adăposturi pe afară. Vitetele sub-pămăntene vineau mai ales din muntele ce adăpostea satul despre mează și în vărful căruia e așezat un alt mic sat numit Seraret. Abea țeranii, ș'au fost transportate lor vite pe coastele acelui sat, îndată muntele întreg au fost cuprins de un cumplit cutremur. 0 O rostogolire, pe care nici o espresie omenească nu o poate rosti, s'au văzut, și vitetile năuntrice străbăteau prin acele 500 metre care despărțeau necesaraltă coastă, și care s'au aruncat în adăncul văei, umplănd albiea riului Lot, fănațile inundănd gui înghițind toate locuințele și arborii. Într'un minut, toate aceste se prefăcură într'o ezitură foarte mare, iar apele erau înalte de 100 metri pe suprafața pămăntului. Întălnirea Imperatorului Napoleon cu acel de Austriea și cu alți Suverani a Germaniei ce face mai probabilă. Imperatorul care purcede în 2 Iulie de la Parie mi d'intăi să duce la Plombier, va trece pe la Mer în partea de amează-zi a Germaniei. Locul întălnirei încă nu este hotărăt, unii spun pe locul de Constanța, alții pănă și Nirnberg în Bavaria. Contele Valevschi as piede în Germania și călătoriea sa este vederat în legătură cu acea a Imperatorului. În asemenea decăt încăt mai strănsă legătură între acești Monarhi, Austriea se vede deplin asigurată în partea Italiei, încăt nici ce adeverează că ea ar fi încheies trataturi speciale cu staturile Italiei pentru reciproca apărare. Despre altă parte poziție a Greciei se face din dzi în dzi mai grea. Mape supărare a produs în Franțiea pătimirile la care au fost acolo supuș ofițerii și soldații Franțezi la dezertarea Greciei unde nu cugetă, Ba încă este sigur. Ka o parte de trupele Franțeze gătii din cele Engleze care se întoarnă din Crimeea vor debarca în Greciei. O corespondență e scrie asupra cvestiei toarelei gazetei universale. Prințipatelor urmă- „Audzirea cum că Franțiea s'ar fi lepedat de a ei idei favorite pentru reunirea Principatelor, nu să adeveresc nici cum, ba încă cu toată competența să poate Ambele curți apusane nuau înlesnit curiei de berlin această audițre, mai pentru avea ocaziea de a să înpărtăși de consfătuirile comisiei Europeene, pentru că prin pozițiea de acroizi a prusiei, să poate aștepta că aceasta, supt inspirație a Rusiei, în unire cu Franțiea și Angliea, să va declara în favorul fuziei (întrunire) a Principatelor Dunărene, și prin urmare în contra Austriei. Cu toate aceste să poate încredința, că Franțiea nu face nici cum din fuzie o sonditio sine qua non (adecă numai decăt). Baronul Burdienei mai ales va declara curței de Viena, că Franțiea, este cea mai puțin interesată la un sistem a reorganisărei Principatelor Dunărene, fiind cu a ei proprii . Însă crede aceasta o hotărătoare directo iese acolo nu prea legată, a urma întrune de a potrivi politica ei dupre mulțimea voturilor a puterilor mari, și după votul Cu alte cuvinte, guvernul Franției va advocata înpoporărilor Principatelor Dunărene, în sinul comisiei de București prinținiul fuziei. Ear deacă Austriea, și Poarta s'ar rosti în contra, Prusiea și votul Divanurilor ad-hoc n'ar răspunde întru toate la așteptarea puterilor apusane, atunce Franțiea va Dreptacea, Prusiea este chemată lăsa lucru în părăsirea precum peni în astă cvestie diplomatică. Însă deacă, precum în Paris și London să crede, în loc să se unească cu Austriea, Prusia în astă cauză va păși înpreună cu Rusien, apoi neamintit ea va precumpeni creștiea în favorul fuziei. Învăluirile colebrele diplomatice, care din aceasta s'ar naște sănt foarte vederate. Imperatorul Napoleon avea să purceadă la 16 (28) Iunie, din Paris deasemene și Contele Valevsghi carile merge la băile de Homburg. Renumitul general Rosiean Jomini (de nație Svițer) carile înaintea rezbelului locuea Parisul, s'au înturnat cai în acea poliție. Cincizeci de Poloni locuitori în Papir, au hotărăt a se folosi de amnecirea de li au hărăzit Imperatorul Alecsandru. Dar Prințul Cartorischi și partizanii lui, au protestat asupra amneziei. Mare Britanie a. Opozițiea asupra Guvernului au amuțit, și Lord Palmerston s'au întărit în post, c veștrea cizilei în Parlament este cvestiea Iudeilor, sperind a fi mădulari a Parlamentului; astă crestie de carii precum e cunoscut care se învește, în astă serie de un număr ani și cartilul (legiuirea) propusă întru asta au avut ca și s'au înfățoșat alte dăți tot acea soartă, adecă că în camera de gios s'au adoptat, în acea de sus s'au lepădat. Toată greutatea dzace în formula giurămăntului, care fie care deputat e dator a depune și carile sună, giura dupre adevărata religie Creștină,” și la care Iudeii nu se potu supune a giura. Lord Lindahuret au apărat bilul cu mare talent și învățătură, dovedind că facerea acei formule de giuruit, era motivată nu atăt de religie căt de politică. Ei au lăudat purta filă regență, pe număr palme de repede, nevoiți că ne privitorii său într'o întindere de al urma în treapă d. ar a auea de privitori. Contele Lamcombrew, în treapăd, pășind calul îndărăpt (ca s'au îndatorit, cum că Pon Bul va călări Imperatorul calul brălătreț Napoleon are scop de vănat 400 fost călănoapte, nouă inundări, care Prințul Regent de Baden, contradzice precum și