Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-01-30 / nr. 9
Gazeta de Moldaviea ce publică la Institutul Albinei Lunea mi Poiea Prețul abonamentului de un anul 111 lei, A înțuiințerilor ăndul, în parale căte leu Buletinul Oficialal 50 PȘI AI 2. DD LUNI 30 MIDMI ANSAPIE. Anul HCHGGII COVITALE DIN CASNTRU. D-lui C. Alison, pentru sufletele omenemii, ai, 18 suflete ce am de grăbescu a aduce la părinți clironomie „Privind cu plăcere că, cinci țigani robi ce prin repegunea sloiurilor, Secretar Oriental al Ambasadei Maiestăței Sale Britanice din Constantinopoli, au cocit în Iași. Vineri sara în 27 Ianuarie, venind de la București. Declarație a D-sale Leitenantul Gheorghie Lupu, din 1 iu Ianuarie 1856, cătră Depart. Finanțelor. Prin aceasta aduc la știința Onorat: Depart. că No. sclavilor D. cu lămurirea cuvenită, în dosul acesteia, ne mi'au ramas de la reposatul meu părinte Cuatp, Rodake Lupu, renonsez la a lor despăgubire din partea Guvernului, cu condiție a fi scutiți de dare, termin de zece ani, fie scutiți pe timpu de zece ani, de plata birului și a tuturor haralelelor pentru mai multă a lor ușurință. Adresa D-sale Elena Drăgici, urmată cătră vrie 1855. Departament prințipel de umanitate proclamat prin Înaltul Ofis No. 1166 pentru desființarea sclăviei din acest Prințipat, la 23 Dechemenorat. Departament, declărănd prin aceasta, "iam avut de la reposata me maică Vorniceasa Mariea Doăigici, carțigani, de mai înainte sănt învoiți de mine a sluji unde vor vroi; este încă din cauza sloiurilor ce vin din sus. De vr'o 10 dzile, avem neîntrerupt numai căteva grade reomeur sub zero. O corespondenție de la Galați ne înpărtășește următoare- Disgerarea Dunărei, au început în 15 după amiază-zi. Noi n'am pătimit aice o nenorocire, dar astă desghețare au adus la Brăila perderea a patru vase și 1 Austrieană mi 1 Napoletan, care de tot sau nu nu este cunoscut întămplat și altor vase ancorate între Galați au fost înghețată numai în cure de 34 dzile, fi deplin putincioasă, astădzi nu dacă asemine nenorociri și Sulina. În 2 sau 3 dzile - Adresa Dsale Boeriului Alecu Curtu, din 29 Dechemvrie 1855 Adm. de Dorohoi: „Potrivit ofisului Prea Af. DOMN țiganilor din Principat, gios iscălitul, pătruns de de astăzi înainte sănt liberi cu totul și nu pretind a cărora nume te însemnez, An dosul aceteia, tă, găsește de anume: dorii săi nici a sa datorie creștinească a nu pretinda la știința Grecești, urmată urmată cătră cu No. 1166, prin care desrobește sclăviea o așa înaltă și umană fapt rușinoasă despăgubire a mijloci o singură condiție, Ka ai declara liberi ne toți ai săi indivizi, în No.de și cu cu mulțămire mă Așadar, Dunărea nici o despăgubire pentru cufundat șlutirea sau va | Era La Gazette de Moldavie parait à Jassy l'Institut, de l’Abeille tous les Lundis ct Jeudis. Prix d'abonnement, trois ducat- par année. Prix d'insertion pour annonces I piastres la ligne, e la Bulletin Officiel 50 des dans Paras, 18556. NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. Monsieur C. Alison, Secrétaire Oriental de l'Ambassade de Sa Majesté Britanique de Constantinople, est arrivé à Jassy Vendredi soir 8 Fevrier ‘ - tenant de Vasatest. Je viens porter à la connaissance de l'honorable Deragiement que je re nonse à toute indemuilé pour les Tzigans qui me sont échus en héritage et dont éxempts d'impots aprés le decés de mon père le Spathar Costaky Loupo, sont indiqués ci-après, à coudition dix ans. les noms qu'ils seront pendant —Ecrit adressé par M. A Kourt à l'administration du distriet de Dogonoi en date 29 Décembre 1855. Rgofondement touché de l'oeuvre humanitaire que l'Office Princier sous No 1166 araitordonné d'accomplir en abolissant Gheselavages dans cette Principauté Je veis remplir un devoir chrétien en renonçant à une honteuse indemnité pour les Tzigans au nombre du de mes parents; je J'ai vu avec soie le principe humanitaire proclamé par l'Office Princier sous No 1166 qui ab-lit l'esclavage dans celle Principauté, et je viens avec plaisir îndemnite Vornitchassa Marie Draguitch, et aux quels du reste javais déja auparavant accordé la faculté de servir où bon de ces individus, leur semblerait. Suit la liste nomiuative tement possible, aujourd'hui ne létant par encore à couse du chariage des zlasops. Depuis 10 jours nous avons constamment quelques degrés Réaumur au dessons du zego. Declaration de Mr. le Lieutenant Georges Loupo, adressée ment des Finances eu date du I-eg Janvier 1856. declirer à Gnon. Département que i- ne prétend - Une soghesrondanse particulière de Galatz nous »L1 débâcle a commencé pendant l'après midi du l'impétiosité des glices. Nous ignogons si de pareils malheurs aux navires à l'ancre de Silată à Soulina: Ainsi soient pendant 10 ans éxempts établissement et leur 18 à mes qui me sont restés demande, comme seule condition ur les cinq Tzigans qui vires savoir, deux grecs, par les glaces que #2 jours. Ecrit adressé ici aucun sinistre » existence. date à déplorer, maisle dégel de cette rénonciation, d'impôts Dans 2 et de corvées, où afin que au Départe- sont arrivées ces individus de faciliter leur au Département des Finances par M-me Helène Draguitch en du 23 Décembre 1855. à aucune m etaient restés en heritage de feu mamère un autrichien 3 jours n’est resté sera la commuuique ce qui suit : 15 127). Nous a causé à Braïla napolitain, la perte de coulés à fond un le Danube la navigation n'atons pris parfai4 napar ACTE DIPLOMATICE. Noi am fost amintițt în numerile trecute despre depeșa ce interesul European, pe contele Neselrode au fost adresat Prințului ții de mai nainte dreazi. Nenvoirea Rusiei ce atingea atunce, în publicăm spre a îndeplini 5 Ianuarie 1856. Cătră Prințul Gorceacoff la a dreptului ce'și păsși alte cereri între cele patru garanțiornicite. Hotărărea s'au grăbit ce contele Budianburg, D. însărcinat ax ami comunica depeșa, circulară din 5 Ianuarie, Gorceacoff, trimețind mi contra-propunerile, prin care cabinetul zut să respundă de S. Petersburg au crevirea îndreptărei mărginei Besarabiei și în ce au luat mai apoi Rusiea, de a accepta fă privirea apr. 5, adecă: tra alicații a mai produce că rezervă cererile Austriei, la propunerile contelui Ester f interesul acestei depeșe,telor diplomatice șirul împuținează adresat o, de pe care totuși noi o în cveștiea istoric a orientului, punctecstul depeșei contelui Neselrode. S. Petersburg „Chiar de la cu vă înturnarea ca data din alătur deplinind astă comunicație, D. conte Ester- hazi și'au dat tot odată un document, cu- la Austriei 4 (16) alte o Viena. S. Peters. . - Dechemvrie Konie, și În macar o parte din beseratica, are a se face un fact ALBINA VOMANCAUEA, ANDPENTAREA MĂRGII HOADOBEI ÎN BESARAUUA. Din urmărirea șirului evenimentelor militare și diplomatice, care peste agentarea lumei, au răsărit asupra orizonul Patrii noastre, Moldo-Romănii au înțăles că așa precum, în timpurile trecute, cănd se proclamasă sfăntacsiomul de a se respecta dreptul, nații fără a lor vină au nepotst giumătatea Țerei, astădzi, tot fără a noastră conlucrare, avănd a ni se înturna asigurat de puterile cele mari istuacsiom astă dată tp Femme a Europei, întrunite pentru susținerea dreptului și a păcei. Deși știm că Beserabiea este partea Moldovei între Prut și Nistru, dar puțini dintre noi cunoscu cu amănunt cea ce are a ni se întoarce și cea ce va rămăne, arhivele și documenzile ce nu lăsără părinții s'au spulberat de furturi, numai numele murilor și a munților au păstrat fricile dupre Kane diplomatica va putea brăzdui marginile cele noue, răzămăndu-se pe niște semne a cărora autencitatea poate fi supusă la o nouă dellarație. În mijlocul acestora, un străin învățat D. Hainrih Chiepert, ni dă următoare notiție geografică și etnologică asupra Besarabei: „Partea Țerei Moldovei între Prut și Nistru, care la încheierea păcei din București la 1812 de Turcia, s'au dat Rusiei, și astădzi poartă nume de Becepasiea, istorică, fizică și etnică ce compune din doă părți neasămănate și în cvalitația pămăntului, adecă în partea mai largă de amendzi-dizi ca și în în privirea a în mărime trea parte a platurilor partea mai îngustă dar lipsite de apă, mai întinsă despre mează-