Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-01-30 / nr. 9

prinzător a însemnărei unor principali, care, după oprirea Cabinetului de Viena, prin faptul priimirei de cătră puterile beligerante, ar căștiga valora preliminarilor de pace și de'ndată ce s'ar subscrie, ar pute fi urmate de o armistare mi de legislații definitive. N'am libeis să espun acele documente, Imperatorului, M. S. au bine-voit să li certeteze cu Augustului nostru Domn. Imperatorul, dorința cea mai liberă, să deslege la dreptul, chestiea ce ține ne Europa sub apuneni M 0 mănă de ayrop a nevoințelor, de M. Ca Lmi P. Apostolică să pue un capăt doliului ce o acopere. Sa se îndoește cu atăt mai puțin să dee vre să li mai prosfereze în favorul pătei, cu căt, chiar de curănd neconsultăndusă de căt cu interesele popoarelor sale și cu sentimentile'i de umanitate, nu casă înaintea Încurageat ca și cabinetul Vienez, prin sume, cum că nes'au îndoit ca de-odată să dorințelor neunste a Europei. goslațiile pot să se re'nceapă pe baza celor după cum ele au fost de la Viena. M. au adoptat o hotărăre, pe 4 ponturi, astfeliu formulate în conferențiile Ca Imperatorua care o crede de nemerită, spre a da o lămurită deslegare acelui dintre cele 4 ponturi, carile adusăse rumperea conferențiilor de la Viena. Prin astă rezoluție, Cabinetul Împărătesc, completaea chezășiile neapărate pentru o pace trainică și serioasă, și asigura în totul pe Europa, în contra renturnărei vrednicilor de tănguit complicări, ce urmeanză în timpurile de față. „Așadar, putea să spereze, cum că, Cabinetul Vienez, căruia s'au grăbit să o comunice, o va lua în privire, spre a simplifica chestiile pregătitoare, menite ca să înainteze negoțiunile preliminare. Astă speranți însă, nu s'au realizat în totul. Imperatorul Augustul nostru Domn, au văzut'o cu părere de rău și cu toate aceste, vre ca să mai dee încă o nouă mărturie pentru palnicile sale scopuri, întrănd pe calea ce Cabinetul Austriean au crezut dacă ar trebui să se apuce pentru o împăcuire. „După ce s'au găndit foarte bine și au precumpănit comunicațiile ce i s'au făcut, el au căutat Ka CB si potrivească cu nevoile poziției de față; și dar, Cabinetul Imperial, a face cunoscut El. Voastre, ho se grăbește tătăreasa, învităndu-vă ca să o aduceți fără întărziere la cunoștința Guvernului Austriean. Noi rugăm ne curtea Bienezi, să binevoească . Ce convinge, că considerațiile ce li vom desvăli, nu sănt însuflate de sincera dorință ca să nu ferim de stăniile, ca conferenții. Nimic nu dorim mai mult, decăt să vedem observațiile noistre priimite, cu aceleși sentiment de dreptate ce le-au dictat, conlucrănd în faptă, ba să nu facă să ajingem scopul dorit. „Îainte de a surpa în certogarea amănuntelor lucrări a Cabinetului Vienez, noi avem de făcut doă observații generale. Una se trage din cuprinderea pontului 5 à acei lucrări. Cetindu-o, noi ni-am întrebat, deacă pentru un princin așa de nelămurit fuxitsiv și carile deschide ușa în totul la o negoțiație prouă. Kippi atunce cănd ap urma o delirasupra acelor 4 ponturi, s'ar nă înțălegere pute spera că pacea se va realiza? dreptul. D. ministru a intereselor au întimpinat această îngrijire, zicănd prin depeșa „curților „ce'l însuflă 1, Kb el nu va întărzie să esprime din Paris și London, încrederea cum că ele nu se vor folosi la întămplare de dreptul să înfățoșeze negoțiațiilor niscai condiții particulare, decăt „numai în un interes European și într'o așa „măsură, încăt, să nu înfățoșeze serioase „înpetecări pentru încheierea păcei.” (Încheierea Ba urma). Topui ca. PRESA, cuprinde următoarea relație de la Constantinopoli din 14 Ianuarie, în care se văd lămuriri prețioase asupra țintirilor Porți și a puterilor alieate, în ceea ce privește regularea drilurilor împoporărei Grecești, supusă predomniței Musulmane și asupra reorganizărei politice a Principatelor Dunărene. După ea, vedem că seamța a doua Conferențiilor au trebuit să urmeze în acea sară, dar pe lăngă cele cinci persoane de mai nainte și anume: D. Tuvenel, Lord eedelif, D. Proches, Auli-Pașa și Fuad-Pașa, sau mai adaos ca a șesea persoană pe D. Prinț Calimachi. Priimirea în conferențai a prințului Calimachi, este un eveniment. Denumirea sa se poate socoti ca un act foar te ripaui à À. Porți mi ka o mărturie ve rată a scopurilor ce însuflețesc pe Guvernul Otoman, în favorul supușilor Crețini Greci, fiindcă părintele său au făcut parte din acele dinastii a Domnilor Fanarioți, carii au domnit în Moldova. După ce au reprezentat ne Î. Poartă, cu vrednicie aa Parisui London, îndestulă prințul Calimachi basador Turcesc fălos delicateța poziției sale pe lăngă ambasadorii marilor puteri alieate, și au voit chiar la începutul Conferențiilor să dea ogaranție pentru proiectile sale, dar aceasta n'au putut fi alta mai de crezut, decăt întrarea Aali Pașa și Fuad-Pașa, a unui creștin de religie mreîn conferenții pe lăngă ceașcă. pui, după cum ce asigură că au și zis'o știrile Vezir, cănd au comunicat aceasta la cu trei ambasadri, cătră încheierea seanței pregetitoare. In conferenții sănt reprezentanții puterilor catolice, protestaneste cute și musulmane, și prin urmare în ea și un fiu a acei dreptul să se afle biserici grecești, asupra a cărei drituri și urmează desbateri? Ear primirea ce s'au făcutu aceșei propuneri, au trebuit să facă pe A. Poartă să înțăleagă, că au fost bine inspirată. Numirea Prințului Calimachi au produs o mare centagie. Mai multe persoane atribuesc aceasta la ambasada sa, și asigură că astă măsură s'au luat după priimirea împrotmvirilor ce Austriei li-ar fi făcut, în obiectul misiei sale da la Viena. Dupre cum ce mie, conferențiile au de scop regularea definitivă a celui Intăi, și al patrule pont, adecă cvestiea Principatelor Dunărene și acea a supușilor Crețini, s'au consfințit Cea întăi seanță la preschimbarea împuternicirilor și a preliminarilor îndatinate. Însă ea cvestie 4e ce va pune în cercetare, va fi acea atingătoare de pontul al 4-le; chestiea Principatelor Dunărene seau mai bine va urma după dănsa, să dzicem, tot odată, căci, ea se atinge în mai multe ponturi de acea a supușilor creștini, între care este și veniturile Monastirilor și cercetarea și din Moldavia și Țara Romănească, patrule pont. Ba aduce cu cine deslegarea unei chestii foarte însămnătoare, și asta e aceea a puterei timpurelnice a bisericei Grecești. Fie cine ă și PESA au publicat lui întăi Patriarh, amintește, că în obiectul alegerei ce€ și a puterei sale nemărginite, abuzurile ce rezultă, stârlirile plinite în temeiul acei puteri și carea mulțămită tacticei preoților greci, au contribuit atăt de mult să întămezeîmpoporările creștine asupra Turciilor. Deacă vreun episcop sau vreun primat cioplea de bani ne administrații sei, vina era a Turcilor, căci i se cerea bani la Constantinopoli, e și constrăns și amenințat. Deacă vre o îmmbunătățire urma în puterea ordinilor înadinse de capitalie, ce se dzicea? pe au făcut CL puesbutească Imperiului. săi Prințul știrile, de unile ecre Creștini, Moldovan de s'au numit de la Viena, cele unul dintre din urmă Cei străine, curănd asupra malignă, și capersoane Ce pnumbră între Guvernul au încă tot meritul să cuvine autoritățilorare î - noapte din țara presurată de muncei mănoși, astă din urmă parte se vede prelunginduse terenul cel underos a Moldovei, producător de grăne, poame și, vinațe, de bună calita, mai ales în întinderea lată de la riul apusan spre acel răsăritean, a cărora văi sănt mai adăncimi mai largi. Numai în unghiul de Nord-vestic a țerei dsnpe a ei mărginite de astădzi culmei de munte, cu Bucovina, pămăntul ne nesimțite ce rădică la de vr'o 2-300 palme peste cumpăna mărei, fără a infățoșa forma de liniea care din isturngiu ap area a ce trage spre a mează resărit dealungul Beserabiei, și numai aproape de țermul Mărei-Negre, ar avea să scadă pănă a se preface în șes. Precum dzice D. Chiepert, o asemene linie de munți nu există în natură, ci numai pe hărțile cele vechi a lui Bluaș, de la care geograful Lapie au copiet asemene șir de munte în a lui hartă a Turciei Europee la 1822 în 15 file. D. Chieperta ia ocaziea unui act de binefacere din partea Da adunat comanerea care prin o loterie, trasă în casele D-le prințesei Catinca Conachi de 500 galbini în folosul seracilor, Creasa Dunărei publică următoarea frumoasă compu D. Poet. C. Negruțți. În dzice, 11 că la va căut cunosc foarte bine starea vor ști fața locului a aselene șir a smelor Moldovene, diplomațiea de munți țerei, e folosi de asemene în la tratațiea neînțăles. (Încheierea va urma) zadarni că Rosienii carii păcei Boropidi, au princeESEI Catinca Conachi Vogoridi. 24 Ianuarie 1856. Și sgudue coliba sărmanului 4incité. Afară este incolu, austrul vătăește El tremură și geme, suspină și hulește Palatul de alături, ce'l vede strălucit. Acolo el găndește bogatu'n desfătare Petrece, de-ale lumei plăceri încungiurat! Nu vede pe săracul ce păne macar n'are, Ex lipsei mi nevoei de ceriu o condamnat.” Așa nenorocitul cărtia, in desperare Pleca în gios privirea cu jale și cu dor, Cănd iată 'i s'arată, un înger de'ndurare te vine cu grăbire să'i dee agiutor O ! multe afștere lacrimi mi multă măngăere, Au dat nenorocirei frumosul tău îndemnu! Fii veselă, o doamnă! căci poți s'alvii durere, Și poți de îndurare să dai un mare semn. Bogatul și săracul le bine-cuvintează. Bogatul, căci ia pildă de fobile simțiri, Săracul, căci prin tine de chin se ușurează, Și scapă de a lipsei cumplite suferiri. C. N.