Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-01-26 / nr. 8

te silințile, spre a restrănge rocipore, care îngrenează un pedepe între clasele de gos bună prietenie amăndoă țerile. „apu­că s'au espeduit Curtea Roșiei, înalte, unde și bună sau desretat 54 milioane ruble prin telegraf. Ce pape, Imperatorul aceea vecinătate Rosește a CONSTITUȚIONELUL. după o deleșă­tele­­de la S. Petersburg 24 Ianuarie ara­­,mperatorul, privind la cheltuelile es­­te fie­care, ear în totul pentru o sumă O scrisoare de la S. Petersburg 16 Ianuarie Capa Inștiiitată KL vletul priimirei ultimatumu­­lui s'au respăndit acolo ca fulgerul. D'intru­­ptăi nimine nu vrea să'l creadă, căci, familiea Înpărătească, nici consiliul fiului, nici unul din miniștri de Neselrode, nu putea să prevadă în ace di­­mineață respunsul pacinic a Țarului Alechsan­­dru P. Cănd de o dată el chemă pe cance­­noscut hotărărea și dorința de a o spune îndată D. de Ecrepxazi. Sub­secreta­­rul de Stat au fost însărcinat să se ducă la ambasada Austriană și tot în acest minunt cu Cine. El ne marise Ducă Nicolai, să o facu cunoscut fratelui său, marile Admiral Constantin, dar nu ce afla­­tă încă ce s'au petrecut la acea întrevedere. Curieri s'au espeduit de'ndată cătră deosebi­­tele curți Suverane din Europa centrală, iar reprezentanții străine de lăngă esbutirea neașteptată a misiei sale, cu semne de înduioșire, iar presiea produsă asupra populației capitaliei, la nuoua hotărăre a Țarului, este: care espresie de nemulțumire. A­mstrica . CORESPONDENȚIEA GENERALĂ din Vie­­na, zice că bazile armistărei propusă de A­­ustrica ar fi următoarele: Deacă în mo­­mentul Înțelepel tratații pentru contenire de­spre pacea pănă în primăvară nu Ce­va resta­­torinci, flotele alieote vor străbate în Bal­­iite, însă, fără să treacă de insula Gotland g aliațiilor. În Crimeea, Cirparea și cele două mari strămtori, care d­e în valea de Baidar, vor aopma liniea de mărginire. În ceea ce privește Chimburnul, Eorpator­ea, Chrrei, și teatrul resbelului din Ad­er, generalii comandații de ne­atele pun­­turi, se vor înțelege reciproc între dănșii. Marele Britanie a. Regina Angliei în persoană are să deschi­­dă Parlamentul. TRIMSUL raportează că Francforitul? s­ar și că Angliea va fi acolo reprezentată de Lor­­fi ales de rezidenție a Conferențiilor din Clarendon. Daili-Niave încredințează că după subscrierea preliminarilor de pace, în­­dată se va încheie o armistare și se vor în­­cepe conderențiile.­­ Monitorul publică te­s­­tul cuvăntului care Lord Covlei ambasador Astriei la Paris, au rostit la serb­rea împăr­­țirei ordinului englez de bar între ofițeri Fran­­țezi, toastul lui suna: Închin întru închei­­erea păcei! Dee înființată, să conducă la o pace atăt de o­ Dumnezeu, la tratațiea­norabilă căt și trainică, o puouă dare ce au luato relațiile de visterie a sta­­în circulație de 3 milion­­de hărtie­ monetare, in lar­mi­ne D­ a felicita cel întăi găsit pe și nu pre la 18 serei argin”. Seniaven, și se Viena pare nu puterilor s'au știe o pe Guvern. ce spre d'intre și nici chiar a prescurtarea s'au consultat D. Esterhazi că au însărcinat, ce se face, dus mai în astă mirare numai părea foarte viou și în curănd adăncă însă, de D. au­­ nici Impe­­ai face cu­­o mare ne­­cele mai Notei în pregiu­­de căt au fost pentru și care la Cancelarul, spre D. Neselrode tot ca și mai nainte și mai in­­bine­­­ ș­ ­­­­te că, pe Tatrul Rezbelului. De la Cherci se raportează, că acolo se așteptau pe toată ziua a fi atacați, avangvardica Pocicans se afla numai la 10 mise îndepărtare de la cetate, cap de pe înălțimi se zăresc foarte bine Rosienii În 31 Dechemvrie Generalul Vivian, au prins un spion, carile au declarat, că o armie de 12000 oameni se­­ în marș de la Arabat în contra cetăței, iar în zi, generalul priimisă o depeșă de la Genev. Condington, ce­l în cunoștiința, că aproape de 15000, nurcesăse de la Sevastopoli, tot spre an ataca. Se credea, că acii 5000 de ce zăreau, ar fi avanttar­­diea armiei Rușiene, venită de­ la Sevastopoli. Oa­­menii de serviciu în tranșee și marinarii de pe ca­­noniera „Vezer” tăiau gheță din jurul vasului lor, în o lărgime de 45 palme, astăzate, ca să dea foc la cel întăi semnal. Tunurile Vezeruli sănt fiind că se află o mare căzime de vase de transport, o­­prite în mijlocul griței, Generalul Vivian, credea de putincios, că toate anevoiuțile Roșienilor se vor în­­drepta mai ales spre nimicirea lor. În caz cănd atacul va fi îndreptat în contra poliției și a înăl­­țimilor, marinarii au căpătat ordin să debarce și Cvartirul maistrul General. Vasul care au cibete de dragoni, să servească la baterii, li-au dat la toți adus depeșa aceasta venisă de la Balaclava și arm­­a doa zi se aștepta pe amăndoă armiile să fie față'n față Generalui Risian, în temere de a fi atăcat, au și cerut pentru kerci ofițeri de in­­fanterie și artilerie, pănă la 10 ianuarie, la Sevas­­topoli au tot vine, iar bombardarea urma din cănd în cănd. Rușienii au statornicit peneral cu artira lor de iarnă la Simferopoli și Bacci-Serai­ Ii între Petrușca și Oceacof. Din un atac asupra Chimburnului, oameni, înșirați pentru vre­o îngrijire întărit, garnizona Franțeză s­au sosisă acolo spre a lua comanda cetăței, se așază ast­fel ca să poată conlucra cu 30000 Generalul Jesco, ear flota la apărare.­ ­­­­­ CVITALILĂ Depeșe Telegrafice. ARS Conferențiile au ce întapă pe la 10 (22) Faur. la Parie, care politic de Anrriea și de Rosiea s'au propus. Din partea M. Britaniei, se vor numi Lordzii Clarendon și Covlei. De acest Congres, din puterile Germane, ce pare că numai Austriea ce va împărtăși­ în n­isipea Prusiei încă nimică s­au hotărăt, însă nu este de crezut a ei împărtășire (participation). În Viena are à ce subscrie între plenipotenți un m­otocol mărturisitor că între Frap­­țica,­nglica și Austriea domnează cea mai deplină înțelegere și că conferențiile vor începe sub aus­­pițiile cele mai diavoratoare. De la Odesa scriu că în 6 (18) lan, Prințul Gorceacoff au tractat co­­manda armiei de la amează-dzi în săna Generalu­lui Liders. Prințul Gorceacoff, prin un scurt ordin de dzi au luat adio de la trupele sale și de odată au purces cu congedie la S. Petersburg, spre a în­­tra o zi în consiliul de rezbel au în vr'o ars dre­­­­­­p gen. Sohozanet s'au numit șef armier din Odesa comandantul acestei poliții gen. Cruzenstern dease­­să săptămăni În Odesa se află ca la 700 prizo­­nieri Turci carii au a se transporta în schimb cu pri­­zonierii Rosieni. Deasemene­aeri Franțezi așteptănd a lor eliberare p'au somat demi un vapor Englez zonieri ofițeri Rosteni, fără a lua pe­ți lor.­­ Vaporul Englez Himilaea, Genova la Crimeea cu 340 catări pentru armitn emonteză. De la Constantinopoli înștiințează întrerumperea conferențiilor în cauza Principatelor între pleni­­potenții Franției, Angliei Turciei și Austriei, decla­­rănd Lord Redelif că n'ar fi avănd noue instrucții. Muhlis-Pașa (prințul Grigorie Sturza) este în­­sărcinat a organiza apărarea cetăței Erzerum, unde au adunat 20,000 soldați.­­ Se aude că trupele Anglo-Franțeze și Austrieace vor ținea cuprinsă partea nordică a Turciei păn'la asigurarea tratatului de pace. . . tătorie. mene au purcee la C. Petersburg pe termin de se­­doi ori­­care încă adusă­ se dot pri­­se află alte atii a aliea­­de la au purces UTAM­UZPIN | G) Magasin de Jean Lewandowsx £. à Jassy,­­­­ Le soussigné a l'honneur d'annoncer à ses chalands de marchandi­­d'Angleterre qu'il offre aux prix tes qu'il vient de recevoir toutes esreses ses de France, plus modiques telles que: Bijouterie d'après le vont le plus moderne. Ragfumeghies des premiers fournisseurs de Paris: Chaussures pour hommes, dames & enfant, Gants de Paris id. id. id. Objets de toilette en tout genre, de sogsetu pour, femmes et demoiselles. Papelterie pour Chancellerie et de luxe, 25 6b ec Assortiment complet de machines a café d'inven lion récente et divers ustensiles de meanave. Toutes sortes d'orjets d'optique lunettes, en tous genres, lorgnons, thermométres barometres €. Vin étrangers, liqueurs fines, thé, chocolat de sante et un assortiment considérables en conserve alimentaige, de toutes esreses. Bonbons de Paris, dattes &. Sigaghes de havane de premier choix f. autres. Le Magasin de soussigné est le principal dépôt des poudres de Seidliz, et se charge de comissions pour toutes les villes de l'intérieur de la Principauté et de l'étranger. Jean bewandowski fruits d'Afrique. * IAȘIN­, INSTITUTUL TeO­PTOGRAFIC A ALBINEI POMENE. mateiașe și sfătuiri. Luptele năuptrice a sufletului nostru, se trag din toată ziua, aburirea ca la vul­­can, a se­cretelor noastre înmormăntate acolo pentru vecie, vieața singura­tică mi­oristă, este o adevăr­ată punere în lucrare a perioadicilor chinuri de moarte. a 1% Pi­­| |

Next