Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-01-03 / nr. 1

l(' . Kaïmakamiea Principatului Molduvei publice a iubitei m'ari în­ Îndatorpria îngrijere ne am pentru toate așezămintele Patrii, țintind luarea me aminte­ri asupra celor de învățătură, predințat de starea actuală a­le scoalelor ținutale care din lipsa îngrijirei, au fost cu totul ne'ndestulătoare și ne­corespunzătoare la scopul pentru care sunt fundate și în care radzimă creșterea începătoare a junimei. Această stare a lucrului vederează, că membrii Comitetelor de Incnexgie a școalelor ținutale, cărora le este încredințată sarcina onorabilă de privighere, nu se conformează după dispozițiile prescrise, întru a lucra ne­curmat cu cea mai mare îngrijire în privița școalelor, nu vizitează regulat clasele, nici se adună în ședințele ce trebuesc a se ține în Camera acestor Comi­­tete, spre a se delibera și a să cunoaște adevăratele trebuinți a­le școalelor care urmare, ar fi prevenit piedicile ce astă­zi cearcă desvoltarea Instrucției Publice. Comitetele de Inspecție. Fiind compuse din admini­stratorii ținutali, din Pre­­zidenții Judecătoriilor și din Prezidenții Eforiilor, persoane ce sănt însăr­­cinați și cu redigearea budgetului Eforicescu, în care se cuprinde și suma pentru întreținerea școalelor locale, sănt datore a combina cheltueala între­­ținerii acestor școli, în chipul și după trebuința cerută, ca cei carii pururea fiind față în acele rezidenții, să cuvine să cunoască de aproape trebuințele unor asăminea Instituturi de învățătură. Drept aceea, neputănd trece cu viderea o asămine abatere de la îndatorirea care se face, cu atăta mai învinovățitoare cu căt­ă-ta în calitate și de ..­­­...aei fi trebuit a înlesni mai cu ușurință, punerea în lucrare a re­­parațiilor și pregătirea altor obiecte ne­aparat trebuitoare, ăți facu cunos­­cut ca în viitoriu, în fie­care Sămbătă, să urmezi nesmintit a te întruni cu c­elalți membri in Camera Comitetului de Inspecție, spre a delbera asupra intereselor Școalei; ear rezultatul acestei lucrări, Comitetul ăl va comunica la încheierea fie­căreia săptămăni Depart. Cultului și al Instrucției publice, dăndu-i tot­o dată relațiea despre starea ce adevărată a Școalei în privirea studiilor, a moralului și acea materială ca prin aceasta să se poată respunde cu exactitate la instrucțiile de ape Comitetul de inspecție. (subscris) TEODOR BALII. DEPARTAMENTUL CULTULUI și al ÎNVĂȚĂTURILOR PUBLICIE. Pentru păzirea bunei regule și ținerea cuvenitei discipline în Institutul gim­­nazial, cerănd trebuința a să răndui un Np de persoane ca pedagogi cu în­­sușirile cerute Instrucției publice în persoană s­au prin înscris cerire, pănă la u Biliva—­a­rei luni Ghenari, cu care ocazie să vor pute lămuri în special atăt de îndato­­ririle la care au a fi obligați, precum și de onorariul ce le este destinat. (subscris) G.Asachi. No. 6773, 29 De­ehemvrie 1856. - Începutul Anului, pentru noi de așa bun ogur politic, au aruncat doliul în sinul familiei Cantacuzin., Unul din mădularii ei D. M. Spat. Mihalachi, ca­­rile în privirea localității, se bucura de credit public, lovit de apoplecsie fulgeritoare, au murit la mediul nopței în casele D. Vorn. dl. Mavroeni, unde o numeroasă adunare s'au fost unit spre a celebra reversori. Societa­­tea perde în reposatul un bun patriot și seracii un marinimos și secret bine-făcătoru Înmormăntarea caë făcut cu mare pomnă și cu rostirea unui cuvănt funerar.­­ D. Vorn. C Negruțți, însărcinat de Guvern cu o misie, 31 Dechemv. la Besarabiea, au purces în­­ Ni au venit de la București cele întăi Numere a Gazetei Romăne înti­­tulată Timpulă, redigeată de D. Bussueceanu. Deacă redacțiea va urma a trata cveștiea dizilei cu aceeași înțelepciune, credem că timpul va fi astă dată, aceea cei este sinoninul său, Trainic și va fi pentru pu­blicistica Romănă un adevărat căștiga. de așezămăntul Școlar. Prin aceasta să face în­deobștre arătata îndatorire, să­ranii vreau să cunoscut, ce înfățoșeze o facă asupra Nevsatelului,­­ » N- N tratat.­­ cănd Spițera se va lăsa după for puterilor ! , dar vor convorbi, după aceea vor subscrie și totul se va încheie în ce se atinge în­ trimes protocolul pe să de crestiile Bolgradului și a insulei Șerpilor, pe lăngă cabinetul Rușiei, care- i sar­ai federal, asta au urmat din aceea, că­­ ea n'au carile plenipotenții vor ave să'l subscrie, noir să influențeze asupra hotărărei Pru­­rediguit încă de mai nainte și carea încă atingătoare de părăsirea drepturilor vor fi trimes respinsul său. Astă îgri- Din norocire, putem arata acuma, compe­­­­siei, arantuite de cătră fere luată de a se asigura priimirea tutu­­rațiile unei deslegări pacinice a cauzei Nev­­satelului, departe de a se slăbi, se întă­­­­resc din ce în ce mai mult. Se vorbește Confereștiei, consiliul puterilor, eliberănd ne prizonieri, d­ar mai nainte de a se întruni ea, arată la ce­ PERICTA POLITII CORESPOND. AUSTRIE AND, publică în 28 Dechemvrie un articol, în carile Prusiea va pute Că facă liberul ART de că acii ce ar dori aues­ Departament se de a ocupa ax Cultului și ax­­­­­i­­­i de Așa­dar, npu seanțe, acele drepturi. În acest înțeles de bună- trebue să păstrăm nici cea mai mică nesigu­­roință, lucrează Austriea, convinsă fiind ranite asupra rezultatului desbaterilor pleni­­despre spiritul de înpăciuire, carile însu­ potenților încăt se și poate dzice, că cu­­văntul un­­­­it, căci 1­7 - La Paris se însușea cauza întărzierei lerii, căci, plenipotenții nu vor desbate, ate și de înaltă politică, părăsind Austriea în conferențiile „fețește re Prusiea, între reprezentanții zice, că deacă ce au urmat la Bern deosebitelor puteri, nuë dar unirea ca aa­ însărcinarea colectivă, care acui reprezen­ Conferențiilor, nu mai mult Austriei, cu protocolul de­ scopul că Conferențiile încheie în nu­măr foarte mic nu­ despre de deliberație nu­i tocmai cel o n­ouă propunere eșită de la cabi­­ ta lière dans terte de litique. M. Carmasamie de Gpobrodagat de Moldavie. Vu la sollicitude que réclament de ma part toutes les institutions pulfliques de notre chère patrie, J'ai porlé mon attention sur celles qui ont pour but Ghins­­truclion et je me suis infogme ae l'état actuel des écoles publiques de Ta provin­­ce, qui, faute de surveillance, ne répondent nullement au but pour lequel elles ont élé fondées et d'où dépend le succès de l'éducation de la jeunesse. Cet état de choses prouve que les membres des comilés d'inspection des de district, auxquels on a confié l'honorable lâche de les surveiller ne prescriles afin de travailler avec la plus grande attention en faveur des écoles; ils ne visitent pas régulié­­écoles se conforment pas aux disposilions incessamment rement les classes ni ne tiennent des séances régulières pour délibérer et s'en­­quérir des vrais besoins la part des établissements des membres des comités ssolastignes. aurait obvié aux obstacles qui s'or­­posent aujourd'hui au développement de l'instruction primaire, “Le, comité d'ins­­restion élant composé des administrateurs de districts des présidents de agiogn-­­naux judiciaires et des présidents des éfories, qui sont en meme — Le commencement de l'Année patriote, et les pauvres un bienfaiteur a jeté le deuil au le grand Spathar Michel, la maison de M. le sein qui de la où une Une conduite régu­­si heureux pour nous sous famille Cantacuzène. Un en considération de sa loyauté Vognie P. Mavroyeni, le réveillon. La société perd dans temps char­­la du gés de la rédaction du budget de la Municipalité, dans lequel figure aussi somme affectée à l'entretien de l'école de La localité, ses susdits membres comité sont tenus d'équilibrer les frais d'entretien de ces écoles de manière 4 | ce que l’on puisse subvenir convenablement aux besoins de ces établissements d'instruction. En conséquence et ne pouvant laisser passer inaperçue une telle infraction au devoir et vu d’ailleurs qu’en votre qualité de . . . . .. auriez dû faciliter l'oeuvre des réparations et préparer d’autres objets indispensables, Je vous invite pour l'avenir, à vous réunir chaque samedi, avec les autres mem­­bres daus le local du comité d'insrestion, pour y délibérer sur les intérêts de l'école; le comité communiquera à la fin de chaque semaine le résultat de ses délibérations au Département du Culte et de l'instruction publique, lui donnant en même exactes sur l'étal des écoles à l'égard des étu­­des de la moralité etde l'hygiène. Ces mesures ayant été prises, le comité d'in­­temps des relations spection devra nécessairement se conformer strictement aux instructions rghe­­ssghites. (signé) TPEODORE BALCHE. DEPARTEMENT DU CULTE ET DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE. Afin d'établir le bon ordre et une discipline convenable dans l'Institut pum­­nasial, on à jugé à propos de nommer un certain nombre de pédagogues pos­­sédant les qualités requises par le r'glement scholastique; en conséquence on porte à la connaissance publique, que ceux qui seraient désireux d'occuper des postes de pédagogne devront se présenter en personne aux bureaux du Minis­­toge de Celte et de l'nstruction publique ou y sdrescer leur demande par écrit jusqu'à la date du 8 Janvier prochain; le Département fera connaître aux as­­pirants les obligations et les droits attachés à ce poste, ainsi que les nonogai­­res qui y sont destinés. No. 6773, 29 Décembre 1856. Mc + 0 dans l'opinion du public, frappé d'une apoplexie foudroyante, est mort tait réunie pour célébrer généreux et secret. un bon L’entérement a cu lieu svec grande pompe on a prononcé un beau discour funerzire. - M. Ie Vornic S. Negrouzzi, chargé par le Gouvernement d'une mission, est parti le 31 pour la Bessarabie, - Nous venons de recevoir de Bucarest les premiers Numéros de la Ga- Roumaine intitlee: Timpul (le temps) rédigée par Mr. Vossopeteneano. Si la rédaction continue à traiter les questions du jour avec la même sigsons­­pection, nous croyons que le Temps sera, celle fois-ci, ce qu'est son synony­­me: à savoir-dur à ble et deviendra une précieuse acquisition pour la publicité Roumaine. vous le rapport nombreuse société po­­de ses membres, était haut placé le défunt à minuit su'l­­|

Next