Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-06-10 / nr. 45
g rilor Ebropeene mi acelea ce Înalta provedință au luminat'o mn secolul - 19-lea a protege nația romănă wi a o întoarce la trecuta'i fericire. Acești înalți fobționari, care sănt în mijlocul nostru numai pentru fericirea noastră, au călcat eri pe cămpul gploriei Romănilor pe pămăntul acel, unde la apul 1633, au purtat Romănii victoria în alianță cu suzeranul lor contra zelosului de Domnia țărei Romănești Radu-Vodă fiiul lui Alecsandru-Vodă ax Moldaviei adică: locul unde s'au făcut bătaia lui Matei-Vodă Basarabu cu Radul- Vodă ue venise cu oștiri moldo-tatare contra lui și pentru care istoria pomenește în următorul chip: „Mateiu-Vodă Basarabu om cu multă înțelepciune, vetejie și dibăcie și cu frica lui Dumnezeu; drept și iubitor de omenire și înpodobit cu multe alte virtuți, au avut răsbel mare cu Moldovenii ani Tatarii cu Radul-Vodă fiiul lui Alecsandru- Vodă ax Moldovei; 1ap Romănii aliați numai cu Turcii în cămpia între Dudești și podul de la Plumbuita (acesta este locul s'au pe vremea aceia cămpia unde astădzi se serbează moșul) căci după biruință, istoricul zdice că au ținut Mateiu-Vodă în acel loc și Te-Deum pentru această crăncenă batae și pentru morții căzuți în războiu, în număr de 5000, din amăndoă nărțize, (Aceasta este Sămbăta morților ce se sărbează după dzioa moșilor și în core dzi ce împarte săracilor donițile și oalele cumpărate din auer cămp de resbel au fost oștiri romănești și anume: dorobanți, roși, scutelnici, șorie.) Ja acest seimeni, sărăcei, talpi, slujitori, pedestrași, vănători, comisei, c - zaci, spătărei, vistierei, potelnicei, șetrărei și căminari sub steagul lor cu imagina Arhangelului Mihail. Iar comandanții lor au fost, Teodoeie Spatar fiiul Ivașcu vornic, cu aceștia s'au început focurile cu tunuri și puști, bătaia au fost Lupului paharnic, Predescu Paharpicu, căpitan Jsns, aga Oprea și Băleanu, foarte crăncenă între călărseți, Romănii de do ori pănă ue însuși Mateiu-Vodă s'au răpezit din tabăra ca unde dorobanți și roși cu tătarii; se înfrăngea pe se afia cu toți boerii cămpia de la Plumbuita și desfășurăndu-se îns'uși (de și bătrăn) în focul cel mare, birui pe dușmani, la satul Ștefănești. Iar Radu-Vodă au fugit cu capul gol și abea au din fuga sa cea iute la Afumați. Pănă a ns ce începe însă resbelul Domnul au rostit următoarea prociamație cătră oștire: zeu să vă întărească în această luptă precum și înainte la alte multe, pre„Vitejii mei și cutezători ostași! Rugați-vă lui Dumnesărbătoarea lui nițio- S'au putut dar vedea Romănul căt este de vesel în nală ui cătă mare bucurie au simțit înaintea imaginei lui iubită care înfățoșa în frumosul pavilion pe adoratul lor stăpănitor fost mai înainte Domn iar acum locontenent încunjurat de toate puterele garante. Presența persoanei Înălțimei Sale cea plină de blăndețea părințească însuflețea și înveselea totul, că tot au fost național de la călușar (joc vechiu a ostașilor lui Romul în prilejul hrăpirii poeri și caval (muzici vechi romane). Nu încheiu pănă a nu arăta Domnilor cetitori mi zelul, acurateța, strădania cea peobosită, ce au întrebuințat Luminarea Ca Prințul Dimitrie Ghica, Poliției Capitalei întru apanxa wi a înfrumuseța după gustul cel mal sublim această sărbătoare a moșilor ca să aducă mulțămirea zentaților puterilor garante și poporului Domnului său, repre- Romăn care ai suferit destul în timpii trecuți, silindu-se îndestul à preface astădzi acel căma de resbel într'un cămp de veselie wi de își da măna și striga: mulțămire obștească. Munteanul cu băltărețul „Se trărască puterele Garante! ee trăească Ghica!1” Ka la sareme de cuviință să se ceară înființarea unui monument(') ne sanses epgor dennes, quo la divine Providence a désignés dens ce 19 siècle. pour proléger la nation roumaine et la faire jouir de nonveau de sa r gosre” ssee. ve fonc: ai a qui se trouvent au milieu de nous priție but | dé notre e nt parcouru hier le champ de gloire 37 o en Man i 33, les Roumains, alliés avec leur Spzerain, remportèrent “une sto le “Prince Radou, fils du Prince Alexandre de - nvieux Ÿ 14 ; Valasnie; savoir la place même où eut lieu la bataille e e EP Ant iea B: | et le Prince Cadop, lequel! avait | pénétré en Valachie avec - troupes Moldo-Tatares, L'histoire nous garporte ce fait de Ta mainitge suivante : „De Prince Mathieu Vassagare, homme d'un grand g ‘nié, de courage et d'adresse penétré de la crainte de Dieu; amt de l'humanité, et doué de beaucoup d'autrés verlus, soțtint une grande bataille contre | -Moldaves et | Tatages, sous la conduite du Prince catoa, fils hi Prince Alexandre de Moldavics Quant aux Valaques. agant seștement les Turcs pour alliés, dans la plaine entre Doudesti et le pont à la Ploumbouita, (s' est-à-dire l'endroit où se célèbre aujourd’hui la fête des Trépassés), l'historien dit, qu'aprés | leur vicloire, le . Prince Mathieu fit chanter ua Te-Dețin en honneur de celte sanglante bataille et en mémoire de ceux qui y avaient spesombe au nombre de 5000, ies deux côtés, : (C'est ie Samedi des morts, qui se célèbre le jour après les Moches, op Trépassés, jour où l'on distribue aux pauvres des vases en bois et des gețuie-, asnetes sur ce même champ de gloire}. A ceite bintailte, les Valaques ci-après y pris rent part, savoir : les Dogobantzi, les Rouges, les Seimeni, les Sagatsshei, leg Talpi, les huissiers, les Privilégiés, les gens de guerre à pied, les chasseur: À les cosaques, les uratnagu, Vestiars, Posteiniks, Comis, Snatgagu et Caminars de second gang, avec leurs etendagdu et l'image de Gagenunge Michel, Leurs sommandants élaient: De Spathar Théodose, : fils du N Louvou, le Vornik Iwaschko, le Paharnik Pr édeskou, le Capitaine” Loupou, GAga Opréa et Balenou; ce Sont eux qui commencèrent le feu avec les canons et les mousquets ; la bas taille fut trés acharnée entre les cavaliers Dogobantăi et les Rouges; contre les Tatares; les Valaques furent deux fois répoussés, jusqu'à ce que le Prince Malthieu lui-même s'élança de Son camp, où il se trouvait avec lous les Boyards, vers la plaine dite Plommbouita; et se précipitant en personne, malgré son âge avancé, au plus fort du feu, il vainquit l'ennemi et le poursuivit. jusqu'au village de Sléphanesti Quant, à Radou il prit la fuite nu-tête, el échappa à peine par sa rapide fuite à Afoumatzi, Mais avant de commencer l'attaque, le Prince fit aux soldats l'allocution sui„Mes braves et vaillants guerriers ! Priez Dien de vous fortifier daps cette autrefois dans bien des prêts, parce-que potghe ennemi va parailre; cependant, ie vous prie qu'aucun de vous ne soit inspiré de quelque crainte, ou même dune pensée douteuse, mais que tous, au, contraire, vous ayiez la même confiance, la même détermination, la vante: lulte, comme circonstances, “tenez=vôous tous même pensée, et un unique amour pour Notre Seigneur Jésus-Christ, pour notre chère patrieet pour moi qui suis voire Prince et votre père, Soyez fermes les armes à la main contre les ennemis, avec cette bravoure et izie hardiessg dont vous avez souvent donné. des MA vous el vos 1- șliu faites bien attention de ne pas ensevelir en ce lieu qui nous porte en ce raoment, la bril'ante réputation de notre nom, parceque vous n'en getighghiez le rias retit avantage (Fotino vol I pige 168-175.)* de Son be On a done pu voir combien le Roumain est content et RE Res fête nationale, et quelle grande Joie il à ressenti en présence du portrait en gi, représentant, dans un beau pavillon, leur prince adoré, qui avait précédemment Caïmacum, entouré de louts les repré régné, el se trouve aujourd'hui | sentants des puissances garantes. Altesse, avec so pitiice paternelle, inurigait et anirail tout l'ensemble, parce que tout etait national, depuis l'exercice nommé Salopchar. (jeu ancien représentant l'enlèvement des Sabines par activité qu'a déployés Monsieng le Prince Démêtre Ghyka, chef de la police de la Capitale, dans la dispositian et l'embellissenre nt, d'apres le goût le plus exquis, de celte fête des Trépassés, afin de procurer de la satisfaction à Son Altesse, ainsi qu'aux représentants des puissances gagantes, et au peuple valaque, et de réjouissances pour tout le monde. Le montagnard et l'habitant des plaines, se donnaient la main en criant: Vivent les Puissances garantes,! Vive Ghyka! A Nous recommandons dons à tous les Roumains, mais en particulier à ceux qui habitent Bucarest, qu'en temps opportun, ils demandent l'élévation d'un gătiți-vă toți cureșt'pi acil ox de cu pnul 1633. căci vre unul dintre voi Se recomăndă cu o credință, iată dușmanul nostru sosește, se glorie spre fie à Maior: cu îndoit cu o hotărăre, D cuget cu un gănd Hristos și cătră dulcea Stați cu armele în nul nostru Isus nul și părintele vostru. bărbăție și cutezare voștri, luați însă vine seama, pe care călcați acum, strălucita famă a numelui vostru va folosi întru nimic! (Fotino vol. P pagina 168 pănă la 175. dar romănilor în de și și cu o obște, mai cu osebire alungăndu'i pănă scăpat Matei Blenrabul nu cum-va rogu-vă însă ca hotărără ci toți de o potrivă singură dragoste cătră Dom- noastră Patrie și cătră mine Dom- măini împrotiva dușmanilor Sabienencelor) pănă la cimcu precum de mai multe-ori ați stătut și voi și părinții Ka ru cum-va CB îngropați în acest pămănt căci în urmă nu vă perpetun memorie vunulni lor Doma orășenilor Bu. Papazorldu, M după Șeful a re ue La présence gable thieu quel faire aussi a ‘assez souffert dans les employé pour travestir aujourd'hui : Romulus), jusqu'à la cornemuse et le Caval, {ancien instrument, ment(*) dans ce lieu gloricux, pour perpétuer la mémoire de Je pe fiairai pas sans Bassarabe ce champ de qui régnait er 1635. (signé) Le Major D, Pepazoglou. bataille en un des lieu temps passés; eufin le Prince D, Ghyka a "4 par la . Ronains), de plaisit projeté, qui d'nușitiale Grant le trône l'épouse à sul l „, Il les soldats de, leur bou Prince Made ce monument, mémoire. de la vies gepnig les deux pay pn nouveau pri à Voichiza fi mention, du zèle, du tast et de Gștatile tout! à ln monu < (*) Le système politique, sanstione par le trait! de Puris relativement Moldavie et la Valaquie, est desliné © cinenter pour loujours entre les deux pays une sinsoge et inaltérable harmonie. Le montiment doit rappeler aux habitants de Bucarest Gapeie nne histoige remportée Fan 1638 sur les Moidaves, serait pour ces derniers : an, monument tion, Pour neulhaliser ce sentiment el maintenir l'équilibre dans Gamoșgpropre de ces deux peuples, nous proposons qu'à sote il en soit érigé un autre, comine pendavt inverse, en toige remportée l'anuve 1474, à la même place, par Étienne de Moldavie sur R :doul de Valaquie, qui y perdit plus que son casque, ses trésors et sa familie tombee entre dés mains du vainqueur, Cependant Etienneo quoique vainqueur, essuya un échec duns Le projet de en un seul état; en conséquence, après Y avoir nommé dans la personne de Vazagatn, il se soptenta de s'uair du Prince vaincu, laquelle, de prisonnière qu'e'le, était dévint noire héros, Note de la Redaction de la Gazette de Moldavie. -..(*) Cictemx ui ușelire, Spre ecniliorul politic, sancționat de a Țerei-Romănești se aceste peri tot o armopie sințeră și neschimbătoare, Mopumentul proiectat, cnrile pre să aminteze locuitorilor de Bunureșt ști vechea pinceală purtată amor-propriul acestor das popoare, noi propunom ca măture cu acel monument să ce înaște și un altu întru amintirea 163% asupra Moldovenilor, ap în fi a neutraliza (îmbiăndăi celei din anul 1174 purtată căt coifu Cu toate aceste Stefan, pentru tratatul de Paris an încega ne isii acest sentiment ne acelaș cămpu de Ste fan este destinat à tot de-a-una a Noltovei asupra lui Pads-BBd, a Țărei Romăne carile peri sub scipirul său, amezat pcolo ce uni și între amla din urmă un monument de a manținea cei tronul, vistoriile și ca că Vzută An Șălna rincitorului. cu Voicița, fiica Dompitorului învine, carea din sclavă ce epa, ce un făcu soțiea Eroului demi au triumfători, întimpinat puou Dopnu în nocips | Nota Redacției proie ctul o înfrăngere, personna si Gazetei de privirea Moddovei au perdut mai msat de său de încăt Moldaviea. a reuni amve vinaë Bizarit, el scu mulțămit n