Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-08-05 / nr. 61
armiei și a o nevoie. Ce facă creștină, cap dovada acestei dziceri ce deduce din împărțirea cartușelor unse cu grăsime de porc și de bou. O proclamație a noului Imperator din Delhi cuprinde toate aceste învinovățiri și făgăduește o leafă mare la toți soldații de cavalerie și de infanterie carii ar voi să se ducă în acea poliție. Astă proclamație s'au răspăndit în Calcuta și s'au afișat chiar prin locurile cele mai publice. Se va înțălege foarte lesne că religiea au putut servi drept protecst la mișcare, deacă vom găndi că regimentele de la Bengala sunt mai totdeauna compuse din 350 oameni carii se țin de casta Brahmsinilor, 350 de acea a rasaputilor, 150 de musulmani și 150 din oamenii castelor celor mai înalte după acele doă dintăi pe care le-am numit. Presa locală, adecă jurnalele publicate în Indostan, se pare de asemine că au contribuit foarte mult în cauzele ce au determinat insurecțiea. Aceste jurnale, ce nu sînt de feliu supusă la cea mai mică cenzură, și nici odinioară nu sănt cetite de cătră Europei, în parte pentru că sănt ce nu'i cunoscută publicate într'o limbă de către un număr foarte mic dinrpe zi, și în parte pentru că ele nu cuprind decăt niște noutăți ce n'au vreun interes decăt pentru pămănteni, s'au folosit de puțina luare aminte ce se da găngăviturilor lor, spre a publica de un oarecare timp articolele cele mai resculătoare. Acest fapt, nu explică măsurile restrăngătoare, pe care guvernul central au trebuit să îi adopteze de curănd în general în privirea presei. TAIMSUL publică două depeșe telegra fice, una de la Viena și alta de la Constantinopoli, D. Tuvenel priimise ordinul de a rumpe relațiile diplomatice cu Poarta, în caz cănd nu se vor anula alegerile din Moldaviea, amabadorul care anunță că se pregătea chiar de purces și se dzice, că spre a înpedeca astă rumpere, Sultanul s'ar fi hotărăt de a schimba ministerul. NORDUL, publică de asemine o depeșă telegrafică de la Berlin 4 August, dupre care, protestațea identică a Franției, Prusiei, Rusiei și a Sardiniei la Constantinopoli ar fi adevărată. Topic. S'au anunțat schimbarea urmată în ministeriul Turciei; iată acum și căteva lămuriri asupra noilor miniștri a Turciei. Mustafa Pașa, marile Vizir, este de loc din Albania; el este un bătrăn încă frumos de 72 ani pre bine cruțat, nuoul marile Vizir este un Turc de sistema veche, fără învățătură, dar, de o mare curăță- El au fost chernator insulei Creta. Industrios daci la comerț el au făcut o avere vie de inimă, mai nainte guși ghiînsămnătoare, însă, au lăsat guvernul Cretei Mustafa este părintele lvi Veli-Pașa regiul ambasador de la Paris. Ali-Galib Pașa ginerile Sultanului și fiul lui Reșid-Pașa, nu este investit acum cu vreun caracter politic în formarea noului cabinet. Acele ce se istorisesc aomra sa, nu sunt tocmai avantagioase pentru statorniciea caracterului său. Real Hawa, minicipia intereselor streine trece drept barbatul cel mai învățat din Turcia. El este de un caracter serios și ș'au petrecut vieața în lucrări. Nu i se cunoaște decăt un singur luce, adecă acel a biblioticei mi ea este acel ce au subscrie tratatul de Paris. Asupra acestora, jurnalul de Francfort dzice: poate că se va vede în nurnirea lui Alli-Pașa, o concesie făcută guvernului Franțez, dar noi credem că Reșid-Pașa, carile totdeauna au întrebuințat o fericită influenție asupra caracterului prea modest a lui Aali-Pașa, nu iau dat locul pentru alta, decăt spre a convinge pe Franțiea despre opiniea unuia dintre subscriitorii tratatului de Paris, opinie carea nu va fi favorabilă unei politice, care vorștea încredința divanurilor ad hoc, organizarea Principatelor pe niște nuoue baze, în loc de reforme administrative. Atăt jurnalul de Constantinopoli căt și toate gazetele streine publică depeșia telegrafică din 6 August (25 Iulie) Reprezentanții Franției, a Rusiei, Prusiei și a Sardiniei cu o dzi mai nainte au împărtășit Î. Porți prin note identice (de o potrivă) contenirea relațiilor sale diplomati- Bandiera Roșieană s'au destins în 6 August dimineață la 10 parece și a lor neîntărziată purcedere. O corespondenție de la Constantinopoli cuprinde o ochire lămurită și amănuntă asupra înpregiurărilor ce au înaintit cea de și pe urmă resturnare a ministerului; elpune lămurit deacă nu și de-a dreptul, că în cvestiea Principatelor nu se lucrează cătră alta, decăt pentru niște țintiri politice care nu privesc interesele acestor țări, dar au în privire niște scopuri parti- Franțien ce pare sB ae o abstragere din puntul de vedere a tratatului de Paris, carile au garantuit întregimea foind să deducă din Turciei, acel tratat tocmai un rezultat cu totul din contra. Ea se anevoește de a încredința viitorul Principatelor la divanurile ad-hoc, menite ca de a servi de jucărie chiar la aceeași politică în contra căria s'au întreprins rezbelul din Orient și carea ce află în ațiuni de a agiunge prin aceste adunări, aceea ce n'au aceasta, putut e sbuti prin invaziea Rusieană, lovitură de moarte se va da princip sau în altul la întru'n întregimea Imperiului Turcesc. Sultanul au pus de s'au afurisit și anatemizat prin crainici publici, în geamiiri în așezămintele publice, loteriile care se fănuse foarte de modă în acea poliție și nășteau o mulțime de potlo din care se gării. Rosiea și Polonica, Eată și Ucazul Împărătesc privitor la înființarea unei Academii de medicină în Varșovia. Cătră gubernatorul Nostru din Regatul Poloniei: „Spre a da locuitorilor din Regatul Nostru a Poloniei, ocaziea de a învăța în țape țiințile medicale și spre a se preîntimpina prin asta lipsa doctorilor, noi am hotărăt de a fonda un institut superior de medecină la Varșovica sub titula de Academie Împărătească Regească de medecină și de chirurgie. Odată cu întărirea statutelor și a budgetului dzisei Academii, care Ni s'au supus dupre voința Noastră și au fost cercetate în consiliul de stat, Noi ordonăm de a se publica conform cu prescripțiile și a se pune în lucrare în puterea ordonanțelor provizorii ce hotărăte în alt scop de cătră consiliul de stat și întărite de Noi, lăsănduvă îngrijirea de a statornici epoca deschiderei ei precum și orănduiala, desvălirea progresivă a Academiei, după o anutși după ce vă lungă cercetare spațială veți consulta cu ministrul insurecției publice. Gisubscris ALECSANDRU. Pourta Cauza ducatelor de Holstain cățva de ani stă nedeslegată, acele două provinții ce facu parte a Germaniei, agărnă încă și de suveranitatea Danemarcei, care refuză a statornici o organizație osebită. Austriea și Prusiea apără dreptul lor, și pănă a mă arăta au esbutit, că Danemarca au convocat o adunare în Holstein care să ecspite deși apăra Franțiea ca pe o veche anunța constituției sale. Dar Franțiea Rosiea au un interes deosebit de a pe Danemarca, beată, Rosien ca una ce are oarecare drituri de clironomie, încăt ambe aceste două puteri, voesc a se amesteca în ACTE coesice, cănd Prusiea și Austriea o considerează ca o caspică Germană, și nu voesc a îngădui amestec. Asemănănd străin astă crestie, cu acea a Principatelor Dunărene care s'au făcut acu o cvestie grea Europeană. Gazeta de Berlin „Voegsen-Cogtesron den”” din 8 August publică următorul articol întitulat: Legătura reciprocă între două copestii plutitoare a Europei” pare dă o lumină asupra stărei de față. Mai bine de o lună de cănd am predzis că unirea între Austriea și între Prusiea este cea între condiție pentru păstrarea dreptului ducatelor, care numai atunci se pot statornici cănd aceste două puteri se vpor înțălege deplin și asupra cheștiilor mari Europeene; și cănd puteri străine nu vor impune ambelor mari cabinete Germane a lor mijlocire JAN cauza tăntuirilor asupra Danemarcei. În agiunul convocării sfaturilor (divanurile) Ducatelor, iertat să ne fie a întreba oare cum stă armoniea între ambele mari puteri a Germaniei? Chestiea cea arzătoare de astădzi este organizație a Principatelor Doupărene. Dizbinarea puterilor părtașe tratatului de Parte au agune întru aceasta la un grad că poate numai revolta militară aa Iodii, care absorbă toată ecutește me lume de îngrijirea Angliei. În într'o stare înfloritoare, culare, o rpea învăluire. | | |