Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-10-14 / nr. 81
ET - Cănut în persoana d-voastră prin impreună jertfire la binele obștesclui doritor în urmările sale, torpică credință a se ridica ma presus de el însuși, de atențiea binevoitoare a Eoponii. Priviți în vite inima de nobile cugetări la mărirea Patrii. Fie-care din d-voastră, nu mă îndoesc, împrejurărilor putea cineva aștepta mai puțin a simți în fața sa mărinduise energica și puterea o dreaptă și nobilă ambiție; fiecare din la înălțimea N'or bărbați ce personifică inteligința și înțelepciunea cuget frățesc și național; faceți cu acea putere de printr'o zanige cu statrecut; nu veți găsi un eveniment mai impozant în gravitatea sufletului mi ai sate d-voastră cugetă, am starnui popor și care au dat suflet ce v o crez, ca și a Ce arăta de sa ? trecu solemnitate înaintea lui Dumnezeu și a nații sacra făgăduință de a lucra pentru bine și prosperitatea Patrii. Lumea ne privește astădzi; arătați, Domnilor, că am fost și săntem vrednici Viitorul se deschide acum înaintea tră faciți să'l privească țara cu încredere și liniște; și marele d-voastră fapte această nouă epocă ce ni se înfățoșează. pem astădzi lucrările chemării noastre: găndițivă, Domnilor, la starea înprejurărilor de față; găndițivă cu căldură la dragostea patrii. Găndițivă cu dreptate și bunăvoință la urmașii d-voastră. Uniți vă în acelaș interesul tuturor să ia locul intereselor în parte, și cu cuget senin, dornică credință în cel atotputernic puneți cu curaj și liniște bazele marelui și gloriosului edificiu la poporului Romăn. Lasați, Domnilor, să citească viitorimea cu măndrie d-voastră în istoriea neamului; lăsați frumoase și neșterse suvenire în analele Patrii, faciți ca bine cuvăntarea cerului să se pogoare asupra și a urmașilor d-voastră. sieurs, de légitimer le choix qui a été fait de vous, par des intentions nobles pour l'agrandissement de la Patrie et par des sacrifices mutuels pour le bien- être général. tour de d'une juste et et noble ambition. Chacun de vous, Messieurs, songe, j'en ai l’inébranlable convinction, à s'élever à la hauteur des circonstances et à se montrer supérieur à lui-même. On ne pourrait s'attendre à rien moins, de la part d'hommes qui sont la personnification de l'intelligence et de la sagesse de tout un peuple, et qui ont prêté d'une manière solennelle, devant le serment sacré de travailler au bien et à la pros- Dieu et devant la Nation, périlé de la patrie. Aujourd'hui, le monde a les yeux sur nous; donnez, Messieurs, des preuves que nous avons été et continuons à être dignes de la bienveillante attention de l'Europe. le considère apparait, Aujourd'hui nous procédons au tragrandes actions. Réfléchissez, Messieurs, avec sagesse à la situation présente; songez avec ferveur à l'amour de la patrie; songez avec justice et bonne volonté à vos descendents. Réunissez-vous dans la même intention fraternelle et nalionale; avec cette force d'âme dont je vous crois capable, faites en sorte et avec que l'intérêt de tous vienne prendre Ia place des intérêts particuliers, le salme de la sonssiense el une foi ferme dans le Tout-Puissant, posez hardiment et pacifiquement les bases du grand et glorieux édifice du peuple Roumain. pestérilé la joie de lire vos noms avec orgueil dans arez pour les annal:s de la patrie, de beaux et inefez-vous d'appeler sur vous et sur vos descendants Sontemrlez le passé; vous plus important dans so coeur battre la gravité, plus fécond dans vous, Messieurs, et c'est l'histoire de la Nation; pré; façables souvenirs et efforc les benedistions du Ciel! noasumpleți de virtuțile Aujourd'hui, l'avenir est devant nous; faites en sorte Înce- | avec confiance et calme; remplisse cu înțelepciune de vos vertus et de vos vais de notre mission, și fericire numele Léguez, Messieurs, à la d-voastră n’y recontrerez nulle part de quoi lui, doit sentir s’accroître son énergie aucun autre ses conséquences. et la puissance que le pays cette nouvelle époque qui nous événement Chacun de son âme, de je ne doute nullement, en jetant les yeux au zțp. = . Vulni” UVeLLLaiviu Pociea ani Eoloniea. De la Varșovica 8 Octomvrie ce scrie, că Prințul Gubernator s'au dus în 7 aa poliția mărginașă Granița, spre a complimenta acolo pe M. S. Imperatorul și Înpărăteasa, carii, în acea d zi pe la 11 oare de dimineață au sosit la stațiea Austrieană Șacova, unde au fost primite de cătră autoritățile civile și militare Autriene. Părechea Înpărătească s'au dus pe urmă la Granița, unde, Prințul Gubernator Gorcea coff și marșulul noblesei din Guberniea Radom, așteptau pe M. S. care ș'au urmărit voialul pănă la Petricau unde ai s'au serbat oare în rezidențiea de vară Schierpevice. Aproape de 9000 persoane din și Lovici să întrunisă în acest de ne urmă punt, iar Parisul era minunat iluminat. Ființa Imperatorului face să ce nască vitete numeroase și mari speranțe; cu toate aceste ele s'au înpuținat însămnătorii, de cănd lumea au început a înțălege, că autonomiea și cea mai mare neatărnare în administrație, carea se visa pentru regat, nu se poate realiza, cu toate că au urmat Poliției și că în general Multe persoane cred că guvernul este mult mai blănd, reformele adeseori consfătuite vor avea de urmare întreaga întroducere a limbei mțționale în școale și în Administrații, cu toate că ele nu pot să fie decăt niște dorințe vrednice de ex scuzat. Nu de mult au urmat o dispută între studenții de la Chiev cu generalul Bear acum după cercetarea făcută la începutul anului de cătră un adjutant a Imperatorului, din înadins ordin, se zice că ar fi rezultat scoaterea din funcție a Komandantului de Chiev carile s'au strămutat la trupele de rezervă și s'au înlocuit prin generalul Cebricov. Austriea. Comisiea riverană (a staturilor Germane) a Dunărei întrunuită la Viena aproape de un anu, au compus convențiea cea nouă pentru plutirea Dunărei. Lucrul vrednic de contractante este gata pănă la un punț - pimică nu lipseșe decăt ratificațiea (încuviințarea) Turciei spre a să face acest act o parte a European, în face Dunărea pomul discordii dreptului și care va feri viitorul nu (disbinării) franțiea. Se anunță, că M. Sa Împărăteasa avea să se întoarne în 9 Oct. la Paris. Purcederea sa trebuea să urmeze pe la 2 oare 15 minute de la Marmulen (tabăra de la Salon) pe la 3 oare din Salon și să sosască la Paris pe la Soare de sară. Prințul Murat, s'au înturnat de la Berlin. Vitetul se răspăndise la Bursă, că comîncheie cu Banca Angliei, un împrumut de 25 milioane livre sterling. În 6 Octomvrie au urmat marea manevră la Salon, carea se anunțase pentru 9. Imperatorul au comandat mișcările de rezbel improvizate, care s'au executat cu o nimerire și un ansamblu vrednic de însămnat, din care se dovidește înalta învățătură a trupelor. La Împărăteasa asista calare, iar Imperatode toate armile.rul era încungiurat de marșalii aflători în tabără. Oct. pe la 11 oare, Imperatorul avea Că treacă armiea în reviste de onor. D. S. A. Napoleon, spre a fi față prințul au sosit iar marșalul ministru de rezbel, și marșalul la astă solenitate. Canrobert avea să vie în u Octomvrie. INDEPENDENȚI EA raportează, că la Paris se vorbește foarte mult despre o circulară a prințului Gorceacoff, atingătoare de întrevederea de la Stutgard și a căruea caracter cu totul pacinic ar face o a doua ediție a documentului diplomatic eșit cu astă ocazie de la ministerul intereselor străine în Franțiea. O întămplare era să urmeze pe liniea drumului de fer de la Ost cu ocazie a înturnărei Imperatorului; un tren, carile avea să pornească cu mult mai nainte de trenul Împărătesc, întărziind, putea fi amenințat de a fi ajuns de către trenul carile aducea pe M. Sa. Din norocire însă, o depeșă telegrafică, au putut înlătura la timp pe trenul întăiu. Se știe, că medalie a S. Elenei au fost Mai prin acest precedent au rehărăzită unei dame, multe altele, autorizindusă clamat tot același onor, și Imperatorul tențiile acelora care în adevăr vor fi fost întrebuințate în armiile Împărătești. Abonații de franțezi la Gazeta Nordul din Bruesela, plăngănduse cum că nu priimesc decăt foarte tărziu. Nordul li respunde că asta se trage din aceea, că în Franțiea nici un jurnal străin nu poate circula mai nainte de ce fiecare număr în particular va fi cercetat de cătră biuroul presei (censură). Acest biurou, dă ne fieștecare dzi căte o încuviințare specială pentru înpărțirea foilor publice, și fiindcă el ăși are apoi scaunul la Paris, toate jurnalele străine trebue politic vitun bine și apoi au sosit sara pe Varșovica înțelepciunea părților o vederată schimbare în Administrațiea Partea Indiilor Orientale, avea de scop să au ordonat de a se îndestula toate predin cauza nesiguranției timpului, în 8 să treacă prin acea