Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-11-25 / nr. 93

S'au arătat mai sus asăpta osăndiților la moarte din Beltrad. De asă­­re­p turnat în sinul diplomației de ne țermu­­mine se vorbește că D. Tuvenel au luout o­pire Bosforului, poziție mult mai înpăciuitoare în cvestiea Dupre LOIDUL din Tecla, cheltuelile or­ Principatelor,­­ din ape pentru armie s'au suit în anul fi­ I.. parțial de la 1816 la 103,695.558 florini, în contra acelor Raph s­au LD. - ARI Celtueană. cruntă complotul îndreptat în contra vieței prin­ 9.500,000 a­nului Serviei. Pedepsind cu moarte pe d­intre vinovați, curtea din Beltrad­eau­de­ se va restrănge lorini, în urmarea curăndei Pe an finanțial înfățoșază o cheltueală ei­­reduceri a armiei, lăngă aceste, zisul clavat, căzuți din toate oporurile, tri­mise și dignitățile. În puterea acestei hotărări, s'au și ras barba lui popa Ște­­fan Popovici. După ce li s'au dat autorizațiea de ași luoa adio de ne la rudele lor, osăndiții a cărora ne­­deapsă s'au scimbat de cătră prinț în 0 vecinică închisoare,­­ au fost pe ur­mă con­­miei au fost sancționată De la Viena se scrie, că reducerea ar­­de­a. La Impe­­ratorul și budgetul militar au fost rea­­duși sub o bună escortă pănă la Gurgusa­ trăns la coma de 95 milioane. Reducerea vaț, lăngă marginea bultară, spre a sufe- privește mai în particular cavaleriea, ca­­și acolo osănda lor. Eczempșlul pre­sai­­rea este arma cea mai costisitoare: cava­­mosului prest Franțez, Verge, era ne­a­­lem­ea ușoară s­au împuținat cu 30 cai re­proape să găsească un n­ou imitator pănă escadron, cavalerie a gre cu 20 și escadron­­și în Serbiea, unde, un preot s'au osăndit nele de depozit s'au desființat. Reducerea la 15 ani de închisoare pentru că au voit totală se știe aproape la 9000 cai. În­să omoare pe Episcopul său, armele speciale numai trăgătorii de la artilerie s'au redus. În fine, pentru in­­fanterie s'au adoptat sistemul de congedii BERZENTHAL din 21 Noemvprie­rzice, care s'au dat pe o măsură întinsă. Deschiderea comunicațiilor pe drumul de for între Seghedin și Tememvar au urmat în 15 Noemvrie. Ceremoniile au avut un caracter cu totul local. Nu este îngăduit acuma să mai avem cea mai mică îndoială asupra ființei unui n­ou proiect Franco-Russean, atingător de re- inaugurației nizației viitoare a Principatelor Dunărene, fiind Mai dăunăzi, au sosit la Piena niște depeșe a baronului Procheș, internunțiul Austriei de la Constantinopoli, dupre care se arată, că se va măntui podul pe Tisa. A. Poartă carea au fost informată despre BERZENHAAL­zzice: Nu de mult s'au acest proiect într'un chip indirect, ar fi dat încunoștiințat despre o notă ce cabinetul învoirea sa, încăt, trebue să ne așteptăm, de S. Petersburg au adresat'o D. Buteniefa, ca Reșid­mi Aali-Pișa să între­be în­ trimisul său de la Constantinopoli, și o­­dată în negoțiații, pe bazele proiectului de tingătoare de n­oul reglement Rosiean pen­­care se vorbește. Cabinetele de Viena și tru navigarea pe marea Neagră, și tot oda­­de London, fiind dispurate ca și Poarta a tă­i'au încunoștiințat că astă recunoaște în proiectul Franco-Rosse an o bază de priimit pentru reorganizarea prin­ Paris, va da în adevăr loc unor reclama­­rederată călcare din partea Rusiei a tratatului de­cipatelor, am pute dar ave odată perspec­­ții din partea celor alți copscriitori a­di­­tiva de a se agiunge la o deslegare a cves­­sului tratat. Întru aceasta trei Moldo-Romăne. D. de Tuvenel amba­ nici o amăgire, căci, dupre cum se află din saborul Franției de la Constantinopoli, în esvor sigur, cabinetul de Viena după ce s'au urmarea fisionomiei mult mai favorabile ce înțăles cu acel de S. James, au luat m­i­­le-au luat lucrurile, au luat de asemine o­țiativa în privirea acestei crestie și s'au poziție cu totul deosăbită. Ei s'au îm-­adresat cătră guvernul Franței spre al păcat cu Reșid-Pașa și au luat eră și întreba în ce chip este dispezat a inter- Relațiile în­ preia astă purtare a Rusiei, carea nimice­ relații oficiale cu dănsul. tre ambasadorul Franției și D. Procheși ște libertatea navigației pe marea Neagră, s'au făcut mult mai bune; încăt, liniștea garantată prin tratatul de Paris, și pacea se pare că pentru un moment s­au­suil cabinetului Respun­­de Tuilerii la astă crestie orientale de 5­­ făcute unul dintre osăndiți. A­ustriea, Eraordinară de 14,138,279 florini, carea încă se trage din complicațiile și înarmările extraordinare, neapărat prin evenimente, că inaugurarea definitivă va urma la pri­­măvara viitoare, epoca pe cănd se crede că propusă de baronul Hubner n'au întărziet și încă în 17 Noemvrie, D. de Tieri, cii­­au adus marchizu­­lui de Vanevil, șarice d'afer a Franției la Viena, depeșele atingătoare de această trea­­bă. D. de Banevil, au avut întru aceasta o întrevorbire cu D. conte Buol, și dupre căt se află, Franțiea n'are nici de cum în scop să lase à­ă ce trece în liniște­astă infracție a Rusiei la tratatul de Paris. Se pare, că foarte în curănd, Franțiea, Austriea și Angli­a va espedui la Peters­­burg o notă colectivă, prin care vor cere anularea reglementului sus­cizie, carile lo­ Bee în libera navigare a mărei Netre, pâAZZETA de LIPSCA însă, tot întru aceasta zice: cele mai mul­­te au dar de cabinetul Rosiean, declarațiile rămitoare asupra ordonanței publicate în timpurile din urmă și dupre carea numai singure măr­­turiile de Anapa, Sucum și Redut Cale pe marginea Circazieană a mărei Ne­ Cale gre au rămas destise pentru comerțul străin. Nuoatatea că Franției au propus mijloci­­rea sa în această treabă, este cu totul lipsită de temeii, dințătoate că Austriea, Angliea și Fran­­ți ea au protestat energib în contra acestei măsuri. Dupre declarațiea cabinetului Ro­­ssean, astă măsură trebue să fie privită de 12 a tratatului de Paris va întra în lucrare în toată întinderea ca, de'ndată ce mă­­surile neapărate de priveghere, se vor sta­­tornici în toate cele alte porturi Rosiene. franțiea O scrisoare de la Paris arată că se pare de pozitiv, cum că niște instrucții s'au trimis la Constantinopoli, prin care se pre­­scrie D. Tuvenel de a­re­noi cu Reșid Pașa. Acest adăugăndușă pe­plomatice fact îndestul de însemnător, lăngă vitetul dupre carile se dzice, că lord Covlei, DD. de Chiseleff și Halfeld, ar fi espeduit îndată după înturnarea lor niște curieri purtători de cătră curțile lor de la Compiegni, depeșe respective, ar putea să nu facă a crede în putința unei înpăd­uiri, despre care au vorbit de curănd jurnalele, propusă de către Franțiea și Rosiea și carea pr­imită de cătră cele­alte puteri, n'ar lăsa Conferenției de căt îngrijirea de a da întăritura sa unui act splenel, pentru o înțălegere ce ar esista încă de m'i­nainte asupra acestei creștie. n'au urmat fner de cabinet Franței, precum și acea încre­­căt ca provizorie și articolul relațiile di­­­­­­­­­­­­n­ JRU. lL­ rului; na ce­lui­tă iarnă s'au arătat pe scenă „­­ à­r plini datorie”. Nu vom trece de feliu sub uitare ne pentru nimerita alegere făcută și vom depune un D. Gheorghiu pentru Franțisc și Pastorul Eghinton drept tribut artistei ne ni era de trebuință spre a ce vom trece cătră oaspeții noștri. D-na Vlădice s­ generală, însă, credem că o sfătuire n'ar pute fă­­ca, cu astă ocazie vom felicita mai întăi Direcțiea tăma în nimică artista, carea pănă acum vedem că în care credem că și singur ăși va da ne D­­elanachi pentru din Tereza, ce dă o bună speranță pentru rolurile vede din cănd în cănd pe scenă și căte o damă, mai multă Căci, dacă D-na Vlădicescu în două roluri restrăn­­silință ca să nu li aștepte puterea din gura sufieo- se, prin care au fost mărginită numai în vieața ce­­lui Lediuc, Boboc și Bondar, pe D-na M. Necu­ este a nu aștepta la mai multe în dramele forte; lau­ carea, ce'i dreptul ni face a regreta că perioa­­da că Doamna Co­­­­­­bar și camariera din Capitanul de Tălhari, n'aș pu­­tea încă, te recunoaște macar în parte la eczecularea ar­ spune a ceea ce se pretinde, că ar fi bine fiindusă tot roluri; și apoi, arătănduni părerea de rău veuudă artă, chiar pentru efectul persoanei sale să se tiu in dispoziție a D-nei Merișă­scu, carea în as- mărginească căt ce va pute mai mult în patură și aleie de vr'o trei ori, puțină efectație. Asta însă, poate să nu fie ideea conzecttarea volu­­mană, au smuls îndestule aplause; apoi, cu dreptul au jucat pe Brigheta din Tereza, mi singuri nu găndim ka­re va trebui să facă,­­ în cele trecute au făcut tot ce ce cere de la artă, după părerea unora, esteni-se dacă vom­­ da ce ocazie publicului nostru carile talent, ar face să nu regreteze că au tru noi. În fine, măntuind trebue să'mi esprim dorința, fireze de unire ca trupa, cetind aces cronică numai în ceea ce'i este spre bine, mici sfătuiri, și să lase Direcțiea liberă în distribuțiea rolurilor, fără pretenție de a se urma după plăcerea sau închipuirea unora; carii, credem că potu ave plăcere la un rol dar și cu vocațiea pentru el, lucru ce CE cunoaște mai bine de un altul. (Aliquis.) Căt și în comedie, susține dignitatea sa. ent­­u D-na Vlădicescu, speranța nu este dorința înfocată și credem, că buna opinie ce s'au dat'o la cele întăi debituri, va merge tot sporind mare, și va înbrățoșază ori venit pen­­tot ce am avut a­dziție, să pro­­

Next