Gazeta de Sud, martie 1995 (Anul 1, nr. 1-14)

1995-03-15 / nr. 1

SPRIJINITA DE AUTORITATI CRAIOVENE, w „ALEXIS - ALL - COM" S.R.L. A JEFUIT MII DE CETĂȚENI ACEȘTIA AȘTEAPTĂ CA CINEVA SĂ LE DEA BANII ÎNAPOI 9 9 CINCI MILIARDE DE LEI SÎNT DE NEGĂSIT La sfîrșitul anului 1993, o nouă firmă tip Caritas, pe nume S.C. „ALexis & All - Com“, își începea activitatea la Craiova. Patroana, Vilma Ionescu, promitea celor care depuneau bani în contul firmei (valută sau lei), o dobîndă lunară foarte mare în raport cu cea practicată de bănci, respectiv 20%. în scurt timp, în contul firmei Alexis, s-au adunat sume de bani fabuloase. în luna septembrie a anului 1994, Vilma Ionescu a încetat să plătească deponenților dobînzile stipulate în contractele încheiate cu aceștia, în urma plîngerilor și reclamațiilor depuse la sediul Poliției Județene Dolj - peste 5.500 - și în urma controalelor de rigoare, poliția a arestat­­o pe patroană. De curînd, Poliția Economică, împreună cu specialiști ai Direcției Controlului Financiar de Stat din Craiova, au încheiat investigațiile cu privire la afacerile firmei, stabilind valoarea activelor și pasivelor deținute pînă la această oră de S.C. A.A. Astfel, la cele două casierii ale firmei, din Dezrobirii și din Brazdă, au fost încasați de la deponenții naivi 6.808.091.885 lei. Din copiile chitanțelor găsite la sediul firmei, reiese că dobînzile plătite s-au ridicat la suma de­ 2,5 miliarde lei, firma mai dispunînd de lichidități în valoare de 970 milioane lei. Mijloacele mobile și cele fixe au o valoare de 650 milioane lei, din patrimoniul firmei făcînd parte o vilă și o fermă de vaci în satul Cîrcea. De asemenea, familia Ionescu dispune de cinci autoturisme de mărci occidentale, în valoare de 75.000 mărci germane, cumpărate cu banii proveniți de la depunători. în urma efectuării balanței financiare, rezultă că aproximativ 5 miliarde lei sunt de negăsit, acești bani nefiind nici investiți, nici găsiți ca bani lichizi. Astfel de activități cad sub incidența avizării de către Banca Națională, într-o circulară a B.N.R. se arată: „efectuarea de activități specific bancare de către societățile comerciale care nu au fost autorizate să se constituie și să funcționeze ca societăți bancare,în conformitate cu prevederile L33/91, constituie, potrivit Art.1, lit.a din L12/90 acte și fapte de comerț ilicite și atrag răspunderea contravențională și penala, după caz, față de cei care le-au săvîr­șit“. Este evident că atît Judecătoria, cît și Came­ra de Comerț trebuiau să cunoască legile țării. Dar, aceste instituții i-au dat „undă verde“ patroanei pentru a înșela mii de oameni. UN FUNCȚIONAR B DIN GARDA FINANCIARĂ I-A ÎNCURAJAT PE DEPONENȚI . După înscrierea la Registrul Comerțului, nimeni nu s-a mai preocupat de asigurarea legalității activității desfășurate de firmă. Garda Financiară a făcut mai multe controale, însă nu a sesizat nereguli, cu toate că avea deplină cunoștință că firma încasează de la depunători sume în valută. Conform reglementărilor în vigoare, în România, operațiunile financiare se fac în moneda națională. Comisarii Gărzii Financiare n-au cataclicsit măcar să verifice dacă Ionescu Vilma avea cont în valută deschis la vreo bancă. N-a avut nici o dată un asemenea cont, valuta volatilizîndu-se pur și simplu! Interpelat de deponenți, un comisar al Gărzii Financiare, aflat la un control, a asigurat pe toți cei prezenți la ghișeul din cartierul Brazda lui Novac că activitatea firmei este bună, sporindu­­le astfel încrederea. Administrația Financiară Craiova a făcut și ea controale. Nici de data aceasta nu au constatat nereguli, deși inspectorii par oameni bine pregătiți profesional. Unul din directorii Administrației a declarat: „Nu ne interesează ce se întîmplă atîta timp cît firma își plătește impozitele“. Abia atunci enigma ar fi dezlegată și s-ar lămuri întrebarea: DE CE NICI UN CONTROL N-A SESIZAT ESCROCHERIA? SUBIT, PROCURORUL ȘEF B VASILE DIMON A PLECAT ÎN CONCEDIU Pe data de 6 martie 1995, în jurul orei zece, în fața Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel, erau adunate peste o sută de persoane păgubite de firma „A.A“, încercau - fără succes - să vorbească cu Horia Diaconescu, procurorul șef al Parchetului. După 2-3 ore de așteptare, șeful Parchetului a dispărut pe „ușa din dos“. Prins din urmă de reporterul Gazetei de Sud, tocmai cînd părăsea „scena“, procurorul șef a declarat că,începînd chiar din ziua respectivă, procurorul care­­ instrumentează cazul, Vasile Dimon, a plecat în concediu. Ancheta acestui caz dificil rămîne deci în seama... nimănui, mai depune alți 10% ca taxă de timbru. Cei care nu fac cerere nominală, nu intră în masa credală și nu-și mai recuperează banii. ORGANE ALE STATULUI ROMÂN AU PROTEJAT AFACEREA PRINTR-O APARENTĂ PASIVITATE S-a ocolit, pînă acum, contribuția la crearea enormului prejudiciu a organelor statului care aveau obligația legală de a stopa din fașă activitatea acestei femei diabolice. în primul rînd, firma „A.A“ și-a început activitatea în baza unei hotărîri judecătorești nelegale; în statutul firmei, ca obiecte de araivitate, erau înscrise: activități de intermedi­ere monetară; activități de credite pe bază de contract; alte activități de creditare; alte activități de intervenție financiară, administrarea piețelor financiare, toate acestea sunt activități specific bancare, de intermediere monetară și financiară. POLIȚIȘTII SI-AU B r B RECUPERAT BANII ȘI­­ DUPĂ ÎNCHIDEREA PATROANEI Poliția Economică n-a sesizat luni de zile vreo neregulă la „A.A“. Abia după un an de la începerea activității firmei, cînd plata dobînzilor începuse să nu mai fie făcută la timp și în totalitate, provocînd panica depunătorilor­, poliția s-a sesizat. Pînă să se producă arestarea patroanei, dar și după aceea, multi polițiști și-au recuperat sumele depuse. Ar fi interesant să se publice listele depunătorilor spre a vedea dacă nu cumva comisari, inspectori sau polițiști sunt tocmai cei care au depus printre primii. 1­j LEGEA FONDULUI FUNCIAR CONTRIBUIE LA CREȘTEREA­­ CRIMINALITĂȚII Anul trecut, în județul Dolj, s-au petrecut mai multe crime, fenomenul infracțional fiind într-o creștere Îngri­jorătoare. Statistica infracțiunilor în 1994 care au avut drept urmare moartea victimelor este următoarea: •24 de crime spontane, acestea producîndu-se în urma unor certuri, sau în urma infracțiunii de tîlhărie, ajungîndu-se la crimă. • 5 crime provenite din cazuri de răzbunare, avînd la bază stări conflictuale mai vechi. •2 crime provenite din gelozie. De precizat că, în propor­ție de 80%, crimele spontane au fost urmarea unor certuri între moștenitori de pămîn­­turi, datorită neaplicării corec­te a legii Legii nr.18/1991, respectiv Legea fondului funciar. •Octavian MATEESCU s__________________________________ COMPLETUL DE JUDECATĂ l-A LUAT TARE PE PĂGUBIT­­E Luni, 6 martie 1995, în fața Tribunalului Județean Dolj s-au adunat sute de persoane. Motivul era prima înfățișare în procesul ALEXIS, patroană Vilma Ionescu, care a excrocat depunătorii de sume imense de bani. Gheorghe Arvatu, președintele filialei Dolj al Asociației Naționale pentru Dovedirea Abuzurilor ANDA a declarat că președintele completului de judecată „i-a luat tare“ și le-a spus să părăsească sala. Persoanele prezente la tribunal doreau declararea falimentului societății „ANA“ pentru a se trece la scoaterea la licitație a activelor. Gheorghe Arvatu a continuat: „toată lumea este dezamăgită de manipularea din partea Tribunalului“. Se cere aplicarea sechestrului asiguratoriu și formarea unei comisii de cenzori. Cererile depuse ante­rior la Poliția Județeană sunt în cercetare. PERSOANE CU FUNCȚII ÎNALTE AU­­ BENEFICIAT DE PE URMA ALEXIS-ului Deponenții, printr-o comisie mandatată să le reprezinte interesele, au depus foarte multe plîngeri și sesizări. Nu au primit nici un răspuns, nici de la autoritățile locale: Primărie, Prefectură, Poliție, Administrația Financiară, nici de la autoritățile centrale, impresia celor păgubiți este că nu sunt, în mod deliberat, ajutați, pentru că persoanele care au beneficiat de acest sistem de joc sunt persoane cu funcții înalte. Reprezentații păgubiților s-au adresat de asemenea Parlamentului, Ministerului de Justiție. Ei declară că nu au primit nici un răspuns și că nimeni nu pare dispus să vorbească, pentru că tocmai persoane din instituțiile abilitate să facă ordine au beneficiat primele de bani. Deponenții consideră că oficialitățile în cauză sunt subiective și nu doresc elucidarea cazului. Nici o instituție abilitată să controleze activitatea S.C. „Alexis - Ali - Com“ S.R.L. nu s-a sesizat, societatea funcționa, ilegal, în regim de bancă, fără avizul Băncii Naționale. ÎN LOC SĂ LI SE DEA, DEPONENȚILOR LI SE MAI CER BANI Cu toate că mii de persoane făcuseră deja cereri de reclamație, instanța a cerut să se facă alte cereri. Motivul întocmirii noilor cereri este de a se stabili „masa credală“ (numărul total al deponenților creditori). Fiecare persoană, care întocmește o cerere individuală, va trebui să depună 10% din valoarea revendicată! Deci, cu alte cuvinte, cei care au pierdut o dată bani, vor TRIBUNALUL INTERNATIONAL DE­­ LA HAGA - POSIBIL MEDIATOR Nemulțumiți de apatia autorităților, de faptul că se tergiversează rezolvarea cazului, depo­nenții intenționează să se adreseze forurilor internaționale: Tribunalului de la Haga (Olanda), Consiliului Europei, Interpolului. S-au adresat deja Ambasadei Olandei în România dar răspunsul primit a fost că nu este de compe­tența ambasadei. Decizia de a apela la un tribu­nal internațional a fost favorizată și de faptul că patroana S.C. „Alexis - Ali - Com“ S.R.L. susținea că are un contract în valoare de 500.000 dolari USA cu o bancă austriacă. Masa „electoratului“ depunător, prin comisia mandatară, este nemulțumită de întîrzierea găsirii unei soluții, acuza forurile competente de subiectivism și părtinire și cere să se facă publice, situația patrimoniului, evidența conta­bilă, plățile efectuate după 10 septembrie 1994, evidența zilnică a încasărilor valutare, întrebări legate de implicarea unor persoane din justiție și poliție au fost cuprinse în memoriile la care se așteaptă în van răspuns. Vom reveni cu detalii privind numele persoanelor publice, cu funcții în aparatul de stat care, în loc să stopeze fraudele, au beneficiat de banii altora, bazîndu-se pe naivitatea și nevoile lor. • Daniela BÎCIU • Octavian MATEESCU • Romeo GĂMULESCU • Ion ALBU • Adrian VOINEA JUDECĂTORIA CRAIOVA A CONDAMNAT DOI TÎLHARI OLANDEZI LA TREI ANI ÎNCHISOARE DUPĂ TREI LUNI. LA RECURS, TRIBUNALUL DOLJ I-A PUS ÎN LIBERTATE NIBBERING ARON, 24 de ani, comerci­ant și RUTT REINERUS MATTHEUS, 24 de ani, șofer, ambii cu naționalitate și cetățenie olandeză, au fost condamnați de către Judecătoria Craiova, prin sentința penală nr.692, din 20 februarie 1995, la 3 ani închisoare, pentru săvîrșirea infracțiunii de tîlhărie. în fapt, cei doi olandezi, posesori ai autoturismului Ford-Granada,cu numărul de înmatriculare V.T.-49-XD, aflați la Craiova în ajunul Crăciunului, au oprit în stația PECO din Craiovița, solicitînd alimentarea autotu­rismului cu benzină. După umplerea rezervorului (capa­citatea rezervorului era de 61,7 litri), olandezii trebuiau să plătească vînzătoarei suma de 27.800 lei. Cei doi, însă, au plătit 4.000 lei (8,8 litri benzină), după care au încercat să fugă. La protestele vînzătoarei, unul din cei doi olandezi a lovit-o cu piciorul în piept, trîntind-o jos, după care mașina a demarat în trombă. Poliția a reușit să-i prindă pe aceștia la 30 km de Craiova, la intrarea în orașul Filiași. Fiind cercetați și judecați în stare de arest, cei doi au fost condamnați de către ,­­ Judecătoria Craiova, la 3 ani închisoare. Inculpații și Parchetul de pe lîngă și Judecătoria Craiova, au declarat recurs­­­­ la Tribunalul Județean, judecind apelul,Tribunalul Dolj, prin decizia din 6 martie 1995, a casat parțial și hotărîrea din 20 februarie a Judecătoriei­­, Craiova, dispunînd în schimb, pedepse t de 2 luni închisoare, cu suspendarea 1 î condiționată a executării.. în urma acestei hotărîri, cei doi tîlhari olandezi au fost puși , marți dimineața 3 î (7 martie 1995), în libertate. • Octavian MATEESCU

Next