Gazeta de Sud, august 1995 (Anul 1, nr. 117-143)

1995-08-01 / nr. 117

SCANDALUL DIN IVE ICNET ȘI ELECTROPUTERE 9 P­entru mărirea numărului de pro­duse destinate exportului, S.C. „Electroputere“ SA are nevoie de acreditare internă și externă a producției, după normele ISO- 9001. în acest sens este nevoie ca societatea să dispună de com­partimente proprii de proiectare. Astfel, Ion Lupulescu, manager general, a avansat ideea ca toate comparti­mentele de cercetare-proiectare din ICMET să fie pre­luate și asimilate de către fabricile din cadrul societății pe care o conduce. Firesc, aceasta a generat reacții ve­hemente în rîndul salariaților din ICMET. Refuzul celor din proiectare de a accepta să treacă sub administrația S.C. „Electroputere“ S.A. este motivat de posibilele probleme sociale care s-ar putea ivi în această situație. Constantin Ștefănescu este liderul sindicatului din ICMET. Acesta ne-a spus: „Tot ceea ce susține Ion Lupulescu nu este altceva decît o manevră de moment. Promisiuni efemere! în primul rînd, „Electroputere“ n-are cum să păstreze atîția oameni cîți sunt în atelierele de cercetare-proiec­tare din ICMET. Cînd contractele cu această societate au început să scadă ca număr, prin anii '92, '93, am trimis prin toată țara angajați de-ai noștri pentru a încheia contracte cu alți agenți economici. Așa am început să ne redresăm, în momentul de față, co­menzile făcute de Electroputere nu mai acoperă nici măcar 50% din capacitatea noastră. Avem contracte cu agenți din toată țara. Dacă acum într-un anumit compartiment lucrează - spre exemplu - 80 de sala­riați, din momentul în care aceștia ar trece la fabrică, • Ion Lupulescu face promisiuni deșarte pentru cît are Lupulescu de lucru, nu vor mai rămîne nici măcar jumătate din ei. Explicația este simplă: „Electroputere“ S.A. nu ne va permite să mai lucrăm pentru ceilalți parteneri pe care îi avem acum. Ni s-a și spus acest lucru motivația fiind „concurența". Altă problemă ar fi salariile. Noi avem grila de salarizare mai mare decît cea negociată de sindicatul din uzină ► cu directorul Ion Lupulescu, care are un venit lunar de 2,2 milioane lei. Noi nu vom renunța la grila noas­tră salariată. Sindicatele din fabrici nu vor accepta diferența dintre grile. Acesta ar fi un motiv de conflict. De asemenea, salariații ICMET asimilați ca „personal de concepție“ își vor pierde statutul de „proiectanți“ sau „cercetători științifici“. La noi, de-a lungul anilor, mulți ingineri și-au dobîndit titlul de cercetător știin­țific de diverse grade (I,11,III). Ce vor face aceștia în Electroputere - societate care nu are în statele de funcțiuni aceste posturi? Ing. Petre Cojocaru este șeful grupei de transfor­matoare mici din cadrul compartimentului Trafo pro­iectări. Acesta a declarat: „Grupa noastră a lucrat în general numai pentru ITME-Filiași. Acolo se produc transformatoarele de mică putere. Electroputere ne­­producînd acest gen de mașini electrice - logic - nu ne poate asigura de lucru. Nu este prima dată cînd se promovează această idee. Și pe vremea lui Ceau­șescu s-a mai propus trecerea noastră la fabrică, dar nu s-a realizat pentru că, practic, este imposibil“. Marius Țanovici - tehnician proiectant în cadrul aceleiași grupe: „Un specialist (tehnician sau inginer­­proiectant) nu se formează decît în 10-12 ani de experiență. Dacă este luat un astfel de om de la noi, acesta face față oriunde l-ai pune în fabrică. Invers, un tehnician sau un inginer din fabrică adus aici nu se poate descurca decît după ce este format. Și pen­tru aceasta este nevoie de timp“. Transferul prin examen - o formalitate „Transferul este alt truc“ - a spus Constantin Ște­fănescu, liderul sindicatului din ICMET. „Cine-i exami­nează pe specialiștii și cercetătorii științifici din insti­tut? Conducerea Electroputere? N-au cum, pentru că nimeni de acolo n-are pregătirea necesară. Exact cum noi am vrea să examinăm și să atestăm cadrele me­dicale care vin să se angajeze la spitalul societății. U­­nii chiar s-au prezentat. Nu i-a întrebat nimeni nimic. Au avut loc doar discuții formale“. Puncte de vedere La prima vedere, este curios faptul că managerul general al ICMET - Mircea Bentan­­ciu, este de acord cu propunerea lui Ion Lupulescu. „Locul proiectării este acolo, pe linia de producție“, ne-a spus acesta. „Electroputere trebuie să-și vîndă produsele la export. Acreditarea pentru produsele sale n-o poate obține decît dacă are și compartiment de proiectare. Acest transfer al personalului din cercetare-proiectare către fabrică a fost considerat de Consiliul de administrație al S.C. E.P.­S.A. ca fiind cea mai bună soluție pentru ca Electroputere să se mențină“, în continuare redăm cîteva explicații oferite de ing. M.B. Aciu: Rep.: Acest transfer în masă nu este o pierdere pentru salariații ICMET? Din momentul asimilării lor de către fabrică, aceasta nu numai că nu-i va putea păstra pe toți dar, nu le va putea asigura nici actualele salarii. M.B.A.: Dacă persoanele trec de la institut la fabrică­­ ce să se întîmple cu ei? Vor face ce fac și la Institut. Rep.: Dați-mi voie să vă contrazic. Ei aici pot încheia contracte cu terți beneficiari. La fabrică­ri... M.B.A.: Cu care terți ar putea să încheie contrac­te de proiectare? Rep.: Aveți contracte cu ITMA-Filiași. Celule Băilești. M.B.A.: Filiașiul are secția lui de proiectare. Alți „terți“ nu mai sunt. Din afacerile anului trecut, 45% au fost finanțate din fondul public. Restul reprezintă contracte cu terți. La mine clientul principal este Electroputere. Partajul - alt motiv de conflict Liderul de sindicat este de altă părere: „Electro­putere are la noi o datorie de 1,3 miliarde lei și este unul dintre numeroșii noștri debitori“. Managerul Institutului ne-a declarat legat de acest aspect că „S.C. EP­SA datorează numai 900 de milioane de lei Institutului. Liderul de sindicat Ștefănescu este de părere că „Electroputere vrea să scape de datorie prin asimilarea noastră". M.B. Aciu: „Institutul va rămîne Institut, iar Elec­troputere își va achita datoriile către Institut“. C-tin Ștefănescu: „Managerul M.B. Aciu vrea să scape de proiectare pentru ca să reorganizeze ICMET-ul astfel: directorul științific Andrei Marinescu să preia toate laboratoarele din cadrul ICMET iar M.B. Aciu să preia partea de microproducție pentru ca ulterior să fie privatizată. Deci vor să împartă Institutul în două, în ultima perioadă, din sudoarea tuturor, în multe com­partimente s-au făcut dotări cu aparatură modernă, s-au îmbunătățit procedurile tehnologice. Acum vor să rămînă cu toată această dotare, cu sălile libere, să încaseze banii pentru care am muncit toți (datoriile debitorilor), iar de noi să scape“. Petre Cojocaru, in­giner la Trafoproiectări: „Cînd îți faci nota de transfer, semnezi lista de lichidare după ce ai predat tot inven­tarul și pleci cu mîinile în buzunar la noul loc de mun­că. Ce vor face proiectanții noștri fără planșete? - spre exemplu. Ei - conducerea - vor să rămînă cu tot patrimoniul, iar noi să plecăm fără nimic!“ Deci s-a demonstrat că promisiunea „odată cu personalul, se preia prin contract și patrimoniul - biblioteca tehnică ICMET, clădiri etc“ - făcută de ing. Ion Lupulescu, este - așa cum spunem - efemeră. Conducerea ICMET renunță doar la oameni nu și la fondurile fixe sau la documentația tehnică Directorul general al ICMET este de acord cu transferul Am solicitat în continuare alte puncte de vedere ale managerului ICMET, Mircea B. Aciu: Rep.: Ați spus că transferarea proiectării la Elec­troputere este o soluție bună. M.B.A.: Da! Din punctul meu de vedere este bună. Este singura soluție care poate salva platforma Electroputere. Rep.: Dacă Electroputere vrea să se salveze, de ce nu o face cu propriile forțe? M.B.A.­ Dar cu cine să se salveze? Un fabricant dacă nu are creierul, ce mai poate fabrica? Rep.: Ce avantaje are Institutul dacă ajută, în acest mod, SC Electroputre SA? M.B.A.. Atîta vreme cît creierul este în altă unita­te, Electroputere este dezavantajată enorm de mult. A­­tunci societatea va încerca să scape de acest dez­avantaj, va face tot ce-i stă în putință să-și facă o secție de proiectări. Și va reuși pentru că acesta este cel mai mare handicap al său, în momentul de față. Și, ca să evite riscul de a-și închide porțile, trebuie să facă acest lucru. Rep.: în cazul transferului, Electroputere are pe statele de funcțiuni posturile de proiectanți (ingineri sau tehnicieni) și cercetători științifici? M.B.A.: Nu are! Rep.: Și atunci? M.B.A.­: Ce-o să se întîmple? Dacă sindicatul ar fi acceptat transferearea prin Hotărîre de Guvern a activității de proiectare din Institut la Electroputere, atunci s-ar fi obținut și o grilă separată de salariu. Rep.: Această situație nu ar putea genera conflic­te de muncă între cele două sindicate? M.B.A.: Nu, pentru că acestea ar fi de acord. Liderul sindical C-tin Ștefănescu a spus: „N-am fost de acord cu negocierea pentru că locul proiectării este lîngă cercetare, în cadrul ICMET. în acest mo­ment, conflictul este stins dar, pe ascuns, se fac multe demersuri, în mod repetat, directori ai fabricilor ce compun S.C. EP-S.A. vin să-i lămurească pe sala­riații noștri să se prezinte la concurs. De multe ori, oameni de la noi au fost duși, cu mașina societății Electroputere, la discuții cu conducerea lor. Dintre toți, doar atelierul Trafo proiectări, cu mic cu mare, s-a prezentat la concurs. Eu sper să-și dea seama la ce pericol s-au expus“, întrebat dacă transferul se va face totuși, ing. Mircea R. Aciu a spus: „Nu știu! Nu poate hotărî decît Ministerul Industriei. Dar dacă ni­meni nu va dori, atunci, acest transfer, în mod forțat nu se va putea face, deoarece pot să apară alte probleme!“ • Florin ȚANOVICI, Fie lu GEORGESCU im Listele cu imobilele vindute in perioada 1973-1976,­­numele proprietarilor de atunci (azi chiriași), adresele, suprafețele locative, valoarea la care au fost achiziționate casele naționalizate din Situația imobilelor vândute în anii 1973, 1974, 1975, 1976 Nr. Adresă Nume și Nr. Sup. Val. Data Temeiul legal al trecerii prenume camere locuibilă vînzării vînzării în proprietatea statului sfîrșit • 127. Unirii 29 Pănescu Răduț 3c 106.01 42.075 7.11.73 dect.92/50 128. Unirii 7A Săndoiu Ion­­ 2c 47,39 35.015 22.12.73 HCM 8/60 129. Unirii 71 Purcărea Mircea 2c 53,46 24.593 30.01.74 dect.92/50 130. Unirii 71A Șorcănescu Gh. 2c 28,48 15.547 22.02.74 131. Unirii 61A Scurtu Zamfir 1c 35,87 26.124 20.02.75­­ pr. ac­.50 132. Ulmului 28 Stănculete D­ tru 3c 130,67 146.543 12.03.75 dect.92/50 133. Ulmului 28 Stănculete Ion 3c 126,67 138.383 14.03.75 dect.92/50 134. Unirii 171 Badea St. 3c 68,25 69.557 25.04.75 135. Ulmului 30 Ebert Carmen 4c 128,15 131.435 22.05.75 pr­act.50 136. Unirii 77 Segărceanu G. 2c 54,54 39.285 12.05.75 dect.92/50 137. Unirii 135 Stănescu Mircea 2c 30,90 27.244 28.08.75 dect.92/50 138. Unirii 102 Moraru Florea 3c 125,30 113.774 15.08.74 ordin 567/58 139. V.Conta 17 Barbache Gh. 4c 131,72 114.422 7.11.73 dect.92/50 140. V.Conta 11 Croitoru Ion 3c 51,46 40.578 18.12.74 pr­ac­.50 141. Voinicului 24 Sultan C-tin 4c 64,75 56.483 1.12.74 dect.344/57 142. Vulturilor 19 Căldare St. 2c 87,83 70.123 14.04.75 decz.256/72 143. V.Conta 11 Giurcă Gh. 2c 5,83 58.012 25.04.75 pr­act.50 144. Vlad Țepeș 6 Gavrileanu Vera 2c 73,48 56.020 28.04.75 HCM 768/59 145. Vlad Țepeș 6 Cazacu Teodor 2c 57,75 41.608 22.05.75 146. Vlad Țepeș 6 Tănăsică D­ tra 2c 60,04 45.194 10.06.75 " 147. V.Alecsandri 12 Julea C-tin 3c 52,82 42.099 8.04.76 dect.92/50 148. B-dul 23 Aug. 14 Tudor Marin 3c 56,70 143.404 21.02.86 HCM 8/60 Pentru fals, uz de fals și delapidare Constantin Mitreanu, director la S.C. IRFI, a fost arestat Fostul IJCL s-a divizat în 1991 în mai multe unități, printre care și RARFL (Regia Autonomă de Reparații a Fondului Locativ). De la 1 iulie 1992, RARFL s-a transformat în societatea comercială întreprinderea de Reparații Fond Locativ SA (IRFL SA). Constantin Mitreanu a lucrat și în fostul IJGCL, în funcția de inginer șef, ulterior îndeplinind funcția de director al RARFL, respectiv IRFL SA. Camera de Conturi face un control al întreprinderii în primăvara acestui an. Camera de Conturi efectuează un control al activității întreprinderii. La data de 28 aprilie 1995, se întocmește un proces verbal, în care sînt consemnate ilega­litățile săvîrșite de către directorul so­cietății Constantin Mitreanu. Astfel, în inventarul societății nu era cuprinsă întreaga valoare a patrimoniului, exis­­tînd diferențe între scriptic și faptic. S-au eliberat chitanțe, pentru sumele încasate de la beneficiari, care nu au fost înregistrate în registrul de casă. S-au mai emis chitanțe către clienți, ale căror numere coincideau cu numerele chitanțelor din registrele unității, ope­rate în registrul de casă; în afară de număr, celelalte elemente înscrise pe chitanțe - data emiterii, suma, persoa­na care a eliberat chitanța, precum și numele societăților deponente, erau diferite. Toate aceste falsuri au fost efectuate în perioada februarie 1993 - februarie 1995. Ofițerii din cadrul serviciului de combatere a criminalității economico­­financiare au stabilit că Mitreanu Con­stantin a lucrat în complicitate cu Mari Adelina Roșoga (30 de ani), casiera IRFS SA. Pe numele lor, Parchetul de pe lîngă Tribunalul Dolj a emis mandat de arestare pe 30 de zile, la data de 26 iulie 1995. Directorul a refuzat să pună la dispoziția managerului actele IRFS Manager la S.C. IRFS SA Craiova este, de la data de 11.05.1995, Bogdan Iulian. Acesta a declarat că nu a avut timp să-l cunoască suficient pe C-tin Mitreanu, deoarece diretorul l-a evitat. Mai mult, după afirmațiile managerului, directorul Mitreanu a refuzat să-i pre­dea actele societății: evidențe conta­bile, situația patrimoniului și ștampila rotundă a unității, pe care s-a dovedit ulterior că o folosise în scopuri perso­nale. Prin adresa nr. 694/05.06.1995, managerul cere directorului să-i pre­dea toate actele societății și ștampila. După relatările lui Bogdan Iulian, atunci cînd a vrut să se instaleze în birou, în calitate de manager, Constan­tin Mitreanu s-a opus, pretextînd că mobilierul de birou îi aparține. La inventarierea de către poliție a obiectelor găsite în biroul lui Constan­tin Mitreanu s-au găsit, printre altele, 40 de buletine de identitate de la di­verse persoane, cărora le promisese că le va ajuta în diferite probleme. Suma delapidată stabilită, pînă acum, prin sondaj, este de peste nouă milioane lei. Cercetările continuă, pentru stabi­lirea întregii vinovății, pentru delapida­re dar și pentru administrarea defectu­oasă a societății, deoarece, numai la sfîrșitul anului 1994, pierderile erau de aproape 70 de milioane lei. Din luna aprilie, S.C. IRFS SA are o nouă structură AGA: Gheorghiță A­­lecsandroiu, din partea FPS și Marga­reta Codiță din partea FPP. • Lavinia BÎCIU

Next