Gazeta de Sud, noiembrie 1995 (Anul 1, nr. 196-221)

1995-11-01 / nr. 196

196 / miercuri, 1 noiembrie 1995 F Lm -1 —Ezr 1 GAZETA de Si­l) în Dolj, ca, de altfel, în toată țara. Semănatul griului s-a prelungit nepermis de mult După cum se știe, conform tehnologiei cerealelor păioase de toamnă, termenul calendaristic pentru semă­natul griului este 20 octombrie. Faptul că, de la o vreme, fiecare societate sau asociație agricolă lucrează și în func­ție de posibilități, dar și după cum consideră de cuviință unele cadre de conducere, constituie o „motivație“ plau­zibilă. Dar să nu ții cont de „buchia“ cărții, mai ales cînd te numești și specialist,­ne duce cu gîndul, mai degrabă, la o penurie de... profesionalism. Lipsa motorinei (o „plagă" mai veche) a determinat intirzierea semănatului în timp ce Ministerul Agriculturii și Alimentației acuză D.G.A.A. Dolj de faptul că unele agromecuri nu și-au plătit datoriile la timp pentru motorina primită de la PECO, managerii acestora stăteau pe la ușile băncilor la care aveau cont, solicitînd ceva credite. Ca urmare, în luna septembrie, cînd trebuia pregătit patul germinativ pentru semănatul păioaselor, în loc de 3.700 tone de motorină, necesară desfășurării în ritm continuu a întregului program de lucrări agricole, s-au primit doar 500 tone. Și, cum recoltatul florii­­soarelui­ și al porumbului era în toi, combustibilul respectiv a fost repartizat pentru culesul roadelor din cîmp. în loc de 1 octombrie, nouă zile mai tirziu Firește, unii, mai harnici și mai întreprinzători, au trecut la însămînțarea orzului și griului ceva mai devreme, însă data la care s-a trecut intens la acțiune, respectîn­­du-se întocmai viteza zilnică de zece mii hectare de semănat, a fost 9 octombrie. Inițial, comanda socială a fost de 172.000 ha pentru gri. Constatîndu-se că timpul, destul de generos cu „în­­tîrziații“, a cam înaintat și nu se vor putea semăna în întregime cele 172.000 ha programate inițial, conducerea M.A.A. a mai redus din suprafața destinată griului în Dolj la­ 150.000 hectare. 5 noiembrie - data istorică" finală pentru semănatul griului Pe vremuri, toate unitățile agricole, fostele CUASC, erau obligate să raporteze județului încheierea semăna­tului griului în data de 20 octombrie. După „raport“, cînd toată lumea era mulțumită, se trecea în liniște la conti­nuarea semănatului (tacit). Acum, dacă bunul Dumnezeu o mai ține cu cei „oropsiți“ de soartă și nu ne va blago­slovi cu ceva ploi, s-ar putea ca, în jurul datei de 5 no­iembrie, să se finalizeze și în Dolj „pusul“ griului sub brazdă. Dacă nu... Am scăpat de „grija" sămi­rței Grație bunelor relații cu conducerea DGAA Vîlcea, vecinii noștri ne-au sărit în ajutor cu 800 tone sămînță de griu (și ne mai trimit în continuare), iar cei din Constanța alte 400 tone. ROMCEREAL a scos și el de la „naftalină“ ceva rezerve de sămînță, dar care, mai întîi, trebuie analizate în laborator. Să vedem ce va ieși... Din contractul de 12 mii tone îngrășăminte chimice, s-au ridicat doar 7 mii tone Se cunoaște faptul că, fără o fertilizare de bază, nu se vor putea obține producții agricole ridicate. Deși ROMCEREAL (integratorul) este dator la DOLJCHIM, producătorii de îngrășăminte chimice i-au înțeles pe agricultori și le-au livrat, mai cu bani, mai pe credit, încă 7.000 tone. Alții, mai harnici și mai buni tehnologi (cazul fostului IAS Segarcea), au luat ceva superfosfat de la Năvodari și știu ei de ce, în contrast izbitor, colegii lor de la Măceșu de Jos, unde se lucrează cu... încetinitorul, dețin ultimul loc pe județ la semănatul griului și au cele mai mari șanse să nu-și realizeze comanda socială. Tot pe loc, pe loc, pe loc întreprinzătorii particulari din perimetrele de activi­tate ale agromecurilor Catane, Melinești, Moțăței, Dăbu­­leni sunt cu mult în urma celor de la Amărăști, Băilești, Segarcea în ceea ce privește semănatul griului. Ce pro­ducții vor realiza aceștia la vară, cine mai poate ști?! Cert este că, pentru asigurarea pîinii, răspunderea nu revine numai specialiștilor, ci și acelora care stăpînesc, azi, pămîntul. • George MITRICOF Legea asigurărilor sociale­ ­ aproape la fel de importantă ca și După cum ne relatează dr. Doru Mihai Dobrescu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate a Parlamentului, actualul proiect al l­e­gii asigurărilor sociale ar trebui să fie cunoscut de populație, această pro­blemă fiind pentru toți - de la nou-născut, pînă la longevivi - de o importanță aproa­pe la fel de mare ca și Constituția. Asu­pra acestei chestiuni ar trebui să-și spună părerea toți cetățenii acestei țări și nu doar doi-trei „luminați“ ai vreunui minister. în opinia deputatului mai sus amintit, „po­pulația ar trebui să fie cea care să decidă pentru ce sistem de asigurări optează, însă numai după ce îi sunt înfățișate diver­sele posibilități, adică în urma cunoașterii principalelor sisteme de asigurare exis­tente la această oră în lume“. Deocamda­tă, însă, nici Guvernul nu s-a hotărît asu­pra vreunui sistem, deși domnia sa a făcut o serie de interpelări, destul de caustice. Ministrul Sănătății, Iulian Mincu, „nedume­rit“, a afirmat că de Proiectul legii asigu­rărilor sociale nu se face vinovat Guver­nul și nici măcar Ministerul Sănătății; în realitate, acest minister nu știe ce-i cu pro­iectul cu pricina și nici Comisia de sănă­tate a Senatului nu are vreun amestec. Din relatarea deputatului dr. Doru Dobres­cu aflăm că „proiectul Legii asigurărilor sociale este inițiativa legislativă a unor senatori, printre care Ion Solcanu, Petre Ninosu, Popa Tatu, Vasile Văcaru și alții“,­­ din grupul de inițiativă respectiv nefăcînd parte nici măcar un medic, în consecință, Ministerul Sănătății nu-și asumă nici un fel de responsabili­tate. Guvernul se dezice și, ca urmare, a rămas ca respectivul proiect să fie discu­tat în Comisia de Sănătate care, în pre­zent, a cerut să lucreze împreună cu Co­misia de muncă și protecție socială. De fapt, ce prevede acest proiect?­ în primul rînd, înființarea caselor de asi­gurări. Ceea ce nu se va putea întîmpla decît atunci cînd va exista cadrul legal - Legea caselor de asigurări. Apoi, sistemul de asigurări nu poate funcționa fără bază materială. Baza materială, însă, nu numai că nu există, dar proiectul nici nu pome­nește de ea. După cum nu pomenește nici despre modul în care se vor obține fon­durile necesare asistenței sanitare. Ministerul Sănătății face critic Nu mai e un secret pentru nimeni nu numai faptul că bugetul alocat Ministerului Sănătății este insuficient, dar și că, în mod paradoxal, acesta nu recunoaște acest lucru. Și lucrul acesta e firesc să se în­­tîmple, întrucît și ministrul Iulian Mincu face parte tot din arcul guvernamental și nu-și permite să „țipe“ contra lor, în spe­cial împotriva lui Florin Georgescu. „De un an de zile, aproape în fiecare lună - ne spune deputatul Dobrescu - am tot făcut interpelări în acest sens. Am interpelat Guvernul cum rămîne cu aceas­tă lege, dacă își asumă responsabilitatea ei, dacă a întrebat populația, dacă are con­firmarea unei opțiuni­­ măcar a partidului de guvernămînt. Dar nici partidul de guvernămînt nu și-a exprimat vreo opțiune asupra acestei legi. Ministrul Sănătății mi-a răspuns la una din interpelări, că au fost consultați aproximativ 100 de cetățeni, dintre care o bună parte medici, cadre universitare, și diverși. Deci, spun dumnealor că au și opțiunea populației (!)“. Conform punctului său de vedere, sănătatea publică este unul din puținele sectoare în care salariații a două ministere încearcă să facă un lucru. Două ministere care nu au nimic în comun. Este vorba de salariații Ministerului Învățămîntului, care sunt universitarii medici și ai Ministerului Sănătății, care sunt medicii de rînd ai rețelei. Știm cu toții că între ei prea mari legături nu există, decît că se-ntîlnesc în spital. Cei din rețeaua învățămîntului nu știu și nici măcar nu-i interesează cum funcționează mecanismul financiar al să­nătății publice: profesorul este cu studenții lui, iese din sala de operație, intră la curs ș.a.m.d. Mai bine informat din acest punct de vedere este medicul de dispensar, pen­tru că este mult mai interesat. De ce? Sunt convins că bănuiți și dumneavoastră“. C­onstituția Revenind la mult controversatul pro­iect de Lege a asigurărilor sociale, depu­tatul Dobrescu constată că „nici un om de bună credință n-are cum să nu fie fas­cinat de sistemul german, care este extra­ordinar, dar are un singur mare neajuns: necesită niște fonduri uriașe pentru a fi pus pe picioare și asta încă din primii ani“. Deci, un standard economic înalt, standard economic pe care Germania l-a avut tot timpul, astăzi, și chiar și pe vre­mea lui Bismarck, dar care a însemnat și înseamnă cu totul altceva decît puterea economică a României: „în clipa de față știm cu toții că Ro­mânia se găsește într-o prăbușire econo­mică, afirmă deputatul Dobrescu, și a îndrepta medicina accesibilă tuturor către un sistem de asigurări­­ în care partea salariatului este de aproximativ 14%, plus asigurările suplimentare pentru risc de accident, plus impozitul pe salariu,­­ fără îndoială că este absurd. Nimeni nu va putea plăti sumele acestea, iar dacă sistemul de asigurări se va implementa, să zicem, cu forța, se prăbușește în maxim o jumătate de an, dacă nu cumva, cu oca­zia asta, se prăbușește întregul sistem social-politic al țării“. Cu alte cuvinte, scopul este clar. încă 14% din buzunarul fiecărui cetățean. (Continuare în numărul viitor) • Constantin ILIE • San Francisco. Nume căutat cu nerăbdare pe harta Californiei, oraș cu un farmec inegalabil, spălat din trei părți de apele Oceanului Pacific. Aici există cele mai șerpuitoare străzi din lume, construite astfel pentru a evita accidentele. N-am văzut încă asemenea artere de circulație decit în filme: pantele unor străzi sînt a­tît de abrupte,încît chiar șoferul autocarului Universității din Chico, nedeprins cu exer­cițiul ascensiunii, a avut mici probleme, închipuiți-vă un... Oltena pe aceste ondu­lații ale luii San Francisco! Orașul este așe­zat pe coline. Americanii le numesc „spi­nări de măgar“.Totul este mirific aici: co­linele, golful albastru, celebrul „Golden Gate“, arborii și florile care inundă străzile, parcurile, tramvaiele — „Cablu Car“ —■ purtate de un cablu subteran (!), asiaticii, apoi construcțiile etc. • Prima documentare a grupului de ziariști români: ziarul „San Francisco Cro­­nicle“, fondat la 16 ianuarie 1865 (100 de ani de existență­). Cele două ediții ale ziarului „adună“, zilnic, un tiraj de circa 700.000 de exemplare. Numai pentru departamentul „știri“ lucrează 320 re­dactori (din cei 2000 angajați ai cotidi­anului). Cu 50 cenți se pot lectura între 60-90 pagini/zilnic. • La întrebarea GdS, adresată con­ducerii ziarului „San Francisco Cronicle“ privind spațiul tipografic alocat vizitei președintelui României, Ion Iliescu, în California (septembrie-octombrie a.c.), răspunsul a fost surprinzător (pentru noi): „Spațiu minim, minim... România este una din țărișoarele alea mici!“. O altă surpriză de proporții, o ziaristă din grupul noastru, G.N., a fost întrebată de un american: „Este adevărat că voi, românii, pînă în decembrie 1989, ați mîncat și... crini?!?“. Oamenii de pe stradă sînt, repet, prietenoși. Aici, la San Francisco, am vă­zut cu adevărat un mozaic uman predomi­nant asiatic și spaniol, iar în „China Town“ am întîlnit construcții exotice și chinezi deosebit de amabili. Am mîncat delicatese chinezești, dar nu știu ce anume! • în centrul metropolei, „Union Square“ este punctul de întîlni­­e al tutu­ror turiștilor, aici fiind grupate cele mai luxoase magazine. Noi intrăm și ieșim... Afară, cîte un hometies ne trezește la realitate. „Capitala păcatelor“ — cum a fost numită la începutul secolului — ră­mîne o perlă a Pacificului, greu de des­cris. Sîntem îndrăgostiți, pur și simplu, de San Francisco! □ Intervenții­­ parlamentare Prima parte a ședinței în plen a Camerei Deputaților, de marți, 31 oc­tombrie, a fost rezervată, ca de obicei, intervențiilor parlamentarilor; în ordinea prezentării lor, acestea s-au referit la: • Situația dramatică a industriei de apărare și responsabilitatea Guvernu­lui,­care, prin măsuri populiste, descu­rajează o protecție socială reală și nu ține cont de necesitățile acute ale ar­matei (Nicolae Alexandru, deputat PD). • Comentariile antinaționale ale lui Octavian Paler, făcute, recent, la postul de radio „Deutsche Welle“. în acest sens, omul de cultură Octavian Paler a fost acuzat de o prea rapidă „metamor­fozare“ spre democrație, după ce, îna­inte de 1989, acesta fusese membru al CC al PCR. în aceeași ordine de idei, de fățărnicie a fost acuzat și Emil Con­­stantinescu, rectorul Universității Bucu­rești și președintele Convenției Demo­cratice, care, recent, i-a conferit Prea Fericitului Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, titlul de doctor honoris causa, după ce, în urmă cu trei ani, l-a contestat ferm, învinuin­­du-l de colaborare cu fostul regim co­munist (Vasile Stan, deputat PDSR). • Solicitarea găsirii de către Ca­meră a unei soluții adecvate în proble­ma disperată a copiilor orfani care, în absența unei legi, se găsesc în imposi­bilitatea de integrare socială (Mihai Nică, deputat PER). • Necesitatea unei analize perti­nente a situației batalionului românesc din Angofa, a condițiilor în care acesta­­ își desfășoară activitatea, în urma dece­sului sergentului Florentin Butnariu (Toader Constantinescu, deputatul PRM). • Protestul UDMR față de hotărîrea Guvernului privind eliberarea din funcție a subprefectului județului Mureș, de etnie maghiară, și înlocuirea lui cu un reprezentant al PUNR. S-a afirmat că, în județul Mureș, populația de naționa­litate maghiară reprezintă 41 la sută și că, prin această măsură a Executivului - o discriminare etnică - se încearcă o subminare a echilibrului și bunei înțele­geri în zonă. S-a cerut, în consecință, revocarea hotărîrii, precizîndu-se că „prin aceasta se încearcă descurajarea populației maghiare în preajma alegeri­lor“ (Kerekes Karoly, deputat UDMR). • Menținerea actualelor prevederi ale Legii Învățămîntului, o eventuală mo­dificare a acestora sub presiunea miș­cărilor revendicative studențești „trans­­formînd statul de drept într-o ficțiune“ și reclamînd „necesitatea dizolvării Par­lamentului“ (Petre Țurlea, deputat inde­pendent). • Situația disperată a patriotului român Ilie Ilașcu și a celorlalți deținuți, cărora li se refuză sistematic dreptul la spitalizare de către falsele autorități de la Tiraspol, punîndu-li-se, astfel, viața în pericol (Petre Șteplea, deputat PUNR). • Dezbaterea și adoptarea, în a­­ceastă sesiune parlamentară, a Buge­tului anului 1996 și solicitarea adresată Guvernului să remită, de urgență, Par­lamentului proiectul în cauză (Aurelian Alecu, deputat PNȚCD). • Radu Matei Livezeanu, deputat PNȚCD de Vîlcea, a demisionat din Ca­mera Deputaților, din motive personale, a anunțat Adrian Năstase, președintele Camerei, la ședința în plen de marți, 31 octombrie. • înaintea reluării dezbaterilor la Legea partidelor politice, Adrian Năs­tase a dat citire scrisorii președintelui Ion Iliescu, care înștiințează Parlamen­tul că Flota maritimă din subordinea Statului Major al Marinei Militare va participa, cu nava „Contraamiral Eus­­tațiu Sebastian“, la exercițiul aeronaval „lolkos ’95“, ce se va desfășura în Marea Egee, în perioada 2-11 noiem­brie 1995.­­ Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase, a anunțat, de aseme­nea, înființarea a două comisii de medi­ere­­n ce privește soluționare­a textelor în divergență la proiectul de Lege pri­vind integrarea sistemului asigurărilor sociale pentru cultele armeano-georgi­­an, creștin de rit vechi și musulman, în sistemul asigurărilor sociale de stat și, respectiv, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 36/1995 privind datoria pu­blică internă.

Next