Gazeta de Sud, decembrie 1995 (Anul 1, nr. 223-241)

1995-12-04 / nr. 223

Ziua Națională a României Cra­iva a început la ora 8.30, o dată cu întîl­­nirea persoanelor oficiale în sala ovală a Prefecturii. Alături de acestea au participat militari și cadre militare, polițiști și un numeros public. După intonarea imnului de stat al României, a urmat discursul prefectului județului Dolj, Constantin Răducănoiu. Un sobor de preoți a ținut o slujbă religioasă, după care, din partea: Prefecturii Dolj, Consiliului Județean Dolj, Consiliului Local Municipal, Ministerului Apărării Naționale, Inspectoratului Jude­țean de Poliție, Jandarmeriei, S.R.I., Ministerului Justiției, Ministerului Public, Asociației Naționale a Veteranilor de Război, Inspectoratului Județean de Cultură, Inspectoratului Școlar Județean, Ligii Ofițe­rilor în rezervă și în retragere, a unor partide politice (PDSR, PD, PSM, CD etc) și a Organizațiilor Revolu­ționarilor, la statuia lui Mihai Viteazul au fost depuse coroane de flori. Ceremonia dedicată Zilei Naționale a României și a împlinirii a 77 ani de la Marea Unire din anul 1918 a continuat cu defilarea Gărzii de Onoare și cu un microrecital susținut de Ansamblul „Maria Tănase“ din Craiova, în jurul orei 10.00, sute de oameni s-au prins într-o impresionantă horă a Unirii, care a încheiat ceremonialul dedicat zilei de 1 Decembrie.­­ Octavian MATEESCU Caracal Suita manifestărilor închinate zilei de 1 Decembri­­e, Ziua Națională a României, a debutat joi, 30 noiem­brie, la Cercul Militar din Caracal, cu spectacolul intitulat „De gînd, de inimă, de țară“, organizat de Casa de Cultură Municipală „Radu Șerban“, Cercul Militar Caracal și Palatul Copiilor. în dimineața zilei de 1 Decembrie s-au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor din primul război mondial (1916-1918), din partea Primăriei, a unităților militare de pe raza municipiului Caracal, din partea comandantului garnizoanei Caracal, col. Anton Olteanu, precum și din partea veteranilor de război și a ofițerilor în rezervă. Momentul culminant al suitei manifestărilor prile­juite de sărbătorirea Zilei Naționale s-a petrecut în sala de festivități a Liceului „Ioniță Asan“ din Caracal, unde filiala PRM Caracal, grupul vocal folcloric al Ca­sei de Cultură Corabia, Corul de Copii ai Căminului de Copii Caracal, grupul de dans modern al Palatului Co­piilor, în prezența a peste o sută de invitați, au oma­t României și în Gorj s-au derulat numeroase activități omagiale și cultural­­artistice - Simpozionul „Desăvîrșirea unității de stat a României“ cu participarea istoricilor V. Marinoiu, Gh. Calotoiu, Gh. Nechifor, a colonelului I. Popescu și a poetului Ion Sanda, a fost susținut în fața militarilor și a elevilor de la Liceul „Ecaterina Teodoroiu“ din tîrgu Jiu. La Muzeul județean Gorj a avut loc, în seara zilei de 30 noiembrie, o acțiune omagială cu participarea elevilor de la Școala Generală nr. 4 Tîrgu Jiu. Tot la 30 noiembrie, în cinstea marelui eveniment, s-a vernisat la Școala Generala nr. 13 „Salonul de pictură al elevilor din învățămîntul primar tîrgujian“. Corolarul acestor acțiuni l-a constituit mani­festarea ținută la 1 Decembrie în Piața Revoluției din Tîrgu Jiu. După alocuțiunile rostite de Victor Murea, primarul municipiului, Gh. Carab­cea Mărculescu, pre­fectul județului, și Ștefan Popescu Bejat, președintele Consiliului Județean, a avut loc un Tedeum. S-au depus coroane de flori la Monumentul Ecaterinei Teo­doroiu din partea Prefecturii, Consiliului Județean, Primăriei, unităților militare, unor partide politice și instituții, în continuare, în sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor a avut loc un spectacol cultural-artistic susținut de artiști ai Teatrului „Elvira Godeanu“ și ai ansamblului folcloric .,Doina Gorjului“. giat, cu multă simțire, sărbătoarea națională a Ro­mâniei. „ Dan BĂLĂȘESCU Drobeta Turnu Severin Cu prilejul Zilei Naționale a României, la Colegiul Univesitar din Drobeta Turnu Severin a avut loc o dezbatere pe tema marelui act al Unirii de la 1 Decem­brie 1918, pornind de la o comunicare prezentată de studentul Antonio Graf (anul I, CUCT). Dezbaterea a fost urmată de Cupa „1 Decembrie“, în cadrul căreia au avut loc întreceri de tenis de masă și șah. La tenis de masă, pe primele trei locuri s-au calsat, în ordine: Antonio Graf, Doru Bîrlac și Mitică Popescu. La șah, competiția a fost cîștigată de Cristi Miloșescu, urmat de Viorel Ciovtc, în finalul acestor manifestări a avut loc o partidă amicală de fotbal între echipele Cole­giului Universitar și Liceului „Traian“. Au cîștigat traianiștii cu 6-3. Coordonatorul tuturor activităților a fost profesorul Jean Firică. • Eugen MAICANEANU GAZETA de * * * Spadasinii craioveni, pe podium La Satu Mare s-a desfășurat Cupa „1 Decembrie“ la spadă, prilejuită de împlinirea a 100 de ani de existență a scrimei sătmărene. Au participat sportivi din întreaga țară la categoriile copii și speranțe (mas­culin și feminin). Competiția a fost dominată de spa­dasinii de la CSS OLIMPIA Craiova (antrenori: prof. Mircea Alecu și Dan Podeanu). Craioveanuul Adrian Bolovan este cîștigătorul întrecerii la copii (10-12 ani), în finală învingîndu-l pe colegul său de echipă, Valentin Trandafir. La speranțe (12-14 ani), Cătălin Forțan s-a impus în fața adversarilor, obținînd „aurul“ acestei com­petiții. Fetele au avut o comportare meritorie, obținînd următoarele premii: Cristina Ciobanu - loc II (copii) și Ana-Maria Ciorei - loc III (speranțe). De menționat faptul că toți acești spadasini sînt elevi ai cunoscutului liceu cra­­iovean „Elena Cuza“. • Ion JIANU Cu prefectul Constantin Răducănoiu animalele sunt in­staurantă . Prefectul de Dolj, promotorul campaniei publici­tare „Nici o masă fără pește“, poate fi bănuit că face par­te dintr-o organizație pentru protecția animalelor. Este singura explicație pentru atitudinea pasivă a acestuia față de „stingerea din viață“ a abatorului din Podari. O investiție de miliarde de lei (lei vechi, buni, românești) stă închisă, deși în trecutul nu prea îndepărtat aproviziona trupele NATO din Europa Occidentală. Ceva, însă, tot funcționează: spațiile de depozitare închiriate la diverse firme. Poate o activitate normală a abatorului ar deranja aceste urme și nu s-ar mai produce prom.­t>i and nu se produce profit, nu prosperă țara. Deci atitudinea domnu­lui prefect este pur patriotică. • în timp ce, vizionînd emisiunea „Actualități“ de sîmbătă, telespectatorii au fost zguduiți de dezastrul școlilor și căminelor culturale din Dolj (Teasc, Brato­­voiești, Rojiște), viața factorilor responsabili(?!) curge dulce și liniștit. Inspectorul general adjunct, Maria Dobrescu, se află acum în Scoția (după ce a vizitat, în acest an, Danemarca, Grecia, Anglia). Rămas la datorie, inspectorul general Aurel Să­­seanu, evoluează în nota obișnuită. Cadrele didactice din Dolj așteaptă o schimbare. Așteaptă ca domnul prefect să se gîndească. Și noi așteptăm. După toate semnalele pe care i le-am dat în legătură cu brambu­­reala ce domnește în învățămîntul doljean, ar fi trebuit să ia niște măsuri. Dar nu le-a luat. Dacă nu poate, măcar să spună și să lase pe altcineva. Cît o să mai tolereze partidul de guvernămînt o asemenea pasivitate? Sau dacă partidul o să tolereze, cît o să mai tolereze electoratul un asemenea partid de guvernămînî? Ne întrebăm, atîta tot. 9 GdS „Floare de ger“ - trei zile de dăruire și iubire CALAFAT. Timp de trei zile, tineri cu chitara în mină și cu bucuria cîntecului în suflet au făcut din orașul Ca­lafat capitala muzicii folk. Festivalul concurs­ de muzică folk și poezie „Floare de ger“, ediția I, a nins peste sufle­tele miilor de spectatori cîntece de bucurie și speranță. Au fost întradevăr trei seri de dăruire și iubire așa cum a sperat Victor Socaciu, președintele juriului la secțiunea muzică folk. Cîștigătorii premiilor acestui spectacol-con­­curs au fost: Secțiunea Muzică Folk I - Marinei Preda (Slatina); II - Tica Luminare (Giurgiu); III - Maria Magdalena Dănăilă (Galați); III - Florin Paul Carmen (Lupeni). Grupuri Folk: I - Karma (Giurgiu); II - Elegii (Sibiu); III - ATN (Calafat); Secțiunea Poezie I - Dumitru Andreea (Drobeta Tur­nu Severin); II - Palangeanu Dum­a (Giurgiu); III - Ciuciulin D. (Calafat). Premii speciale: Premiul revistei „Ramuri“ - Ana Maria Crișan (Tîrgu Mureș); Premiul revistei „Cuvîn­­tul“ - Geanina Munteanu (Calafat) în numărul de mîine vă prezentăm cîteva gînduri adresate cititorilor Gazetei de Sud de către Adrian Ivaniț­­chi, Victor Socaciu, Marinel Preda și grupurile Karma si Elogis. ® Ștefi ADRIAN La Mitropolia Oltenie­­a anul Cum nu trebuie loc anuala Ședință Eparhială La Mitropolia Olteniei a avut loc, ieri, Ședința Eparhială a Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei, ce se desfășoară anual. Cu a­­cest prilej, se face un raport al activității bisericilor din întreaga regiune a Olteniei. Adunarea eparhială numără 30 de membri, dintre care 10 preoți și 20 mireni. Ședința a fost prezidată de IPS Nestor Vornicescu, încadrat la stînga de prefectul de Dolj, Constantin Răducănoiu și la dreapta de pre­fectul de Gorj, Gheorghe Cat­alicea Mărculescu. în lăcașul sfînt au mai intrat: Tudor Bămn­­­escu, președintele Consiliului Jude­țean, Mircea Ivănescu rectorul Universității din Craiova, Ion Dogaru - decan al Facultății de Drept, alte persoane oficiale,­­ Lavinia BÎCIU ziarul alteran­or di să se comporte o galerie La meciul de fotbal de ieri, Constructorul „U“ Craiova - F.C. Drobeta, au fost prezenți și circa 500 de suporteri severineni. Pe măsură ce trecea timpul și echipa de suflet nu reușea să se impună, „încurajările“ unora dintre ei au degenerat în injurii și un bogat repertoriu obscen. Păcat! În teren, elevii lui Aurică Beldeanu au arătat adevărata „fată“ a severinenilor... © Cosmin NANIJ Ziaristica reprezintă datoria cetățeanului față de societate Acum cîteva zile, Noua Universitate Bulgară a organizat o întîlnire care face parte din cadrul programului intitulat „Pu­blicistica, în rolul său de a patra putere în stat“. La acest seminar, în centrul atenției s-a aflat Larry Gordon - reporter la „Los Angeles Times“, care a primit de două ar­i premiul „Pulitzer“ pentru reportajele sale legate de mișcările negrilo; și de­ marele cutremur din Los Angeles de anul trecut. Larry Gordon scrie despre politică, ști­ință, probleme ale urbanisticii și multe altele. „La ziarul nostru lucrează aproximativ 1.000 de persoane, ce se află într-o relație de subordonare riguros ierarhizată“, ne mărturisește domnia sa, ca răspuns la întrebarea de ce în timpul întîlnirii și-a exprimat de cîteva ori nostalgia după „anii buni“ ai presei americane: „în principiu, reportajul trece prin trei niveluri de redac­tare și, în afară de aceasta, există o direc­ție separată care se ocupă de titluri. E po­sibil ca dimineața să nu recunoști ce ai scris. într-adevăr, stau cîteodată și mă gîn­­desc că cele mai bune vremuri ale ziarelor noastre au trecut pentru totdeauna. Și cînd spun aceasta nu am­ în vedere numai acele timpuri îndepărtate, atît de palpitan­te, cînd reporterii, călare pe cai, mergeau pe urmele celei mai fierbinți noutăți. Aten­ția redacției este îndreptată, mai degrabă, spre informația propriu-zisă și nu asupra felului în care este scrisă. Sânii mulți se duc mai mult pe rețete noi, decît pe teme serioase, precum este cea legată de Afri­ca. Mai curînd este confundat numele președintelui, decît al unei rețete...“ Mult discutată în timpul întîlnirii a fost problema cenzurii. Cum stau lucrurile în SUA? „Să nu credeți că la noi nu există așa ceva“, a răspuns Lary Gordon. „Cea mai mare parte a reportajelor și, mai ales, reportajele internaționale sunt regizate și, cîteodată, trece un an întreg pînă cînd adevărul iese la iveală. De multe ori, lucru­rile se află sub control, corectate, mai rar, de cei care dirijează, și mai des de editori și publiciști“. Pe ce treaptă a ierarhiei sociale se află publicis­tul american în funcție de mă­rimea buzunarului său?­­ a fost întrebarea următoare, adresată lui Larry Gordon. „Depinde, a răspuns el. La editurile mai mici, colegii mei sunt foarte prost plătiți. Dacă mă întrebați de statutul unui repor­ter ca mine, atunci pot să vă spun că primesc tot atîția bani ca un profesor uni­versitar și că ei îmi garantează un trai decent în cadrul clasei mijlocii“. Ceea ce îi mai reține la ziar pe acest binecunoscut reporter este tendința, care se conturează din ce în ce mai pregnant, a presei americane de a deveni o alterna­tivă a televiziunii. Cu alte cuvinte, dacă redăm spusele lui Larry Gordon, „să fie nu numai un intermediar atractiv între cititor și locul evenimentului, dar și o cale de comunicare“. Lucrul pe care majorita­tea îl califică drept „un eveniment în publi­cistică“, pentru Lary Gordon este definit de măsura în care contribuie la schimba­rea societății. „Publicistica modernă, înainte de toa­te, trebuie să lucreze în vederea acestei transformări, a subliniat ei. Ca oamenii din SUA să ajungă, azi, la conștientizarea faptului că tutunul este dăunător, a trebu­it ca ziariștii să lucreze 35 de ani pe a­­ceastă temă, în timpul cutremurului de la Los Angeles, cînd, în afara ambelor clădiri ale ziarului, au fost distruse și propriile noastre case, am muncit ca pe timp de război; atunci, cu adevărat, am creat o nouă ziaristică. Am tipărit indicații despre ce este de făcut, anunțuri care arătau oamenilor unde anume puteau fi găsiți, unde se găseau alimente etc. Publicistica este datoria cetățeanului față de societate“, a spus, simplu, în în­cheiere, reporterul american. 9 Veselin STOIANOV

Next