Gazeta de Sud, aprilie 1996 (Anul 2, nr. 319-342)

1996-04-01 / nr. 319

GAZETA de SED „ ... Gul­ umi 1 aprilie • 1697 - s-a născut Abatele Prevost, scriitor francez, autor al cunoscutului ro­man, Manon Lescaut. • 1873 - s-a născut marele pianist și compozitor rus, Serghei Rahmaninov. • 1881 - s-a născut la Rășinari (Sibiu) poetul român Octavian Goga. • 1877 - s-a născut la Lugoj compozi­torul român Tiberiu Brediceanu. Ora debutului Colecția „Poesis“ a Editurii „Ramur“ s-a îmbogățit cu încă un titlu de carte: „în margine“, versuri de Nicolae Coande. Aces­tea reprezintă volumul de debut al poetului, care a cîștigat concursul Fundației „Ramuri“ și al Bibliotecii „Omnia“. Lansarea cărții a avut loc vineri, 29 martie, în cadrul unei reuniuni a Asociației din Craiova, la sediul revistei craiovene. Despre semnificația a­­cestei apariții editoriale au vorbit scriitorii Gabriel Chifu și Patrel Berceanu, arătînd că ea recomandă, în peisajul literar actual, o reală conștiință poetică. • FI. MIU Biblioteca județeană „Ion Minulescu“ din Slatina - gazdă generoasă • Vineri, 29 martie, Biblioteca județeană „Ion Minulescu“ din Slatina a fost gazda generoasă a vernisajului expoziției de pic­tură a medicului și totodată, artistului­­ craiovean, Marius Turaiche. • Vernisajul s-a desfășurat într-o atmos­­­feră cu totul deosebită, avînd drept „spon­­­sori“ minunați, atît Biblioteca județeană;• director Paul Matiu, cît și detașamentul de* jandarmi Slatina, condus de col. Gheor­­­ghiceanu Ion. • Au adus aprecieri asupra creațiilor lui* Marius Turaiche pictorul loan Truță, scriitorul • I. Anastasia, precum și cei care au fost• organizatorii acestei seri de suflet, aprecierii care s-au dovedit pe măsura a ceea ce pic­­­­turile prezentate doreau să exprime, prin­ limbajul comun al artei de calitate, în rîndul publicului numeros, am remar­ • • cat prezența unui maestru al formelor ș­i culorilor în persoana lui Spiru Vergulescu, • membri ai comisiei administrative și ai* secretariatului județean Olt, numeroși oa­­­meni de cultură și artă. • Manifestarea a avut o dublă semni­­­ficație, constituindu-se și ca un omagiu, adus apropiatei „zile de naștere“ a Jandar­­­­mer­iei române - 3 aprilie 1850, detașa­­­mentul de jandarmi Slatina situînd-se la­ înălțimea evenimentelor celebrate. Pe cînd­ astfel de inițiative lăudabile și în organiza­rea Jandarmeriei Craiova, rămîne de văzut. • Nela ENE S-au asociat și consilierii juridici 319/luni, 1 aprilie 1996 Acuzînd practici neconstituționale ale Executivului și Parlamentului, dr. Doru Mihai Dobrescu, deputat PSDR, declară: „La alegerile generale din anul acesta nu voi mai candida sub nici o formă!“ „De patru­ ani, Constituția nu­­ este călcată în picioare“ La conferința de presă organizată, vineri, 29 martie, de către dr. Doru Mihai Dobrescu, • deputat PSDR, acesta a făcut cunoscut faptul că populația țării nu este bine informată în ceea ce privește aceste legi. „Am adresat • șapte interpelări Executivului, începînd încă • din 1993, prin care solicitam ca populația țării să hotărască ce sistem dorește și încotro să meargă, firește, printr-un referendum, însă nu am primit nici un răspuns“, a precizat depu­­­tatul. „Ceea ce spune Executivul, că populația • a ales în decembrie '89 economia de piață, nu • înseamnă nimic. Întrucît în economia de piață • este și Franța, Suedia, Germania dar și Ve­­­nezuela, Columbia și Haiti. Ce fel de economie • de piață dorește poporul nostru? Ei bine, mi • s-a spus tot timpul că nu mi se poate răspunde­­ la această interpelare, pentru că poporul­­ român a hotărît o dată pentru totdeauna votînd­­ Constituția. Conform art. 33 din Constituție, 1 nu se poate umbla la tot ceea ce privește • asigurările de pensie și de boală etc. decit • prin lege. Această lege încă nu există, dar, de • patru ani, «se umblă» prin intermediul hotă­­­rîrilor de Guvern, ceea ce Constituția nu • permite. Deci, ea este călcată de patru ani de zile în picioare, pe toate fețele“, a afirmat cunoscutul parlamentar de Dolj. „La alegerile generale din anul acesta nu voi mai candida sub nici o formă“ Mai mult decît atît, conferința de presă a deputatului dr. Doru Mihai Dobrescu, a stat sub semnul unei declarații de-a dreptul surprinzătoare: „La alegerile generale din anul acesta nu voi mai candida sub nici o formă. A fost o eroare. Am crezut că pot să fac ceva. Am reușit să fac doar foarte puțin. Dacă aș fi făcut ceva pentru județul Dolj, firește, candidam. Dar, nimeni, din cîte cunosc eu, nu a putut să facă nimic pentru județul Dolj și nici pentru țara asta. Legis­lativ, nu am putut să fac nimic pentru că majoritatea parlamentară nu a dorit acest­ucru. Este vorba de votul majorității. Poți încerca să faci un lobby, poți încerca să convingi, dar și acestea se produc foarte greu la nivel parlamentar. Avem proiecte legisla­tive foarte bune, care ar trebui votate, dar nu au ajuns niciodată să fie puse în discuție.“ în exclusivitate pentru GdS „Absolut toate intervențiile făcute la președintele Ion Iliescu au fost urmate de rezultate favorabile și întotdeauna am­­ primit răspuns“ în exclusivitate pentru Gazeta de Sud, deputatul dr. Doru Mihai Dobrescu a precizat: „Interpelările pentru Guvern, plus între­bările pentru miniștri, pe care le-am pus, au fost în număr de 112. De asemenea, am avut 31 de intervenții prin amendamente propuse la diverse legi, 15 luări de poziție în cuvîntare liberă în probleme de politică fundamentală, 42 de petiții adresate direct miniștrilor, privind abuzurile și neregulile din ministerele lor, 11 memorii scrise către președintele Ion Iliescu și primul ministru, Nicolae Văcăroiu și două scrisori tematice. Dintr-un număr de 213 intervenții pe legislativ, 48 le-am făcut către primul­­ministru Nicolae Văcăroiu, 39 către ministrul sănătății, 15 către ministrul Justiției, 10 către ministrul muncii și protecției sociale, 9 către Ion Iliescu - președintele țării, 6 către mi­nisterul de Interne, 6 către învățămînt, mai multe către Procurorul General, iar restul către diverși miniștri. Țin să precizez că absolut toate inter­vențiile făcute la președintele Ion Iliescu, au fost urmate de rezultate favorabile și întotdeauna am primit răspuns. De asemenea, majoritatea răspunsuri­lor pe care le-am primit au fost de la minis­trul de interne, procurorul general și minis­trul muncii și protecției sociale, răspunsurile fiind pozitive. De la ceilalți am primit fie răspunsuri negative, fie deloc“. Deputatul dr. Doru Mihai Dobrescu va demisiona din funcția de vicepreședinte al Comisiei de Sănătate din Parlament întrebat cît este de adevărat zvonul în legătură cu m­k­ția sa de a-și da demisia din funcția de vicepreședinte al Comisiei de Sănătate a Parlamentului, deputatul dr. Doru Mihai Dobrescu a confirmat veridi­citatea acestuia: „Da. Și asta este adevărat. Categoric. Și lucrul acesta, întrucît s-a întîmplat un lucru foarte interesant cu Legea Colegiului Medicilor. Legea Colegiului Medicilor a fost pro­pusă de un grup de senatori. A trecut prin Senat ca vîntul, a ajuns în Camera Depu­taților, unde a fost luată la «pieptănat» de Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților. A fost modificată substanțial, a ieșit o lege chiar bună și a trecut în plenul Camerei ca să fie votată. Întrucît diferea de ceea ce propusese Senatul, s-a făcut o Comisie de mediere mixtă­­ de Senat și de Cameră care să studieze atît varianta Snatului cît și varianta Camerei Deputaților. Comisia, deci, trebuia să decidă care să treacă, pentru a fi, după aceea, propusă Plenului. Evident că deputații au fost mai elocvenți și au reușit să convingă și colegii senatori că Legea e bună așa cum au făcut-o ei. Și a trecut varianta propusă de Camera Deputaților. Atîta doar că, între varianta Camerei Depu­taților adoptată de Comisie și cea expusă ca find adoptată de Comisie, era o diferență enormă. Adică, articolul 9 era total schim­bat. Cu totul altul. Așa cum nu a trecut prin Camera Deputaților, cum nu a trecut prin Comisia Camerei Deputaților. Deci, art. 9 a fost trecut ca fiind inițiativa Camerei Deputa­ților, în Comisia de mediere, după ce am discutat, evident că deputații care erau de față, cînd au fost întrebați: «Ce variantă adoptați la art. 9?», au răspuns, firește«­ varianta Camerei». Mai ales că vorbiseră și cu senatorii. Dar nu era ideea lor, încă nu se știe a cui. Deputații nu l-au mai citit încă o dată. Omenește, poate este explicabil. Astfel, a mers în plenul ambelor camere reunite și art. 9 a fost votat în unanimitate. Atîta doar că nu era articolul din lege pe care să-l fi discutat Comisia de Sănătate, ci era cu totul altceva. Așa a apărut legea, care a fost publi­cată în Monitorul oficial și care îi permite domnului Mincu să scoată la pensie, în baza acelui articol, o mulțime de oameni de mare competență“. Deputatul Doru Dobrescu ne-a mărtuisit că intenționează să-și dea demisia dir v. funcția de vicepreședinte al Comisiei de Sănătate a Parlamentului, însă, deocamdată nu găsește că este momentul să facă cunoscut lucrul acesta. Cazul trebuie expli­cat în fața Camerei, iar un parlamentar, cînd­­ are ceva de spus, trebuie să se anunțe, con­form noilor uzanțe, cu mult înainte. Adică are dreptul doar la o singură interpelare în cursul unei luni de zile, în situația fericită că ministrul vine la întîlnire pentru inter­pelare. Interpelarea parlamentarului durează două minute, ministrul îi răspunde în 5 ț* minute, după care parlamentarul mai are pe dispoziție încă un minut pentru a declara dacă este mulțumit sau nu, în consecință, se ridică întrebarea: „Nu s-a întîmplat la fel și cu alte legi“? • Constantin ILIE Considerăm inutil să vă mai spunem care este situația economică și socială a României, după șase ani de la revoluție. Cititorii fideli cotidianului Gazeta de Sud sunt singurii din țară care au beneficiat de informări corecte în legătură cu Legea asigurărilor sociale, Legea asigurărilor de sănătate și sistemele de asigurări pentru sănătate din principalele țări europene. să informăm despre: Centrul Teritorial de Perfecționare Profesională a Reprezentanților Aleși și a Funcțion­rilor din Administrația Publică locală­­ Craiova La sfîrșitul anului 1995, în Craiova a fost înființat, prin Hotărîrea Guvernamentală 542 din 21 iulie 1995, Centrul Teritorial de Perfecționare Profesională a Reprezentanților Aleși și a Funcționarilor din Administrația Publică Locală, cu sediul în str. Nicolae Romanescu nr. 35. Astfel de cen­­­tre teritoriale mai funcționează la București (două), Iași, • Cluj-Napoca și Sibiu. De Centrul teritorial din Craiova aparțin șapte județe: • Dolj, Gorj, Caraș-Severin, Mehedinți, Olt,Teleorman și Timiș. • Scopul înființării acestor centre este legat de perioa­­­da de tranziție prin care trece România; în acest sens, Sîmbătă, 30 martie a.c., la Craiova s-a • personalul din Administrațiile Publice Locale, care lucrează constituit filiala Dolj a Asociației Consi- D direct cu cetățenii, trebuie să fie abilitați nu numai legislativ,­lierilor juridici din România - ACJR. Cei 40.ci Șj profesional. Politicile și strategiile Administrațiilor de membri fondatori ai filialei doljene, con- • Publice locale, cuprinse în cursurile Centrelor, au la bază: siderată a 21-a din țară, și-au asumat res­ • dezvoltarea locală, introducerea în managementul local, ponsabilitatea reprezentării și susținerii, la • calificarea strategică și parteneriatul public local, toate nivelurile, a intereselor profesionale. Dotarea CTPPRAFPAPL din Craiova a fost făcută în ale tuturor consilierilor juridici, să militeze o mare parte din banii primiți de la Uniunea Europeană (72 pentru apărarea acestei profesii și să poar­ • milioane de lei). Directoarea centrului, prof. Rodica Dudău, doneze exercitarea ei în mod unitar și uni­­u­ne.a declarat: „Aproape totul a fost cumpărat din banii ferm, în condițiile unei depline liberalizări. • pr­ m.f. de­­ a UE, prin programul PHARE. Cele 68 de milioa­ Pînă la promulgarea Legii pentru organiza- * ne primite de la Ministerul Învățămîntului au fost ca un rea și exercitarea profesiei de consilier ju­ ® pg­zar de apă într-un ocean“.­ridic, ei vor susține și practica profesia lor ® \n eafjm! Centn Uni, pînă la sfîrșitul acestui an, vor fi în baza Decretului nr. 143/1955, cu amen­­e introduse cursurile de leadership (scurte ateliere de lucru, damentele implicite aduse prin Legea nr. 21 o­cu lr­teri de partid­ și sindicali). 1991 și Legea nr. 83/1995.­­ Regulamentul de organizare și funcționare a acestuia Conducerea executivă a filialei județului , pri­mite inclusiv cursuri de limbi străine, management și Dolj este asigurată de un consiliu alcătuit © marketing Con­ art. 7 din Hotărîrea de Guvern nr. 5421 din 5 membri, consiliu ce va fi condus de: ^ 1995 „Res­ultate­bținute la absolvirea unui program de consilierul juridic Ion Budărescu - prese­ , pregătire sau perfecționare profesională, consemnate în dinte, împreună cu un vicepreședinte și doi , documentele eliberate de SNSPA, vor fi avute în vedere la cenzori, care vor sprijini, efectiv, desfă­­ ocuparea și promovarea, în condițiile legii, în funcțiile din șurarea activității filialei respective; • instituțiile publice și administrația publică centrală și • George MITRICOF *­­OCa­ă“’. • Mihaela FRANCOVSCHI La pupitru­­ tineretul politicianismului dolj­en o temă incendiară, bogată în opinii și comentarii, a constituit-o „Protecția socială a tineretului“, extrem de controversată și mult discutată de reprezentanții juvenili ai formațiunilor politice doljene. Serata tinerilor politicieni, care s-a desfășurat sîmbătă la Casa Tineretului din Craio­va, a avut ca invitați de onoare pe deputatul Radu Berceanu și prof. Octavian Podeanu, candidat la funcția de primar al Băniei din partea PD (FSN). S-a dorit și s-a reușit în bună măsură, ca întîlnirea dintre viitorii lideri de partide sau parlamentari să constituie un prilej de cunoaștere mai îndeaproape a problemelor sociale pe care le are tineretul nostru și s-au exprimat diverse păreri în legătură cu posibilitățile de rezolvare ale neîmplinirilor (și sunt destule) acestor tineri, de către actualii factori de decizie. Frumoasă, utilă și interesantă inițiativa tinerilor lideri de partide din Dolj, căreia îi dorim realizări pe măsura năzuințelor ce vor fi transformate, sîntem convinși, cît mai curînd, în certitudini. • George M. Complexul de porci de la Gîrcov și fost declarat falimentar Tranziția își vede de drumul ei, măturînd totul în cale. Această noțiune, sim­plă și nevinovată în esența ei, a devenit un fel de „zid negru“, în spatele căruia puterea de azi își ascunde neputința, indiferența și ne­păsarea. Complexul de la Gîrcov, altădată o unitate deosebit de puternică, bine conce­pută și organizată, de unde se aproviziona o mare parte din zona de sud a țării și se făcea mult export de carne, a fost declarat falimentar de către Banca Agricolă. O fi legal, nu zic nu, dar nu se întreabă nimeni­ cum s-a a­­juns aici? Cum s-au acordat credit, cu dobînzi enorme și cu totală inconsecvență, cum a scăzut puterea de cumpărare ca urmare a cri­zei economiei românești, cum intermediarii „pătați“ trag sforile comerțului, mai ales ale celui alimentar? Această unitate de pro­ducție, de unde înainte de '89 pe piața internă ajungeau numai „adidașii“ și urechile și aproape că era de ajuns, acum să nu mai poată pro­duce deloc? S-au scos la vînzare animalele, iar cons­trucțiile, capabile să adăpos­tească în ele zeci de mii de animale, vor rămîne pradă vînturilor, ploilor, hoților de... țigle, cărămizi... ca niște mori de vînt nefolositoare nimănui. Avem experiență multă în domeniu, dacă ne amintim de grajdurile zo­otehnice ale fostelor CAP- uri. Este o caracteristică a tranziției? Este, cum să nu fie? E la modă ca toți cei ce produc bunuri s-o ducă greu, poate chiar să n-o mai !’ ... E la modă s-o ducă bine băncile - adevărații pa­raziți - și toți cei care depind de alții. Vezi RENEL, PECO etc. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Complexul Gîrcov vor pleca în șomaj. Nu la fel se va întîmpla cu salariații băncii­­ mulți și ei dar...mu­lți(!) - care, înveliți în haine scumpe (și caraghioa­se zic eu, pentru că haina îl face pe om pînă la o limită) se plimbă de la un ghișeu la altul din lipsă de activitate. Cine să le mai treacă pragul acestor „palate“ respingă­toare, ce au devenit băncile în ultimii ani? Cum a fost posibil ca băncile să „înflo­rească“ în timp ce țara „se surpă“? Salariații băncilor o duc bine, merși, deși­­ , prea mai au ce face, încă duc bine; în aceste condiții se naște întrebarea: Cine trage sforile economiei țării, ast­fel încît „mor“ toți acei care produc? Chiar nu se vede că rămîn - deocamdată - în picioare numai „paraziții“? Nu se întreabă nimeni - cel puțin atît să se întrebe - „paraziții" din ce vor mai trăi în viitor? Am văzut fețele - în fond inexpresive - ale celor de la bancă, zîmbind în inconștiența lor. „Am ter­minat Gîrcov-ul, urmează IAS-ul!“ - spuneau ei, bucu­­rîndu-se. Cît de dement poa­te fi cineva ca să poată gîndi așa? E o regulă a tranziției, ca de „sus“, de la putere, să se întindă în toată țara toți „spinii“? E posibil ca „mo­cirla“ să se întindă și să ne înghită pe toți? Dotat cu un naiv opti­mism, lansez provocarea... Cine poate salva Complexul de la Gîrcov? • Cristi MANU

Next