Gazeta de Sud, mai 1996 (Anul 2, nr. 344-370)

1996-05-01 / nr. 344

d GAZETA de SUD ' 1 Mai­ ­ 1699 - se termină construirea bise­ricii Fundenii Doamnei, ctitorie a spătarului Mihai Cantacuzino, cunoscută prim moti­vele sale decorative exterioare de influență orientală. O 1707 - Anglia se unește cu Scoția sub numele de Marea Britanie. în 1831 - se înființează la București Arhivele Statului din Țara Românească. 9 1860 - începe expediția în sudul Italiei a detașamentului celor 1000 de voluntari „cămășile roșii“ sub conducerea lui Garibaldi. 9 1904-a murit Graga Antonin Dvorak, compozitor și pedagog ceh. Creația sa cuprinde: opere („Rusalka“, „Iacobinul“, „Ari vida“), 9 simfonii, cea mai cunoscută fiind cea intitulată „Din lumea nouă“, lucrări vochi-simfonice între care un „Stabat Ma­ter“, muzică de cameră ș.a. 9 1904- începe construirea Canalului Panama. Profesori sint lcop­le Intrebar Casa Corpului Didactic­­ Craiova a realizat, în colaborare cu Ministerul Învățămîntului, un studiu asupra cererii reale de perfecționare din teritoriu. Di­rectoarea CCD, prof. dr. Elena Joița, ne-a comunicat că au fost interogate 2.772 de persoa­ne, reprezentînd o treime din numărul cadrelor didactice cali­ficate din Dolj (educatori, învă­țători, profesori), din mediul urban și rural. Sondajul a cuprins urmă­toarele puncte­ :• perfecționarea în pregă­tirea profesională - gradul de utilitate și formele cele mai adecvate; • obținerea definitivatului și a gradelor didactice - formele și metodele de pregătire cele mai eficiente; • implicarea cadrelor didac­tice în activitatea CDD. Interpretarea răspunsurilor a impus concluziile: noul statut al CDD concordă cu așteptările, cu nevoia reală, iar cadrele di­dactice vor să schimbe meto­dele de pregătire. Ei au oferit multe soluții, avînd caracter a­­plicativ: dezbateri, activități de­monstrative, sesiuni de comu­nicări, activități creative, studiu individual. Acțiunile viitoare ale Casei Corpului Didactic­­ Craiova vor fi îndreptate în șase direcții: • informare cu tot ce este nou în domeniu; • organizarea programelor de perfecționare continuă; • editarea, multiplicarea, difuzarea materialelor pedago­gice; 9 cercetare; • realizarea asistenței me­todologice; • sprijinirea realizării sau procurării mijloacelor de învă­ță­mînt. Dorințele cadrelor didactice sînt diverse; în afara celor men­ționate, ei solicită, printre al­tele, facilitarea unor stagii în alte localități sau țări, acor­darea de burse, înființarea unui club al lor, organizarea unei ex­poziții cu lucrări personale. Nu lipsesc ideile pragmatice: acor­darea unor sporuri financiare pen­tru condițiile de stres în care lucrează, abonamente cu preț redus pentru transportul în comun, reacordarea titlului de Cadru Didactic Emerit, săr­bătorirea Zilei Cadrelor Didac­tice etc. Casa Corpului Didactic va prezenta Consiliului de Admini­strație al Inspectoratului Școlar Județean rezultatele acestui sondaj, urmînd să fie elaborat ulterior un plan de acțiune.­­ Mirela SCARLATESCU CULTURft IMBillftMINT 344 / miercuri, 1 mai 1996 Bat clopotele pentru TRABEN! Centenarul de la trecerea în eternitate poetului, prozatorului și dramaturgului, cronicarului literar și teatral, publicistului și omului cetății care a fost acest meteorit cu pulberi diamantine și cu drum de con­stelații pe cerul literaturii, numit­­ inefabil TRADEM, a chemat Craiova natală la o denie răscolitoare în prag de Arminden. Din păcate, forurile oficiale - politice, culturale, fterare, universitare - au arătat, din nou, simptomele unei amnezii degradante față de omagierea acestei plămade de har, al­­tuism social și spirit național care - cum demonstrat-o un exeget de merit - „a­ăcut pentru Oltenia cît Eminescu pentru ara întreagă“... Că există o compensație sau poate o ordine a firii și o destinare în care, ne-a arătat-o faptul că, și de această dată, același forum spiritual craiovean - renăscut astăzi - „Societatea Prietenii Științei Gh. Țițeica“ și-a asumat, din nou, menirea ritualică și civică de „a trage clo­potele pentru Traderii“. A mai făcut-o -­storia a spune pe de-a-ntregul­ - în 1916, 1925, 1936, cînd corifeii acestui cor a r­ăspunderilor spirituale oltene (C.D. For­­tunescu, G.D. Pencici, Mihai Stăureanu, Avram Vasculescu,I. Păunescu-Ulmu, Sa­ban Făgețel, Eugen Constant, Ștefan Bos­­san etc.) au luat asupra lor datoria de a alinia orașul în coloanele cinstirii postume a cărților omagiale și flamurilor asociațiilor culturale omonime. în 1976, în condițiile sechestrării lui Tradem sub destinările ex­clusiviste de „poet socialist“, profesorul C.D. Papastate și un grup de intelectuali cu gînd limpede l-au arătat pe Tradem nezăgăzuit în stăvilare, intr-un timp în care fața protipendadei politice contemporane (dacă există așa ceva prin părțile noastre?) este întoarsă spre „alegeri“ și spre interese factice am­balate într-o pînză de „tricolor“ bună la toa­te, cei care ar fi trebuit să-l așeze (postum și postrevoluționar) pe Tradem alături de patronul orașului, Izvorîtor de Mir, i-au uitat total, aclamîndu-i doar pe noii „descă­lecători“. „Prietenii Științei“, în schimb, au strîns în jurul lor forțe vitale și au dat din nou „bătălia pentru tradem“. După șase decenii de tăceri surde, au bătut din nou clopotele pentru Tradem în biserica străveche a Ungurenilor, iar cucernicul preot­ universitar Stamatoiu a împlinit o slujbă răscolitoare la căpătîiul poetului și la ale celor cu care împarte liniștea din țintirim (Elena Farago și Radu Demetrescu) Din nou, după șapte decenii de la sfințirea bronzului omagial din fața Bisericii Sfinților Arhangheli, sub ochii elevilor de la noul liceu cu numele poetului, au fost ridicate privirile cinstirii postume către ochii celui care a presărat, darnic, pentru eternitate, „sensitive“, „freamăte“, și „acuarela“, în incinta Colegiului craiovean - locul în care a ucenicit Tradem, în aceea a casei părintești și în fața raftului cu cărți proprii din Biblioteca „Aman“, au răsunat evocări curate, cu accente noi de prețuire, fără deturnările cenzurate de altădată, în ros­tirea unor personalități de elită ale contem­poraneității noastre spirituale (Nicolae Ma­­rinescu, Ion Pătrașcu, Florea Firan, Tudor Nedelcea, C.M. Popa, Nicolae Andrei, A­. Olaru, Dan Ion Vlad, Octavian Lohan, Mari­ana Leterman, N. Fuiorea), iar actrița și so­lista lirică de reputație națională Elena Mira Popescu-Beleavcenko, nepoata poetului, s-a însoțit cu semeni craioveni de har ar­tistic (Mariana Goanță, Petre Iliescu Anatia și Constantin Cicert) în răstălmăcirea răs­colitoare a unor frumuseți literare inefabile din opera poetului omagiat. Editurile care cinstesc cu prezența și fapta lor „Casa Tra­dem“ - „Avrămeanca“, „Vlad­­ Vlad“ - au dedicat acestui eveniment o expoziție de icoane și o carte caldă ca o azimă („Tradem - cele mai frumoase poezii“), iar o alta („Omniscop“) a sprijinit apariția unui număr omagial al revistei „Excelsior“... ... în prag de Armindeni, așadar, au bătut, în Cetatea Băniei, clopotele unei primăveri destinate să topească definitiv troienile uitării abătute covîrșitor asupra momentului nepieritor și „siglei“ fără sea­măn numite Tradem.’Craiova a votat astfel pentru o valoare de durată veșnică... • Al. FIRESCU Casa Traian Demetrescu, în care funcționează două edituri și Galeria de Artă Vollard. Ieri seară, a găzduit Serata poetică, un emoționant act cul­tural. Au recitat din opera poe­tului omagiat actorii: Elena Mira Popescu, Petre Iliescu Anatia, Constantin Cicort. Personalitatea sa complexă a fost evocată de prof. Nicolae Marinescu, Tudor Nedelcea, Alexandru Firescu, prof.dr. Alexandru Olaru, Centenar Traian Demetrescu „Prietenii Scoției“ - pentru o lume deschisă dialogului Prea puțin mediatizată și deci necu­noscută publicului larg, relația de prie­tenie dintre elevii craioveni de la Liceul „Tudor Arghezi“ și cei scoțieni de la Mc­Larren High Scool este încă o punte spre necesarul dialog. O asemenea modalitate de a comunica ne-a fost prezentată de profesorul Lucian Săndoi, directorul liceu­lui craiovean, care ne-a relatat, mai întîi, cum s-a stabilit această legătură.­­ Impresionanta istorie a Scoției, pre­zentată succint de doamna Ann Snodin, cu ocazia vizitării liceului nostru, acum patru ani, a stîrnit interesul unui grup de elevi și profesori, care au organizat clubul „Prietenii Scoției“. în urmă cu doi ani, un profesor al școlii noastre a petrecut două săptămîni în compania profesorilor și elevilor scoțieni, experiență împărtășită la întoarcerea în țară, prin observațiile refe­ritoare la modul lor de lucru, programe de învățămînt, manuale, mijloace audio­vizuale etc. După această vizită, a conti­nuat corespondența dintre elevii și pro­­­fesorii români și scoțieni, care au fost­­ invitați, anul trecut, în vacanța de primă­­­­vară, în România, unde au sosit cinci pro­­­­­esori și zece elevi. Oaspeții au fost impresionați de multitudinea și complexitatea informațiilor date elevilor noștri. în perioada respectivă au fost vizitate zone turistice recunoscute pentru pitor­escul lor: Castelul Bran, Peleș, Mănăstirea Tismana, Cetatea Domnească Tîrgoviște ș.a. _ în urma vizitei oaspeților scoțieni, un grup de elevi și profesori ai liceului nostru a fost invitat, în vacanța de primăvară a acestui an, la Mc­Larren High School - Callander din Scoția, într-un schimb de experiență pe toate planurile: tradiții, cul­tură, limbă și, nu în ultimul rînd, prietenie.­­ Cum se prezintă școala scoțiană în contextul actual al învățămîntului? - Mc­Larren School este situată într-o zonă turistică deosebit de frumoasă, înconjurată de dealuri. în incinta sa, elevii învață, iau masa, se distrează. Aici există o bibliotecă modernă, cu un impresionant număr de volume, cu aparatură electro­nică și alte dotări tehnice. Elevii români au participat la un concert simfonic su ținut de orchestra școlii în sala de con­­­certe a instituției. Elevii noștri au recitat poezii din literatura română traduse în engleză, au cîntat balade populare româ­nești, au prezentat dansuri populare, ceea ce a impresionat. Apoi, au vizitat cîteva mari orașe scoțiene: Edinburgh, St. An­drews, Glasgow, ca și campusul univer­sitar din Stirling. Toate acestea au contribuit la stabi­lirea relațiilor de prietenie dintre elevii craioveni și cei scoțieni, iar legăturile noastre nu se vor limita la aspectul pro­fesional, ci vor susține ideea unei tradiții culturale reciproce. • Florea MIU Manualele, temele și capitolele prevăzute la disciplinele de examen BACALAUREAT 1996 Um­ba și literatura română 1. Originea și dezvoltarea limbii române. 2. Literatura populară - parte integrantă a literaturii naționale. Creații epice: balada „Miori­ța“; basmul „Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte“. 3. Marii cronicari ai secolului al XVII-lea și de la începutul secolului al XVIII-lea (Grigore Ure­che, Miron Costin, Ion Neculce). 4. Dimitrie Cantemir, personalitate multila­terală a culturii și literaturii române. 5. Școala Ardeleană - expresie a iluminis­mului românesc. 6. Rolul „Daciei literare“ în orientarea cul­turii și literaturii române. 7. Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpuș­­neanul“ (comentariu literar). 8. Vasile Alecsandri, „Pasteluri“ (prezentare generală). 9. Nicolae Filimon, „Ciocoii vechi și noi“ (comentariu literar). 10. Bogdan Petriceicu Hasdeu, personali­tate a culturii și literaturii române. 11. Titu Maiorescu, îndrumător al culturii și literaturii române. 12. Mihai Eminescu. Viața și activitatea lite­rară. Opera poetică: „Sara pe deal“, „Dorința“, „Revedere“, „Luceafărul“, „Floare albastră“, „Scrisoarea I“, „Scrisoarea III“, „Glossă“ (co­mentarii literare). Proza filosofică și fantastică: „Sărmanul Dionis“ (prezentare generală). Ro­mantismul creației. Național și universal în op­era lui Mihai Eminescu. 13. Ion Creangă, „Amintiri din copilărie“, „Povestea lui Harap- Alb“ (comentarii literare). 14. Ion Luca Caragiale, „O scrisoare pier­dută“, „în vreme de război“ (comentarii literare). 15 Ioan Slavici, „Moara cu noroc“ (comen­tariu literar). 16. Alexandru Macedonski, „Noaptea de decemvrie“ (comentariu literar). 17. Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Apus de soare“ (prezentare generală). 18. George Coșbuc, Universul poetic, „Nun­ta Zamfirei" (comentariu literar). 19. Octavian Goga. Universul poetic. „Rugă­ciune“, „Oltul“ (comentarii literare). 20. George Bacovia. Universul poetic: „Plumb“, „Lacustră“ (comentarii literare). 21. Mihail Sadoveanu. Opera literară. „Balta­gul“ (comentariu literar). Romanul istoric: „Frații Jderi“, „Zodia Cancerului“ (prezentare generală) - la alegere. 22. Tudor Arghezi. Universul poetic: „Tes­­ tament“ (comentariu literar); „Psalmi“ (pre­zentare generală). 23. Li­viu Rebreanu, creator al romanului românesc modern; „Ion“ (comentariu literar); „Pădurea spînzuraților“ (prezentare generală). 24. Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război" (comentariu literar). 25. Lucian Blaga, Universul poetic, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii“; „Paradis în destrămare“ (comentarii literare). Drama „Meș­terul Manole“ (comentariu literar). 26. Ion Barbu, „Riga Crypto și lapona Enigel“ (comentariu literar). 27. Hortensia Papadat-Bengescu, „Concert din muzică de Bach“ (prezentare generală). 28. George Călinescu, „Enigma Otiliei“ (co­mentariu literar). 29. Mircea Eliade - personalitate complexă a culturii române. „Maitreyi“ (prezentare gene­rală), „La țigănci“ (comentariu general). 30. Vasile Voiculescu. Universul operei. „în grădina Ghetsamani“; „Sonetul CLXXXII“ (comen­tarii literare), „Lostrița“ (comentariu literar). 31. Istorici, critici, esteticieni, teoreticieni ai literaturii. E. Lovinescu, „Creația obiectivă“; L. Rebreanu, „Ion“; G. Călinescu, „M. Sadovea­nu“; Tudor Vianu, „Dubla intenție a limbajului și problema stilului“ (comentarii de text). 32. Literatura română după al doilea război mondial. Poezia, proza, dramaturgia - evoluție, reprezentanți.­­ 33. Marin Preda, „Moromeții“ (comentariu literar). 34. Nichita Stănescu, Universul poetic, „Le­oaică tînără, iubirea", „în dulcele stil clasic“ (co­mentarii literare). 35. Marin Sorescu, „Iona“ (comentariu literar). NOTĂ: „ Temele de sinteză vor fi realizate pe baza cunoștințelor însușite și a operelor studiate. Sunt valabile următoarele manuale: 1. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lăzărescu, N.I. Nicolae, C. Bărboi, A.Gh. Olteanu, C. Stoica, V. Gheorghiu, C. Otobîcu, E. Berea-Găgeanu, I. Coteanu, „Limba și literatura română, manual pentru clasa a IX-a“, EDP, București, 1992-1993. 2. Autori: N.I. Nicolae, I.Gh. Olteanu, E. Leahu, C. Parfene, M. Pavnotescu, E. Berea-Găgeanu, „Limba și literatura română, manual pentru clasa a X-a“, EDP, RA, București, 1993-1994. 3. Autori: M. Pavnotescu, N.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, Gh. Lăzărescu, Virgil E. Leahu, L. Pavel, V. Teodorescu, M. Cerkez, F. Ioniță „Limba și literatura română, manual pentru clasa a XI-a“, EDP, RA, Bucu­rești, 1994. 4. Autori: A. Grigore, U. Iancu, A. Ilian, E. Neagoe, M. Nebunu, N.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, L. Pavel, E. Roșea, „Limba și literatura română, manual pentru clasa a XlI-a“, EDP, RA, București, 1993, 1994, 1995. Limba română Pentru liceele cu profil umanist (filologie) și pentru școli normale­­ - proba orală­­ 1. Limbă și stil Stilul. Calitățile generale și calitățile parti­culare ale stilului. Stilurile funcționale. Stilul in­dividual. Latinitatea limbii române. Dialectele. Vorbirea directă și vorbirea indirectă. Cuvinte și construcții incidente. 2. Vocabular Sensul cuvintelor; sens propriu și sens fi­­ gurat; sens fundamental și sens secundar; sens lexical și sens gramatical. Monosemie și poli­ semie; omonime; sinonime, antonime; paronime; pleonasm. Mijloace de îmbogățire a vocabula­rului. 3. Fonetică și fonologie Sistemul fonologic al limbii române. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentul. 4. Gramatică Morfologia. Părțile de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul. Categoriile gramaticale ale părților de vorbire: gen, număr, caz, persoană, diateză, mod, timp, grad de comparație. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. X. Sintaxa. Sintaxa propoziției. Criterii de clasi­ficare a propozițiilor. Părțile de propoziție: su­biectul, predicatul, atributul, complementul. Ra­porturile de coordonare și de subordonare. Ro­lul elementelor de relație. Topica și punctuația în propoziție. Sintaxa frazei. Propoziția principală și pro­poziția secundară. Propoziia subordonată și pro­poziția regentă. Coordonarea și subordonarea în frază. Rolul elementelor de relație în frază. Topica și punctuația în frază. Corespondența din­tre propozițiile subordonate și părțile de pro­poziție. Subiectul și propoziția subordonată subiec­tivă. Predicatul și propoziția subordonată predi­cativă. Atributul și propoziția subordonată atri­­butivă. Complementul direct și propoziția subor­donată completivă directă. Complementul indi­rect și propoziția subordonată completivă indi­rectă. Complementul circumstanțial de loc și pro­poziția subordonată circumstanțială de loc. Com­plementul circumstanțial de timp și propoziția subordonată circumstanțială de timp. Comple­mentul circumstanțial de mod și propoziția su­bordonată circumstanțială de mod. Comple­mentul circumstanțial de cauză și propoziția su­bordonată circumstanțială de cauză. Comple­mentul circumstanțial de scop și propoziția su­bordonată circumstanțială de scop. Comple­mentul circumstanțial condițional și propoziția subordonată circumstanțială condițională. Com­­pementul circumstanțial concesiv și propoziția 4 ......^ # __ subordonată circumstanțială concesivă. Com­plementul circumstanțial consecutiv și propo­ziția subordonată consecutivă. Alte complemente circumstanțiale și propo­ zițiile circumstanțiale corespunzătoare. Comple­mentul circumstanțial instrumental și propoziția circumstanțială instrumentală. Complementul circumstanțial sociativ și propoziția circumstan­țială sociativă. Complementul circumstanțial de relație și propoziția circumstanțială de relație. Complementul circumstanțial opozițional și pro­poziția circumstanțială opozițională. Comple­mentul circumstanțial cumulativ și propoziția circumstanțială cumulativă. Complementul cir­cumstanțial de excepție și propoziția circum­stanțială de excepție. NOTĂ: Sunt valabile următoarele manuale: 1. Autori: E. Berea -Găgeanu, D. Moigradeanu, E D. Popescu, C. Tabarcea, „Limba română, manual pentru liceele pedagogice (clasele a­­ X-a și a X-a) și pentru liceele de filologie (clasa a XI-a)“, EDP, București, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995. 2. Autori: F.D. Popescu, „Limba română (Sin­taxa), manual pentru clasele a XI-a și a XII-a (școli normale, licee și clase cu profil umanist)“, EDP, RA București, 1992, 1993, 1994, 1995.

Next