Gazeta de Sud, decembrie 1996 (Anul 2, nr. 529-547)

1996-12-03 / nr. 529

1/> i­ zile trecute: 337 zile rămase: 29­ 1­906 U aSmKMI Temperament versatil: decepții mai mult de ordin romantic decit material. 07.35 răsăritul apusul 16.36 D VREMEA ÎN OLTENIA Vremea va fi în general închisă și umedă. Cerul va fi mai mult acoperit. Pe arii extinse va ploua, iar la munte va nin­ge. Pe alocuri, în zona subcarpatică, sînt posibile cantități însemnate de precipi­tații. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime se vor situa între 3 și 8 grade, iar cele minime între 0 și 5 grade. Local se va semnala ceață. „Cîteva vorbe de duh fac adesea mai mult decît dizertațiile cele m­ai complicate DEMOCRIT w Demento • 1925 - A murit Wladyslaw Stani­slaw Reymont, romancier și nuvelist po­lonez, autor al cunoscutului roman „Ță­ranii“ pentru care a și primit „Premiul Nobel“ în anul 1924. „Marele polonez a avut geniala intuiție de a păstra o dis­tanță egală între pastorala a­le Georges Sand și naturalismul brutal a la Zola“ (Liviu Rebreanu). • Ileana STĂNCULEASA Cu începere de ieri, 2 decembrie, Uniunea Veteranilor de Război, filiala Dolj, distribuie biletele de călătorie CFR și IRTA pe anul 1997. Mine, 4 decembrie 1996, ora 10.00, veteranii de război sunt convocați la Casa Armatei din Craiova (Legea 44). Cursul VALUTAR 2 DECEMBRIE 19%­0 la BNR □ 1 dolar SUA . = 3591 lei □ 1 marcă germană = 2345 lei □ 1 șiling austriac = 333 lei □ 1 dolar australian = 2911 lei □ 1 franc belgian = 114 lei □ 1 dolar canadian = 2665 lei □ 1 franc elvețian = 2772 lei □ 1 coroană daneză = 611 lei □ 1 liră egipteană = 1057 lei □ 100 pesetas spaniole = 2785 lei □ 1 marcă finlandeză = 781 lei □ 1 franc francez = 691 lei □ 1 liră sterlină = 6033 lei □ 100 drahme grecești = 1489 lei □ 1 liră irlandeză = 6041 lei □ 100 lire italiene = 237 lei □ 100 yeni japonezi = 3163 lei □ 1 leu moldovenesc = 780 lei □ 1 gulden olandez = 2190 lei □ 1 coroană norvegiană = 561 lei □ 100 escudos portughezi = 2317 lei □ 1 coroană suedeză = 537 lei □ 1000 lire turcești = 35 lei □ 1 DST = 5160 lei □ 1 ECU = 4522 lei­ ­ la casele de schimb £ 2 decembrie 1996 ' ' cum­ cump vm AGES INTERNATIONAL 4050 4725 2800 3140 ABDUL VALUTĂ 4600 4750 3000 3150 U­C EXCHANGE 4600 4750 3000 3100 I0M EXCHANGE comision 0% (Calea București) 4250 4875 2850 3225 (Popa Șapcă) 4250 4875 2850 3225 VEGA (Casa Cărții) 4660 4640 6446 3245 NASTY (LIB.3) 4600 4750 3050 3150 NASTY (BTT) 4610 4749 3000 3149 România EXCHANGE 4706 4896 3656 3249 ^ Ce nu știu cei care înjură pe cei care (nu) ne dau căldură... Așa probleme, așa căldură! în ultimele trei zile, cetățenii care lo­cuiesc la bloc în orașul Corabia au primit din partea societății comerciale TERMO­­COR, prin cele patru puncte termice, „căl­­durica“ mult așteptată! Spunem călduri că pentru că agentul termic, apa care trece prin calorifere, abia le dezmorțește. Agentul ter­mic pornește din centrală către apartamente la 50 de grade Celsius (deși normal ar fi cel puțin 70 de grade Celsius) insuficiente pen­tru apartamentele aflate la o mai mare de­părtare de centrală, sau cele de la etajele superioare. Cauzele neajunsurilor și nemul­țumirilor sînt multiple: defecțiuni minore și majore neremediate pînă acum, pante de scurgere montate invers, spărturi, curgeri și alte defecțiuni ale instalațiilor la nivelul subsolurilor blocurilor, furturi de apă caldă prin robinete, și nu în ultimul rînd calitatea proastă a păcurii folosite. Cele 46 de tone livrate la 23 noiembrie de către SC FAREX 2000 TRADING din Pitești, au în componență apă, pămînt și alte impurități, fapt care îi determină pe cen­­traliști să aștepte cîte 2-3 ore, la fiecare transport, ca „neghina“ să se decanteze. Pentru acest motiv, ultimul transport de cîteva tone a fost returnat furnizorului. A­­cest tip de păcură nu este cel recomandat în funcționarea cazanelor de import din cen­trale termice, fapt ce determină un randa­ment scăzut în difuzarea căldurii. Salariații TERMOCOR nu au primit lichidarea de opt luni de zile Demararea, în aceste zile, a „campa­niei“ de difuzare a căldurii în cele peste 2.000 de apartamente din orașul Corabia, le dă speranțe angajaților societății care se ocupă de difuzarea căldurii, că în această lună își vor primi salariile întregi. De opt luni de zile, acești angajați nu au primit lichidarea, ci doar avansul, adică 100.000 lei/lună. Sperînd că după ce SC TERMO­COR va încasa taxele pentru serviciile pres­tate conducerea va achita integral salariile muncitorilor, centraliștii corăbieni depun eforturi ca nemulțumirile locatarilor să fie rezolvate și căldura să fie în fiecare casă, pentru că­­ așa spun centraliștii: „E ome­nesc“! • L.C.C. COMCEREAL revigorează serviciile în agricultură Cu toate că românul are o vorbă privind selectarea informațiilor, sintetizată în ex­presia „ascultă pe toți dar din minți să nu-ți ieși“­­ ne trezim de multe ori după ce am înghițit „hapul“. Ne minunăm cînd aflăm că în țările Uniunii Europene 15 milioane de persoane ocupate permanent în agricultură asigură hrana pentru trei sute cincizeci de milioane de oameni (bașca exportul de pro­duse agricole), producînd peste 200 de mi­liarde de ECU. Trecem ușor peste noțiunea corectă de „persoane ocupate permanent în agricultură“. Trecem prea repede peste no­țiunea ca „valoarea produselor industriale agroalimentare“. Nu analizăm informațiile conform cărora „din 15 milioane de persoane ocupate permanent în agricultură, opt mi­lioane sunt șefi de exploatații“. Nu observăm că niciodată nu se vorbește de proprietarii de pămînt, ci numai de persoane ocupate în agricultură. Nu ne întrebăm din ce se com­pun „serviciile“ existente în localitățile ru­rale. Știm că în țările UE există 1,6 milioane de exploatații cu o suprafață de sub un hectar, iar că 3,2 milioane de exploatații au suprafețe cuprinse între un hectar și cinci hectare și că 3,1% dintre agricultori au părăsit activitatea agricolă în ultimii zece ani. Să analizăm un pic structura cheltu­ielilor din agricultură. Acestea se împart într-un an cam așa: Pentru semințe - 3,8%; îngrășăminte - 5,7%; protecția culturilor - 3,8%; energie și combustibili - 6,1%; materiale (inclusiv piese de schimb) - 7,2%; servicii - 6,2%; furaje - 22,8%; amortizări -14,9%; salarii - 14,6%; dobînzi - 8,7%; arendă - 2,8%; alte cheltuieli - 3,4%. Din această structură a cheltuielilor tra­gem concluzia că agricultorii sunt puțini, dar sunt ajutați de foarte mulți din cei ce sunt cuprinși în altă categorie - servicii, protecția plantelor, furnizorii de semințe, îngrășă­minte, furaje etc. Viitorul agriculturii din România, țară ce dorește să intre în Uniunea Europeană, îl reprezintă diminuarea numărului de agri­cultori și creșterea numărului celor ce se vor ocupa de servicii aduse agriculturii. Mulți proprietari de pămînt nu vor face a­­gricultură arendînd pămîntul celor ce vor să facă agricultură. Dar și aceștia sînt liberi să părăsească această activitate (bineînțeles dacă sarcinile contractuale le permit) dacă nu vor s-o mai practice. Se pune problema dacă se va găsi cineva să se înhame la o muncă atît de grea. Va pu­tea cineva să reziste la pretențiile atîtor bene­ficiari de servicii? Cine va accepta să fie, pe cinstite, „slugă la dîrloagă“, adunînd de la unul și de la altul bucată cu bucată pămîntul pentru a-1 munci științific și rentabil? Se va găsi cineva să suporte pretențiile, reclama­­țiile și afronturile multora ce așteaptă „marea cu sarea“ de pe o bucățică de pămînt de care a scăpat arendînd-o? Fiindcă mie mi se pare foarte grea o asemenea muncă, auzind că SC COMCEREAL SA face acest lucru, m-am dus să mă conving. Cît timp m-am plimbat pe culoar, tot numărînd tăblițele cu directori (chiar mai multe pe o ușă), furia mi-a crescut atingînd cota maximă după ce am pășit în biroul ma­nagerului general. Văzînd cît de bine stă și cît de noi sînt scaunele - am tras o înjurătură în gînd pentru a-i răzbuna pe țăranii ce pre­supuneam eu că sînt înșelați de droaia de afaceriști ce s-au autonumit, gîndeam eu, director cu producția, cu producția vegetală, tehnic, economic, comercial etc. Surprinzător! La întrebările mele, re­cunosc, arțăgoase, tendențioase și chiar o­­braznice, mi s-a răspuns calm, cu documen­tele pe masă, fiind chemați pe rînd sau îm­preună responsabilii de domeniu. Am aflat că fostul ROMCEREAL Dolj s-a scindat. Există, astfel, la etajul inferior o filială a Regiei Autonome, deci unitate bugetară, ce se ocupă cu achiziționarea pro­duselor agricole ce formează rezervele de stat. Dar sarcina lor poate fi acoperită de pe o suprafață de cîteva mii de hectare. De aceea, pentru a se valorifica producția de pe alte zeci de mii de hectare de pămînt mănos, cum este în Dolj, a luat ființă SC ROMCE­REAL SA. Scindarea s-a făcut legal (prin HG 1054 din decembrie 1995). Din zestrea ROMCEREAL au fost moștenite trei silo­zuri mari, 21 de baze de recepție și opt de­pozite, zestrea fiind apreciată la 28 de mi­liarde de lei. Stăpîn fiind, în principal, statul român dar și aproape cincisprezece mii de în orașul minier Rovinari, amplasarea dughenelor și a garajelor a adus orașul, în­tr-un top neoficial, între primele din țară. Sunt locuri unde constricțiile au fost amplasate fără acordul primăriei, iar unele din aceste chichinețe, amplasate legal, dau un aspect dezolant orașului. Situația a ajuns aici pentru că și compartimentul urbanism, condus pînă de curînd de tehnicianul Petre Stancu, a dat ginul amplasării acestora. Pentru două luni de zile, el este numit director cu delegație la ROVEGO SA, iar locul lui este deținut tem­porar de ing. Sever Rotocol. Foarte multe spații au fost cîștigate prin licitație, dar cu cîștigătorul știut di­nainte. Cum? Foarte simplu. Un spațiu de pe domeniul public, scos la licitație, era dorit de un anumit patron sau persoană fi­zică. Acesta dădea tîrcoale compartimen­tului urbanism, celui care avea în mîini pîi­­nea și cuțitul, Stancu în speță, care la rîndul lui îi dădea o idee genială, să pună oferta în plic, să-și mai aducă un alt prieten de for­mă, să pună și el o ofertă mai mică. Toate aceste probleme erau puse apoi în discuție în (fostul) consiliu local, care se face și el vinovat de actuala stare de lucruri, acolo aflîndu-se oameni deja puși în temă, spațiul fiind cîștigat fără prea mare greutate. Un fost și actual consilier, Luca Ar­­megioiu, președintele PNȚCD - filiala Ro­vinari, a ținut să precizeze că s-a mers pe încredere în semnarea proceselor-verbale și a hotărîrilor luate de consilieri, fără ca aceș­tia, uneori, să știe ce semnează. Tot ca o probă, actualul consilier Marius Ciobanu a posesori de cupoane ce au subscris aici. Personalul este format din peste 770 de salariați, dintre care 30 sînt absolvenți ai învățămîntului superior românesc. Salariile se primesc la timp și chiar dacă nu sînt prea mari, depășesc, totuși, salariile din multe domenii ale economiei. Pentru a se putea primi salariile, pentru a plăti creditele moștenite (peste trei mili­arde de lei) nici un salariat nu trebuie să stea degeaba. A aștepta ca agricultorul să vină să te roage să-i cumperi producția, spu­ne ing. Marinescu, directorul general, echi­valează cu a te condamna la moarte. Sunt foarte mulți care merg din casă în casă și cumpără produse agricole. Comerțul cu a­­cestea este foarte rentabil. Pentru a concura „concurența“, con­siliul de administrație a găsit ca soluție uni­că MUNCA. La SC COMCEREAL SA toată lumea muncește. Se fac contracte de asociere­ cu țăranii individuali, cu asociațiile familiale dar și juridice, în care COMCEREAL se obligă să muncească pămîntul contra unei părți din producția obținută. Deci nu se limitează la actul de cumpărare a produselor agricole și de vînzare a acestora. Se implică în pro­cesul de producție. Execută lucrări cu forțe proprii, cu formații ale AGROMEC dar și cu particularii deținători de utilaje. Direcția pentru producția vegetală are în directorul acesteia, ing. Radu Ispas, plus trei ingineri șefi și 72 de ingineri șefi de mărturisit că la o recentă ședință de con­siliu, Stancu a venit cu un vraf de cereri pentru ocuparea unor spații, la care Cio­banu l-a întrebat cîte din ele sunt „montate“ pentru a trece sita consiliului. Luat prin surprindere de această întrebare, fostul și viitorul șef de la compartimentul urbanism a bătut în retragere. Cu toate că au fost sesizări că s-au am­plasat constricții pe trotuare, ele au rămas fără efect. Administrația nici măcar nu a ca­tadlicsit să ia vreo măsură. Posesorii de spa­ții plătesc chirie cît echivalentul unui cartuș de țigări, iar primăria se vaită că nu are fon­duri. Sunt foarte mulți posesori de spații care nu au respectat contractul. Din mo­mentul cîștigării licitației, fericiților cîști­­gători li se impune o clauză prin contract și anume că după 18 luni trebuie să finalizeze o construcție definitivă. Dar la unii au trecut ani buni și tot în dugheană își desfășoară activitatea. Dughenele din piața agroali­­mentară sunt amplasate chiar sub balcoanele oamenilor. Nu este de ajuns acest fenomen, că al­tul a început să ia amploare. Mulți posesori de autoturisme s-au apucat să-și constru­iască garaje, care pe unde i-a tăiat capul. Nu are nimeni nimic cu ei, omul trebuie să aibă un garaj pentru a-și adăposti mașina, dar nici chiar așa! Același compartiment al pri­măriei a închis ochii la apariția primelor constricții și „pelagra“ s-a extins. Cei îndri­tuiți, din primărie, să taie în carne vie, au ezitat, fiind chiar unele interese la mijloc. în acest moment există o hotărîre de consiliu fermă, specialiști de înaltă clasă dar și de mare exigență. Tehnologia culturii se res­pectă cu strictețe, aducîndu-se corecții spe­cifice fiecărei parcele. Doza de îngrășă­minte, chiar dacă depășește 100 kg sub­stanță activă la hectar, nu-i mulțumește pe specialiști, dar resursele au fost limitate fiindcă industria de îngrășăminte chimice din țară produce la mai puțin de o treime din capacitatea de producție. Se speră ca în funcție de rezultate să poată fi aduse îngră­șăminte chimice chiar din import. în felul acesta s-a ajuns ca SC COM­CEREAL SA să dețină în momentul de față peste 29.000 ha cultivate cu grîu și peste 4.650 ha cultivate cu orz - încheind mii de contracte de asociere și contractînd cam 20 de miliarde de lei credite cu dobîndă sub­venționată. A cumpărat direct, nu prin inter­mediul SEMROM, 9.000 de tone de grîu și orz de sămînță, dar speră la o achiziție sigură de minim 60.000 de tone de grîu și orz. Pentru a rentabiliza activitatea unității, se fac investiții apreciabile în utilaje agri­cole dar și în modernizarea celor existente. Pentru ca forța de muncă să fie integral și eficient folosită, se preconizează înființarea unor brutării, fabrici de ulei, tîmplării și alte ateliere și forme de prestări servicii. Să sperăm că începutul făcut de SC COMCEREAL SA va constitui un exemplu de urmat, serviciile la sate fiind nu numai necesare dar și rentabile, locul prin care se nominalizează anumite zone unde se pot amplasa garaje, cei care le au deja construite trebuind să intre în nor­­malitate. în caz contrar, după 15 decembrie, aceștia vor avea surpriza să se trezească fără ele. Garajele vor fi demolate pe chel­tuiala proprietarului, iar cei care nu se con­formează vor suporta amenzi usturătoare. Tot în cadrul primăriei s-a format re­cent o comisie care va lua în discuție con­tractele de concesionare care nu au fost res­pectate și implicit se va trece la rezilierea acestora. Dar de ce tocmai acum? De ce administrația s-a complăcut în această si­tuație? Sunt multe cauze... Compartimentul urbanism l-a avut și... îl mai are ca șef serviciu pe tehnicianul Pe­tre Stancu. El este șef și peste biroul inves­tiții și are în subordine un total de șase in­gineri! Actualul șef de la urbanism, dar temporar, inginer de meserie, Sever Ro­tocol, se împacă și nu prea cu statul de su­baltern. Scara valorilor este practic bul­versată. Valoarea a rămas la ușa de intrare în primărie. A fost nevoie ca odată cu constituirea noului consiliu local, acesta să sune deș­teptarea celor care timp ce șapte ani au dor­mitat­­ hibernat­­­ia căldurică. Epidemia de enterocolită, frigul din apartamente cît și alte aspecte negative, sunt o consecință a delăsării actualei administrații. Noțiuni ca valoare sau competență au rămas pentru cei de aici doar simple cuvinte de dicționar. Poate de acum înainte situația va fi alta. • Dan NIȚU • Constantin PREDA La Rovinari, dughenizarea este in floare ■ Spații concesionate prin licitație cu ciștigătorul știut dinainte * Compartimentul urbanism este vinovat de starea actuală . Chiria unui spațiu, cu­ un cartuș de țigări . Scara valorilor este bulversată . Noul consiliu local a sunat deșteptarea Sucursala CEC din Slatina a acordat primele credite pentru construirea și achiziționarea de locuințe Pînă ieri, la sucursalele CEC din țară erau depuse peste 60.000 de cereri pentru acordarea de credite destinate construcției și achiziționării de locuințe. Facem precizarea că aceste credite sînt acordate tinerilor căsătoriți, cu vîrsta de maximum 35 de ani și care să nu fi avut locuință. Restituirea creditelor se face în 15 ani iar dobînda va fi de 15%. La nivelul județului Olt au fost depuse 1.016 cereri, din care un număr de 100 au fost aprobate; 20 dintre acestea au fost finalizate prin acordarea creditelor solicitate. în aceste zile se consideră că vor mai fi rezolvate încă 30 de cereri care sunt în lucra. ________________________________ Ion FRANȚESCU R­egionala de Distribuție a Gazelor Craiova așteaptă liniștită iarna! Pregătirile Regionalei de Distribuție a Ga­zelor Craiova privind asigurarea cu gaze na­turale a tuturor categoriilor de consumatori în perioada sezonului rece au vizat cîteva direcții de lucru: în domeniul exploatării sistemelor de dis­tribuție au fost efectuate operații de revizie a conductelor de distribuție a gazelor. Acestea au constat în completarea și înlocuirea răsuflă­­torilor și capacelor GN, ceea ce va permite con­trolul în condiții optime asupra eventualelor scăpări de gaze. S-au executat și reviziile la căminele de vane, repararea robineților de se­lecționare și cîteva sondaje cu privire la con­trolul izolației conductelor. Pentru realizarea unui control eficient asu­pra scăpărilor de gaze, ROMGAZ Craiova a fost dotată cu o instalație mobilă de detectare a pier­derilor de gaze, montată pe un autoturism Vol­kswagen, precum și cu alte 15 detectoare extrem de performante. Serviciului de intervenții al regi­onalei i-a fost asigurată o a doua mașină per­manentă (Dacia papuc) pentru intervenții cît mai operative în urma sesizărilor abonaților, în cursul anului 1996, au fost înlocuite conductele uzate pe o lungime de peste șapte kilometri și au fost realizate 157 de branșa­mente (fac legătura între rețeaua principală de distribuție și beneficiari). De asemenea, au fost executate lucrări care au vizat direct îmbu­nătățirea presiunii de alimentare cu gaze în cartierul Craiovița Nouă. înlocuirea conduc­telor existente cu altele cu diametrul mai mare și interconectarea acestora vor asigura o pre­siune mai bună pentru zona de blocuri 80A- 77B, precum și pentru CT 6, CT 6­A, CT 7 Cra­iovița Nouă, în cartierul Valea Roșie este în curs de finalizare o conductă de circa 950 de metri, care realizează o nouă injecție de gaz din zona de est către oraș. Pentru acei consumatori al căror debit orar nu depășește 150 mc/oră, au fost achiziționate 39 de contoare rotative (cu turbină). Această investiție nu contribuie la îmbunătățirea ali­mentării cu gaze, ci permite citirea directă în contoar a debitului de gaz consumat de fiecare beneficiar. Majoritatea acestor aparate sunt pre­văzute cu conector de temperatură și presiune. Venirea iernii necesită începerea activită­ților de încălzire a locuințelor, această perioadă fiind marcată de accidente tehnice soldate cu pierderi de vieți omenești (prin asfixiere). . Atrag atenția tuturor consumatorilor asupra cîtorva obligații ce le revin: curățirea coșurilor de fum pentru asigurarea tirajului, supravegherea receptorilor de gaze în timpul funcționării, ae­risirea spațiilor în care se utilizează gaze naturale, eliminarea oricărui mijloc de obturare a coșului de fum și, nu în ultimul rînd, interzicerea de a dormi cu instalațiile de gaz în funcțiune“, a precizat Petre Ciocănescu, directorul Regionalei de Distribuție a Gazelor Craiova. • Alina TÎRZIU Dramă familială la Tîrgu Jiu Fiul vitreg și-a ucis mama pentru bani Zilele trecute, un cetățean din Tîrgu Jiu a sesizat poliția asupra faptului că decesul bătrînei Maria Blidea, produs pe 13 octombrie, a fost suspect. Cetățeanul a declarat că bănuiește cine a provocat moartea bătrînei. Maria Blidea a fost căsătorită cu Blidea Alexandru; acesta a decedat în 1992, lăsînd prin testament bunuri mobile și imobile soției. Maria, stăpînă pe situație, a vîndut mobilierul și a cheltuit banii obținuți pe alcool. în 1996 a fost internată la Secția psihiatrie a Spitalului Tîrgu Jiu și apoi transferată la Spitalul cu profil psihiatric din Turceni. ... în timp ce bolnavele din salon se aflau la tratament, un ins a pătruns în rezervă și a aplicat bătrînei Blidea Maria mai multe lovituri cauzatoare de moarte; ea a fost internată de urgență la Spitalul Județean Tîrgu Jiu și apoi transferată la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, secția neuropsihiatrie (neurochimrgie), unde a decedat în urma unui traumatism cranio-cerebral acut închis; între timp, poliția a făcut investigații; în cercul de suspecți intra și fiul vitreg al femeii, Blidea Alexandra, 33 de ani, născut în Craiova, cu domiciliul în comuna Dănești, satul Sașa, jud. Gorj, 10 clase, fără ocupație, recidivist. El a fost eliberat acum un an (25 noiembrie 1995) din penitenciar pentru executarea unei pedepse de doi ani și trei luni pentru furt și tîlhărie. La rîndul lui (ca-n filme), Alexandra s-a internat intenționat în Spitalul Turceni, la 9 octombrie, și a prins momentul mai sus-amintit, tăbărînd cu pumnii și picioarele pe mama vitregă, apoi lovind-o cu capul de pardoseala de ciment. Declarațiile martorilor, coroborate cu expertizele Laboratorului de Medicină Legală Craiova și ale Institutului de Medicină Legală „Prof. dr. Mina Minovici“ București, precum și cu probele criminalistice, l-au indicat indubitabil drept autor al crimei pe Blidea Alexandru, care și-a recunoscut vina. Acesta a fost arestat și închis la Penitenciarul Jilava, procesul devenind publica­ t Ion TARBAC

Next