Gazeta de Sud, martie 1997 (Anul 3, nr. 600-625)

1997-03-01 / nr. 600

600 / símbát<á-4uttu­riicá,­­ 2 nurtie 1997 GALETA de $UD ANCHETA De SC CAR Górj SA s-a ales praful in timp ce salariații fac foamea, cei din fosta conducere își vad de afaceri organele de cercetare încă nu s-au decis să-i ia la întrebări (1) . Flacăra fitilului este pe punctul să ajungă la ca­pătul... CORUPȚIEI I.,Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămînem tot cu proștii!“ • PESCARII noștri se mul­țumesc doar cu PLEVUȘCĂ, lăsînd balenele să plu­tească în voie • „Furăm cît putem și pe urmă dăm foc!“ • Fraudele „prințului“ • „De aici am mîncat toți, de la prefect pînă la ultimul soldat“ • „Incendiul a izbucnit de la o priză“ • „Asta da afacere!“ • Afaceri cu chi­brituri și usturoi • A fost mai aproape buzunarul pro­priu decît casieria unității • Organele de control au fost sesizate, dar tac mult • Unitatea este închisă și pre­luată de Banca Agricolă pentru datoriile pe care le are de recuperat „Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămînem tot ca p­eștii!“ în numerele anterioare nu am Pocul altceva decît să aprindem fitilul. Cei mai mulți­­ au crezut că este doar un foc de paie și nu urmărim decît „să vindem ziarul“, iată însă că flacăra fitilului este pe pactul să ajungă la capătul... CORUPȚIEI. Explozia este inevitabilă. Cei în drept sa de­ruleze cercetările nu prea se omoară, trăgîn­­dejde să vină oameni noi, fiind la modă șlagărul. Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămînem tot ca proștii!“ „Nu cumva­­ se întreabă și ne întreabă foartte mulți cititori, prin epistolele lor sau contactîndu-ne telefonic, ori direct pe stradă - se încurajează astfel fenomenul infracțional, dacă organele de cercetare nu iau măsuri cu marii rechini care fură sute de milioane și își pierd timpul cu cei care săvîrșesc mici găinării1’“ ! Ce să le spunem altceva decît că PELICARIi noștri se mulțumesc cu „plevușcă“, lăsînd balenele să plutească în voie. Totul a pornit de la o scrisoare adresată s­e d­­ției noastre, cu oarecare șovăială, semnal , •> pu­­nîndu-și mari speranțe în ziar, convinși că recurseseră la toți factorii în drept să ia măsuri și să o­­­ vună, dar nu s-a făcut nimic. Dosarul a crescut, declarații pe rații, documente, înregistrări audio, copii x ■ etc. Alegem dintre acestea un memoriu e ni 2 pare cel mai reprezentativ, care conține 47 de­ pagini, se­­lectînd, din lipsă de spațiu, acuzațiile cel­e mai grave. E Stimată finialiție. Ne adresăm ziarului dumneavoastră ca să ne facem auziți de comisiile și organele­ abilitate în a face lumină și totodată a clarifica situația creată în cadrul SC CAR Gorj SA (fostă Industria cărnii). Vrem să aducem la cunoștința opiniei publice și totodată nou înființatei Comisii de Cercetare a Abu­zurilor și de Luptă împotriva Corupției și a Crimei Organizate din județul Gorj abuzurile și faptele in­fracționale săvîrșite în perioada 1­­ 1996 de către echipa managerială formată din Niculae Dragomir, director general, și Emil Pătrășco­iu - director eco­nomic al societății sus amintite, în rîndurile de mai jos vom enumera faptele care au dus la prejudicierea unei sume de aproximativ 4 miliarde de lei și implicit la falimentarea societății. De menționat că în momentul numirii lui Ni­­colae Dragomir în funcția de di­­­vor, în luna aprilie 1991, unitatea nu avea une­­­­­le datorii către bănci sau furnizori. încep­nd cu această dată, s-a aplicat metoda arhicunoscută „filtrăm cît putem și la sfîrșit dăm foc!“. ( Bineînțeles că, la o întreprindere cu profil de in­dustrializare a cărnii, toate hoțiile­ trebuie făcute cu ajutorul și prin intermediul unui gestionar de la un­ depozit al unității. Astfel, domnii direci­:<it-^râg­,m­îi și Pătrășcoiu, din motive serios înteme­te, au ales ca acest gestionar să fie Gheorghe Stroe de U depozitul de con­gelare și livrare al unității. Motivele de bază ale acestei alegeri au fost afirmațiile făcute deseori de Stroe că este cel mai bun prieten al prefectului Gheorghe Carab­­ea Mărculescu. Intr-adevăr, purtau același prenume, dar de unde așa buni prieteni numai dumnealor știu. Pe parcursul timpului s-a adeverit că Stroe era mai mult decît copilul prefectului. Sub acest puternic scut, Gheorghe Stroe a început să delapideze unitatea cu un curaj și o inspirație fantastice. Bineînțeles, în i Subvenții de peste 200 de milioane de lei Subvențiile pentru apropiata campanie agricolă de primăvară, necesitatea privatizării sectorului de reproducție și selecție animală și atragerea investitorilor străini au fost principalele probleme discutate miercuri in ședința factorilor de decizie din agricultura cel mai scurt timp a devenit omul de bază al lui Dra­gomir și Pătrășcoiu. Adică Stroe angaja, Stroe res­tructura, directorii doar semnau. Circula un zvon prin unitate cum că Stroe ar fi patron și Dragomir și Pătrășcoiu - directori executivi. Bineînțeles, începînd cu acea perioadă, la depo­zitul de congelare al unității nu s-a mai efectuat in­ventar faptic. Nimeni nu trebuia să știe sau să spună ce face Stroe cu marfa, ce intrări și ce livrări are la depozit, decît el și contabila Ghindă, care se făcea că-i ține evidența gestiunii și din an în paști mai „vedea“ cîte un inventar, și Novac Maria, care s-a alăturat lor de la serviciul facturi. Această gestiune devenise un buzunar al lui Stroe, Dragomir și Pătrășcoiu. Așa cum se dorise, de altfel. Ținînd cont că era depozitul cu cel mai mare dever, e lesne de înțeles că prin el s-a scurs cea mai mare parte din banii societății. Începînd din anul 1992, conducerea societății a apelat și la credite bancare de la Banca Agricolă, credite care în decurs de aproape doi ani au ajuns la frumuși ca sumă de 1,8 miliarde de lei,­fără dobînzi. Cu dobînzi cu tot, la 4 miliarde. Trebuie menționat că din cele 1,8 miliarde de lei nu s-a făcut nici o achiziționare de mijloc de transport, retehnologizare, îmbunătățire a procesului tehnologic, agregate fri­gorifice pentru magazine etc. Unde sînt și ce au făcut cu acești bani numai dumnealor pot răspunde. Revenind la gestiunea lui Gheorghe Stroe, trebuie să arătăm că, băgînd mîna (mașina) ca într-un sac tară fuind, a apărut și mult așteptata cifră de delapidare. Printr-un inventar nedorit (lichidare de gestiune datorată lipsei de materie primă din cauza banilor care... nu mai erau!) s-a descoperit frauda produsă de acest „prinț“ și acoperită de către toți factorii de decizie care se cifra în jurul a 370 de milioane de lei. O parte din acești bani se vedeau în achiziționarea unui apartament cu patru camere în zona centrală, a două autoturisme Dacia 1410 noi-nouțe și a unui lux exorbitant pe care îl arăta Stroe. Oamenii cunoscători afirmau că și autoturismul Dacia 1410 - 3­GJ-143, tot nou-nouț, al d-lui Pă­trășcoiu, ar fi cumpărat tot de Stroe. O altă mașină, nou-nouță, Dacia, ar fi fost făcută cadou prefectului. Ulterior, pentru a acoperi cu pisica..., dl. prefect ar fi făcut acte de vînzare-cumpărare cu Stroe pentru mașina GJ-01-SGE. Bineînțeles, fiind secolul vitezei, și dl. prefect mai t­îrziu a vîndut-o, în momentul cînd Dragomir, Pătrășcoiu și Stroe au văzut la cît se cifrează paguba, au ajuns la con­cluzia să o treacă pe costurile unității. Și așa au făcut. Și vorba cîntecului: „Dacă-i bal, bal să fie!“, ca să se piardă urma la toate matrapazlîcurile făcute (o să arătăm în continuare), în dimineața zilei de 16 ianuarie 1995 a fost pus un foc în biroul Contabilitate al uni­tății, foc în urma căruia și geamurile s-au topit. Astfel a ars toată arhiva unității din anii 1991-1995. De ce nu s-a luat nici o măsură de către poliție la auzul celor întîmplate? Simplu. Dl. Stroe afirmă că nu intervine nimeni, pentru că de la el au mîncat toți. „De la prefect, poliție, procuratură, Garda Financiară, pînă la ultimul SOLDAT de la pompieri“. Și într-adevăr, nimeni nu s-a băgat. Răspunsul „soldatului“ de la pompieri a fost fără drept de replică. INCENDIUL A IZBUCNIT DE LA O PRIZĂ (!). Fără alte comentarii Domnilor cititori, realitatea e cu totul alta. Sîm­județul, în Gon există 77 de mii de hectare ce trebuie însămînțate. Dato­rarii prețurilor carburanților și pieselor de schimb, costu­r­i vor fi liberalizate. Conform hotărîrii guvernului, îngră­diintele chimice vor fi în continuare subvenționate. Sămînța de porumb, n și cînepa va fi subvenționată 50%. Suma alocată pentru suprafețele calamitate este de 200 de milioane de lei, din care 50 de m­iioane de lei vor fi distribuite sectorului particular, iar diferența soci­etăților de stat a Demisii, reveniri, interimare Ion Brezan a revenit joi în fruntea SC AVICOLA SA Tîrgu Jiu după ce, în urmă cu o săptămînă, demisionase din postul de manager genera­l. Ceilalți membri ai consiliului de administrație refuzaseră astul respectiv după demisia lui Brinzan datorită bătăi 14 ianuarie 1995 (cu două zile înaintea focului), în biroul Contabilitate au fost patru persoane: Pă­trășcoiu Emil, director economic, Ghindă Lavinia - economistă în cadrul biroului și care-i ținea evi­dențele lui Stroe, Stroe Gheorghe - gestionar și Dia­­conescu Dora - casiera unității. Dumnealor au pus totul la cale în așa fel încît în dimineața zilei de luni, 16 ianuarie, s-au făcut scrum și actele din fișetele metalice închise cu lacăt. De reținut că aceștia patru au fost singuri în acea zi în unitate. Deci sloganul a fost îndeplinit: „Am furat, m-am pricopsit, am dărîmat, am dat foc!“. Acum sîntem ca fetele mari. Da, dar fără bani. Pentru că banii s-au băgat în conturi personale în bănci, s-a construit un abator la Arcani, o crescătorie de porci la Arcani și altele, totul pentru proprietatea particulară a celor trei D­­P­S. După acest incident cu focul, domnul di­rector general Dragomir a afirmat că fapta l-a marcat profund și s-a pensionat pe caz de boa­­­­lă. Dl. Stroe și-a luat transferul bine-mersi, iar dl. Pătrășcoiu (pentru merite deosebite) a fost numit director general. Culmea!!! D-na Ghindă Lavinia a fost avansată contabil-șef. Trai vineacă! Așa-i în­ timpul guvernării Văcăroiu și a conducerii respective a județului Gorj. Furi 370 de milioane, dai foc și ești considerat cel mai tare din parcare! Așa o fi! Și acum să începem să enumerăm și ce­lelalte neregulii săvîrșite de domnii manageri... în perioada anilor 1991-1992 au vîndut, fără nici un fel de licitație, două autotrenuri pentru transport animale de 22 de tone nu­mitului Guță M., patron al firmei M x M din București. Știau dumnealor că de la SRL-iști iese și bănuțul. Din acel moment, între dl. Guță și dl. Dragomir s-a închegat o prietenie greu de imaginat. Dl. Dragomir livra mașini pline cu carne și dl. Guță le achita cu chibrituri! La un tran­sport de carne cu auto 3 l-GJ-7303, dl. Guță a spus că nu are banii să-i achite carnea, dar în schimb îi dă chibrituri. Și așa a făcut. Asta da afacere, d-le Guță! Dar carnea nu era de acasă, de la Dragomir. Era a unității. Dar așa mireasă la așa mire... Adică așa unitate aducătoare de bani pentru așa director. Știa el ce face cu banii. Ba, mai mult, cu timpul, dl. Guță nu achita contravaloarea facturii integral. Achita cîtă cantitate considera dumnealui. Și-așa nu zicea nimeni nimic. Și cînd venea pe la Tîrgu Jiu, să te ții alte pachete! Mușchiuleți, cotlet, ceafa și alte bumătățuri. Bineînțeles, astea ca suvenir! în perioada anilor 1993-1994, conducerea uni­tății a găsit de cuviință să închirieze niște padocuri în cadrul AEI Urechești, să le populeze cu porci pentru îngrășat, pentru a avea animale de tăiere. Toate bune și frumoase. Dar în aceeași perioadă și-a făcut și Stoe o crescătorie în comuna Arcani. Și uite așa, la complexul societății porcii nu ajungeau la greutatea de tăiere mai deloc, dar la crescătoria lui Stroe se făceau peste noapte. Era și normal. Stroe ridica tărîțe cu delegație și mijloace auto de la SC CAR Gorj, îngrășa porcii, îi transporta la abator, lua banii pe ei, dar nu achita nimic. Astfel că, la sfîrșitul anului 1994, Stroe figura ca debitor pentru tărîțe și grăsimi in­dustriale suma de 30 de milioane de lei. Dar n-a zis nimeni nimic. Doar tătucul e la prefectură, unchiul la poliție, nașul la procuratură, cine să se ia de mine?! Așa să fi fost și tot nu se ajungea pînă aici. Altă cale de scurgere a banilor unității a fost și angajarea diverselor lucrări de întreținere cu firme particulare. Așa s-a tocmit o lucrare de hidroizolație a abatorului cu o firmă care, după ce a efectuat lucrarea, ploua mai rău ca înainte și patronul acesteia a afirmat că nu avea cu ce să cumpere materiale pentru că i-a dat d-lui Dragomir 2,5 milioane de lei din devizul lu­crării. Realitatea este că dl. Dragomir avea o așa afinitate de a lucra cu SRL-iștii fantastică! Dumnealui, director la SC CAR Gorj, se apro­viziona pentru magazine de la Industria Cărnii Deva tot prin SRL, firma d-lui Drăgănescu, actual director la PRODAS. Unitatea nu putea să aducă direct conserve de la Industria Cărnii Deva, pentru că nu avea de unde să apară comisionul, bată-1 vina! în continuare, arătăm că dl Dragomir avea în­tr-adevăr calități de negustor. Spre sfîrșitul anului 1992, se aprovizionează de la o societate particulară cu o cantitate de zece tone de usturoi, la un preț mai mare decît al pieței libere și de o calitate îndoielnică, situației delicate în care se află societatea. Tudorel Voicu va asigura interimatul conducerii SC PECO SA Gorj pînă la 30 aprilie, cînd va fi organizat concursul pentru postul de manager general al unității Vechea echipă formată din Ion Poenaru și Adrian Zamfirescu a demisionat la începutul acestei săptămîni. ■ Concursuri la inspectoratul școlar Prefectura a prezentat jot lista cu cadrele didactice propuse pentru funcțiile de inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Gorj. Pentru funcția de inspector general au primit aviz de participare la concurs Adrian Gorun (actual ins­pector general adjunct), Grigore Mischie și Gheorghe Udrea. Pentru funcția de inspector general adjunct au primit drep­tn condițiile în care producția scăzuse, în urma unui calcul rapid s-a constatat că acest usturoi ajungea pînă în anul 2005. Desigur, usturoiul s-a depreciat imediat, și nemaifiind bun pentru consum, s-a arun­cat. Doar erau banii unității, nu ai directorului. Direc­torul a rămas cu comisionul (circa 150.000 la vremea aceea). Trei tunur din astea și aia era Dacia. Pe lîngă aceste aspecte, mai arătăm proasta orga­nizare a procesului de producție. Se tăiau animale pe capete, carnea și celelalte produse se stocau, se de­­preciau, își pierdeau din calitate, scăzămintele erau costisitoare etc. Dar trebuia să se sacrifice, deoarece dl. Dragomir și Pătrășcoiu aveau un venit și de aici. Nu luai banul pe animal dacă nu cotizai. Așa-i în economia de piață, ziceam. Așa o fi? Așa se lucrează cînd firma e cu capital de stat și îți iei angajamentul să o termini. De fapt, dl. Dra­gomir a afirmat către diverse persoane că dumnealui nu a venit la Industria Cărnii să facă treabă. A venit pentru că avea copiii studenți și trebuia să-i aranjeze în momentul absolvirii. Dar, d-le director, ți-ai aranjat copiii și ai distrus o unitate rentabilă a economiei țării și ai lăsat pe drumuri circa 300 de salariați. Chiar nu te-ai gîndit niciodată la acest aspect? Că nu ai fost bun de con­ducător, ai dovedit-o! Că ai fost pus numai și numai pe luate, ai dovedit-o! Acum ne dovedești că ești lipsit și de cel mai elementar caracter. Bineînțeles că aceste fapte au fost săvîrșite și cu știința și acceptul d-lui director economic Pătrășcoiu Emil. Noi știm că directorul economic răspunde de buna gestionare a unității. Dar, cum e proverbul, corb la corb nu-și scoate ochii. Dl. Pătrășcoiu putea stopa din fașă aceste lucruri, dar ce interes avea? Era mai aproape buzunarul personal decît casieria unității. Pentru că, din momentul în care a trecut director general, l-a copiat întrutotul pe predecesorul și dis­cipolul său. Astfel, între anii 1995-1996, a vîndut fără nici un anunț în ziar sau licitație publică diverse autofrigorifice, autotrenuri transport animale, cami­oane, mijloace fixe. Pe toate acestea s-au încasat bani, plus TVA și la buget nu s-a virat nici un lenț din TVA. Bineînțeles că aceste mașini și mijloace fixe au fost vîndute la niște prețuri derizorii, fără o evaluare corectă și fără a avea norme de încasare. Din 1995 nu a virat deloc TVA la buget, deși acesta s-a încasat. De asemeni, nu s-a virat, deși s-a încasat, 3% CAS, 1% ajutorul de șomaj și 5% im­pozitul pe salariu. Dacă pleacă în șomaj oamenii care mai sunt, nu vor avea de unde să ia ajutorul de șomaj. Totodată, dl maistru Alexoiu Nicolae a cum­părat un autocamion marca DAC 8135 pentru trans­port animale. L-a reparat în incinta unității și l-a plătit ca pe o tapițerie de Dacia. Toate acestea sub privirea și cu ginul d-lui Pătrășcoiu. Tot cu știrea d-lui Pătrășcoiu nu s-a acordat in­teresul în asigurarea pazei la Ferma Drăguțești, fapt ce a condus la dispariția tuturor utilajelor, obiectelor de inventar, țevilor și a tuturor materialelor existente. Surse demne de încredere afirmă că aceste ma­teriale au fost furate de cei mai apropiați oameni ai d-lui Pătrășcoiu. De pe pereții holului tehnologic de la abator au fost sustrase circa 20 de coli mari de tablă­­ul de participare la concurs Ilie Popescu și Ion Chiriac, actualul inspector general. * Sindicatele gorjene nți unesc torțele liniunea Federațiilor Sindicale Miniere Oltenia, Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Gorj și filiala Gorj a Cartelului ALFA au anunțat joi, într-o conferință de presă, încheierea unui protocol. Se urmărește ca, prin unirea forțelor sindicale în Gorj, efectele tranziției să poată fi suportabile prin realizarea unui program real de reconversie și protecție socială. * Disponibilizări de personal 71 din cei 97 de angajați ai Regiei Autonome de îmbu­nătățiri Funciare au fost disponibilizați săptămînă trecută. Dintre cei rămași, șase sunt încadrați cu jumătate de normă - a declarat inox, diferite agregate și utilaje, cîrlige tehnologice, toate sub atenta gestionare a d-lui Pătrășcoiu. Cînd îl întreabă cineva, dumnealui ridică din umeri. Chiar așa? Tot cu știrea d-lui Pătrășcoiu s-au închiriat graj­durile de la Centrul de preluări animale Novaci și Tîrgu Cărbunești, domnilor Egăroiu și Bălăceanu, tară nici un fel de licitație și fără a încasa societatea nici un leu pentru chirie. între anii 1995-1996, dl. Pătrășcoiu a folosit autoturismul unității Dacia 1410,3­GJ-249, în sco­puri personale, aducîndu-i într-o stare jalnică și chel­tuind sume foarte mari de bani pentru alimentarea cu benzină, în luna ianuarie 1996, spre exemplu, fără a trece de granițele județului, s-a alimentat cu circa 600 de litri de benzină. Poate dl. Pătrășcoiu a făcut și taximetrie. Totodată, nu a făcut nici un fel de inventar la mijloacele fixe, deși știa de foarte multe lipsuri. Dar dacă știa, ce-i mai trebuia inventar... După toate aceste nenorociri săvîrșite cu bună știință de cei doi directori și oamenii dumnealor, la sfîrșitul anului 1995 situația arăta jalnic: 2 miliarde credite, 2 miliarde dobînzi și 2 miliarde pierdere. La așa conducători, așa rezultate! Toate cele de mai sus au fost sesizate în luna martie 1995 următoarelor organe: Curtea de Conturi, Garda Financiară, Procuratura județeană, Inspecto­ratul Județean de Poliție Gorj. Nici unul din organele de mai sus nu a avut măcar curiozitatea de a verifica pe teren cele relatate. O fi avînd Stroe dreptate, că de la el au mîncat și i-a cumpărat pe toți? Mai mult, Curtea de Conturi a înaintat sesizarea d­­lui Pătrășcoiu pentru verificare! Decît așa control, mai bine trebuia o felicitare. Un lucru este cert. Toți oamenii influenți ai județului cunosc dezastrul economic în care a ajuns această unitate cu capital integral de stat, datorită delapidărilor de ordinul miliardelor comise. Oare pînă cînd vor ține ascunsă realitatea și cînd vor fi pedepsiți și puși să plătească vinovații? P.S. Aflăm că ultimul tun a fost dat la începutul lunii ianuarie 1997. Dl. Pătrășcoiu a dispus livrarea unei cantități de opt tone slănină sărată în valoare de aproximativ 25 de milioane de lei către o societate particulară din județul Prahova, prin conducătorul auto Slabu Sergiu, un acolit de-al directorului, cu auto 31-GJ-6729, urm­nd ca acesta să vină cu banii pe mărfi. Cum era de așteptat, Slabu Sergiu a venit cu buzunarele goale, motivînd că aduce patronul respectiv banii. Trecuseră patru săptămîni și pa­tronul nu mai venise. Poate știu mai multe date că doi: Pătrășcoiu și Slabul Altă afacere a d-lui Pătrășcoiu este aprovizio­narea în toamna anului 1996 cu o cantitate de 1.000 de litri antigel, bineînțeles, tot printr-o firmă par­ticulară, în condițiile în care dumnealui îi circulau patru autovehicule, dintre care o Dacie. Se gîndea oare la mărirea parcului auto?! Bineînțeles, plata s-a făcut pe loc. (Urmează semnăturile salariaților și lista celor care au beneficiat de pachețelele cu carne, gradul și funcția, unitatea pe care o reprezintă. Unii mai șme­cheri au luat și în numele șefilor lor). • Ion ȘOLDEA, Grigore CRAIOVEANU Constantin Retezeanu, președinte al UJSS Gorj­ a Accident Autoturismul Dacia 1300 cu numărul de înmatriculare I-GJ-1030 a părăsit duse miercuri noaptea carosabilul și s-a izbit violent de un pom. Ion Dijmărescu, 23 de ani, din Stănești, cel care se afla la acel moment la volan, nu avea acte de proprietate a mașinii și nici permis de conducere, după cum au stabilit cadrele Poliției Rutiere Gorj, în autoturism se mai aflau Ion Popescu, 23 de ani și Claudiu Craica, de 15 ani. Toți trei erau sub influența alcoolului și s-au ales cu leziuni ușoare Deși a părăsit locul accidentului, șoferul a fost prins în scurt timp. El și-a recunoscut vina și a declarat că fuga sa a intervenit ca urmare a­­ traumatismului suferit în momentul impactului. § Neil CARAMFTE, C. TURCIN G­rupul de firme GES^APO Craiova - GCSRPO /ÎT­ - CITV CORP € XIM ( V/N - CLCCTROMCORNCX V W Văi oferă confortul de care aveți nevoie! 9 Vizitați chiar acum expozițiile noastre cu vînzare de la magazinul „UNIREA“, tel. 051.41.76.00 sau la parterul magazinului „MERCUR“, tel. 051.41.97.98. MOBILIER DIVERS pentru toate gusturile: - mobilă sufragerie - mobilier pentru birouri - mobilă dormitor­i - mobilă bucătărie - colțare I­­ mese, scaune, fotolii - biblioteci • PREȚURI PARA CONCURENȚA ! (f.154) Firma acordă FACILITAȚI în funcție de valoarea contractului

Next