Gazeta de Sud, aprilie 1997 (Anul 3, nr. 626-650)

1997-04-01 / nr. 626

GAZETA de SUD 626 / marți, 1 aprilie 1997 i§ 11 . H jB* iA? NovEI Imi E APEI AI PfSTItONATULUI ROMAN CATRE CONFEDERAȚIILE SINUICUE DIN ROMÂNIA în procesul instalării unei noi alternative a reali­zării reformei economice, ca urmare a rezultatului alegerilor din 17 noiembrie 1996, Patronatul Român a inițiat un susținut program de dezbateri în cadrul dialogului tripartit Guvern-Patronat- Sindicate. în cadrul acestor dezbateri și în întîlnirile bilaterale avute cu conducerile confederațiilor sindicale din România, Patronatul Român a solicitat acestora să-și exprime clar opțiunea față de noul concept de realizare a reformei economico-sociale din România. Patronatul și-a expus pe larg punctul de vedere privind condițiile preliminare necesare realizării unui program de reformă atît de amplu și complex. Astfel a propus considerinű ca absolut necesare; • realizarea unui program concret de susținere a investițiilor printr-o politică financiar-bancară stimulatoare; • legiferarea creditului ca politică de stat, cre­ditul fiind, în condițiile specifice de azi ale Româ­niei, ale dezvoltării incipiente a pieței de capital, singura soluție viabilă; • realizarea unui program de protecție socială, susținut de procesul investițional și de un program guvernamental privind păturile defavorizate ale populației și forța de muncă disponibilizată; • adoptarea unui prim pachet de legi coerente privind atragerea de capital de pe piețele externe, atragerea de investitori străini în proiecte consi­derate prioritare în contextul deciziei României de participare la structurile europene și euro-atlan­­tice; • stabilirea și aplicarea celor mai rapide soluții pentru reconversia forței de muncă (în zone mono­­industriale, ca, de exemplu, zone miniere, exploa­tări forestiere etc.) prin stimularea întreprinză­torilor mici și mijlocii, crearea de zone libere și dezvoltarea serviciilor în general Ținînd cont de condițiile și stadiul actual de dezvoltare al economiei, Patronatul Român a susținut și a argumentat necesitatea ca instituțiile financiare internaționale să acorde un mandat Guvernului Ro­mâniei necesar realizării unui proces economic via­bil, pe o perioadă de 6 ani. Pentru prima perioadă de 3 ani se propune un buget deficitar, urmînd ca mă­surile luate să conducă, în cea de-a doua perioadă, la realizarea unei economii de piață viabile și echi­librarea bugetului. Cu ocazia tuturor întîlnirilor bilaterale și tri­laterale, Patronatul Român a arătat că procesele de liberalizare și reformă economică vor conduce, în prima fază, la un cost suplimentar cu consecințe negative imediate asupra condițiilor de viață. Se estimează că această perioadă grea va continua pînă spre sfirșitul anului 1997, cînd ar putea apărea pri­mele semnale pozitive ale măsurilor luate. Patronatul Român a solicitat sindicatelor să-și exprime un punct de vedere clar față de această per­spectivă în vederea realizării unui consens social, indispensabil relansării întregului proces economic. Liderii și reprezentanții sindicali au fost de acord cu necesitatea realizării acestui program de reformă și a schimbărilor propuse, considerînd că, împreună cu Guvernul și Patronatul, trebuie găsite soluții de ameliorare și susținere a costurilor sociale inerente acestei perioade. în urma unei analize profunde, după aproape 3 luni de la inițierea acestui dialog tripartit, Guvern- Patronat-Sindicate, au fost luat­e o serie de măsuri de protecție socială care par să fie insuficiente și datorită resurselor financiare limitate de care dispune Ro­mânia în acest moment. Scăderea puterii de cumpărare, aspect pe care l-am semnalat încă de la sfârșitul anului 1996, coro­borată și cu unele lipsuri generate de actuala politică financiar-bancară, a condus la creșterea dificultăților în desfășurarea procesului economic imediat­­ în do­meniul producției industriale, agrozootehnice, fi­nalizarea de investiții etc.). Patronatul Român consideră că aceste dificultăți apărute în desfășurarea procesului economic, cu con­secințe directe asupra costului vieții, nu pot fi re­mediate decît printr-un efort comun, prin contribuția realistă, posibilă, a celor trei parteneri de dialog so­cial: Guvern-Patronat-Sindicate. Nemulțumirile și suferințele păturilor defavo­rizate ale populației, ale celor cu venituri mici sunt justificate, cum sunt îndreptățite, de altfel, și ne­mulțumirile majorității întreprinzătorilor, care nu pot să-și desfășoare procesul economic de producție în primul rînd datorită costului ridicat al creditului, al finanțării în general și altor factori de influență (fis­calitate, restricții etc.). Patronatul Român, conștient de aceste dificultăți, de greutățile comune pe care le întîmpină cei doi par­teneri sociali - Patronat- Sindicate - în această perioadă consideră că singura soluție, care să nu agraveze situația economică extrem de precară și capacitatea de asigurare a condițiilor minime de trai pentru anumite categorii de populație, este elimi­narea, în cel mai înalt grad posibil, a opririi acti­vităților economice prin forme de protest sindical. Patronatul Român consideră că declanșarea va­lului de greve și acțiuni sindicale propuse de unii lideri sindicali va conduce inevitabil la înrăutățirea condițiilor de desfășurare a procesului economic, cu consecințe directe asupra nivelului de trai al popu­lației. Este deja de prisos să mai menționăm faptul că menținerea stabilității interne a României, în această perioadă, este extrem de importantă pentru integrarea în organizațiile euro-atlantice și pentru viitorul eco­­nomico-social al țării noastre. Patronatul Român nu se opune mijloacelor de luptă legală ale sindicatelor, dar face un apel la înțe­lepciune și moderație în ceea ce privește organizarea acestor acțiuni sindicale, în afara orelor de program, dacă problemele existente nu pot fi soluționate printr-un dialog tripartit. Există țări cu economie puternic dezvoltată a căror experiență ar trebui s-o urmăm. (De exemplu Japonia, care, în momente de criză economică, a adoptat asemenea măsuri). Patronatul Român ia în considerare și res­pectă toate formele de manifestare și de luptă sindicală, dar nu poate fi de acord cu exacerbarea acestora, cu folosirea unor mijloace violente de manifestare. Formele de luptă sindicală (garantate de Constituție) reprezintă o ex­presie majoră a statului de drept, a democrației, a respectării drepturilor omului. Nu trebuie pierdut însă din vedere că și întreprinzătorii se confruntă cu dificultăți extrem de mari. întreruperea procesului productiv și implicațiile negative în sfera relațiilor cu partenerii străini nu pot să ducă decît la diminuarea reluării activității economice și, implicit, la reducerea locurilor de muncă. Toate aceste probleme pot fi clarificate și re­zolvate printr-un dialog permanent care să ducă la găsirea soluțiilor comune necesare asigurării con­dițiilor minime pentru desfășurarea procesului eco­nomic, întreruperea procesului economic, repetăm, a­­gravează condițiile de viață ale întregii populații. Facem acest apel către liderii și reprezentanții sindicatelor pentru a-și reconsidera poziția față de declanșarea unor acțiuni implicînd întreruperea des­fășurării procesului economic. Propunem, totodată, începerea imediată a unui dialog tripartit permanent pe această temă. Ne adresăm tuturor factorilor de decizie pentru a susține realizarea acestui dialog și a asigura un suport adecvat acestui apel. Cu speranță și considerațiune, în numele și pentru Patronatul Român Executivul nu dorește să guverneze prin ordonanțe La Palatul Vic­toria a avut loc ieri întîlnirea premierului Victor Ciorbea cu de­legația PDSR, con­dusă de vicepreședin­tele acestui partid, Adrian Năstase. A­­ceasta este prima în­­tîlnire a executivului cu fosta putere. Răb­darea reprezentanți­lor presei a fost pusă la încercare timp de cîteva zeci de minute după sfirșitul întîlnirii, cînd Adrian Năs­tase și Victor Ciorbea au dat primele declarații. A­­drian Năstase a apreciat întîlnirea ca fiind interesantă, relevînd faptul că acest tip de acțiuni va continua de acum în scopul stabilirii unui eventual parteneriat. Premierul Ciorbea a declarat că executivul nu dorește să guverneze prin ordonanțe care să eludeze Parla­mentul ca putere legiuitoare și a precizat că, pînă la 30 aprilie, va solicita Parlamentului să dezbată în procedură de urgență Legea consiliului economic și social, actul normativ care modifică prevederile ac­tualei legi a contractelor colective de muncă și Legea privind privatizarea sistemului bancar. Aceasta din urmă este una dintre condițiile necesare adoptării de către consiliile de administrație ale organismelor financiare a acordurilor încheiate de România. Șeful executivului a precizat că va apela la ordonanțe în cazuri cu totul deosebite, cum ar fi Legea indem­nizațiilor compensatorii, care ar putea intra în vigoare printr-o ordonanță de urgență. Adrian Năstase a opinat că discuția a fost una „tehnică“, purtată „între oameni care ar fi trebuit să comunice mai bine în predarea puterii“. Eventualul parteneriat se va realiza în cazul în care punctele de vedere ale celor două părți se circumscriu intereselor naționale, politicii externe, integrării în NATO și UE, dar și în unele elemente strategice de perspectivă în politica internă. • Răzvan MATEESCU „Eternizarea“ șantierelor Starea de improvizație este una dintre cele mai neliniștitoare în viața fiecăruia. Să nu știi în­cotro s-o apuci este o dilemă tot atît de apăsătoare precum o ma­ladie prelungită. La noi, impro­vizația se numește tranziție. Care are doar puține repere fixe de care să te agăți ca de o certitudine. Or, certitudinile sunt realizabile și nu cad din cer ca o neprevăzută ploaie de primăvară. De pildă, cele 14.000 de cadre lansate în campania electorală de CDR, me­nite să înlocuiască vechile struc­turi, nu se văd și nu sunt nici­decum resimțite. Cel puțin deo­camdată. Dar acest adverb deo­camdată este totuși concesiv. Au trecut aproape cinci luni de la vic­toria Convenției (coroborată cu sprijinul USD și UDMR), iar lu­crurile se mișcă foarte greu. Folo­sind un termen sportiv, am zice că ele patinează. Lupta împotriva co­rupției și criminalității este un pas bine făcut, însă cu asemenea lu­cruri se confruntă și statele dez­voltate. Dar, între timp, guvernele acestor state se preocupă și de progresul economic și social al cetățenilor. Nu poți să-ți cheltu­iești energia pe o anumită direcție, lăsîndu-le de izbeliște pe celelalte, în spațiul nostru, recuperarea mo­rală și, inclusiv, pusul cenușii în cap pentru păcatele trecutului au ocupat (și continuă să ocupe) un segment prea dilatat din timpul istoric. Care timp, la sfîrșit de mi­leniu, se scurge cu o viteză ame­țitoare și dă roade (cum o de­monstrează tot statele dezvoltate) de o uluitoare productivitate. Să explic semnificația titlului acestui articol. Multă lume e nos­talgică nu numai după o anumită siguranță a nivelului de trai amărît din trecutul apropiat, ci și după un anumit ritm al construcțiilor. Că multe lucruri au fost făcute cu un prost gust detestabil, e o altă chestiune. Dar lumea era, oricum, „ocupată“. Se inventau canale, microhidrocentrale, baraje, irigații etc. Nu conta eficiența lor, ci o­­ferta de lucru. Acum, dacă se pa­vează cîțiva metri de stradă în­seamnă că se mișcă ceva. Nu mare­ lucru. Ceea ce se vede însă sînt șantierele neterminate. Peste tot unde mergi, observi o sumedenie de șantiere rămase în faza inci­pientă. Dacă guvernul Văcăroiu le-a „eternizat“, nu ne rămîne altă speranță decît în executivul lui Ciorbea. De a le urni întrucîtva din amorțeală. Altfel, unei mari părți din populația României nu-i va rămîne decît să trăiască din aiu­ritoarele nostalgii... • Romulus DIACONESCU Reprezentanți ai firmei LOCKHEED MARTIN, principalul partener al NASA, s-au întîlnit cu Victor Ciorbea Primul ministru Victor Ciorbea a primit ieri dimineață o delegație a com­paniei LOCKHEED MARTIN, condusă de președintele Norman Augustine, în­soțit de ambasadorul SUA la București, Alfred Moses. La discuții au participat ministrul finanțelor, Mircea Ciumara, ministrul reformei, Ulm Spineanu, mi­nistrul industriilor și comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele FPS, Sorin Dimitriu, secretar de stat la Minis­terului Apărării, Constantin Dudu Io­­nescu, vicepreședintele companiei LOCKHEED MARTIN, președintele pentru Europa Centrală și de Est al firmei BOB CLIFFORD și Bruce Jackson, di­rector de relații publice. Norman Augustine a exprimat in­teresul companiei de a discuta obiec­tivele de afaceri ale firmei LOCK­HEED MARTIN în domeniul comer­țului și investițiilor, aceasta avînd deja contracte importante cu industria ro­mânească de apărare și aerospațială. Activitatea companiei LOCKHEED MARTIN a trecut de la producția des­tinată sectorului de apărare la cea ci­vilă în proporție de 50%. Oaspetele și-a exprimat sprijinul direct pentru intrarea României în NATO și a declarat că în curînd firma LOCKHEED va deschide o reprezen­tanță în București. Premierul Victor Ciorbea a arătat că acum există cadrul politic și economic adecvat pentru a­­tragerea investitorilor străini, mai ales a unei firme cum este LOCKHEED, a cărei prezență în planul investițional este esențială. Această firmă colabo­rează în Statele Unite cu NASA, fur­­nizînd tehnică aerospațială și totodată specialiști, colaboratori ai NASA de pe toate continentele care nu au viză SUA și nu pot lucra la NASA în mod direct. • Răzvan MATEESCU Varujan Vosganian crede că BNH nu a făcut nimic pentru sprijinirea pieței de capital și consilieră Creditul bancar - singura sursă a dezvoltării în deschiderea conferinței de presă săptămânale a partidului Alternativa României, secretarul general al partidului, senatorul Paul Ghițiu, a subliniat spri­jinul pe care îl acordă AR dezvoltării economiei specifice zonelor montane. Senatorul AR, întors re­cent dintr-o vizită în județul Suceava, a declarat că statul trebuie să sprijine în mod activ agricultura montană și toate celelalte elemente specifice acestei zone. Liderul AR, senatorul Vamjan Vosganian, a co­mentat în fața reprezentanților presei centrale modul în care oficialii BNR au înțeles să reacționeze la scrisoarea pe care a adresat-o guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Liderul AR a criticat modul în care Adrian Vasilescu, director în BNR, a înțeles să răspundă apelului lansat prin intermediul scrisorii deschise în care se solicita un răspuns din partea guvernatorului BNR în legătură cu politica dobînzii practicate de banca centrală (aceste răs­punsuri ale lui Adrian Vasilescu au fost publicate în Evenimentul Zilei și în Bursa din 31.03, iar un răs­puns indirect al guvernatorului BNR se găsește în interviul publicat de Adevărul). Senatorul Vosganian i-a recomandat guvernatorului BNR să fie mai atent pe viitor în legătură cu afirmațiile publice despre piața de capital, deoarece pînă în prezent BNR nu a făcut nimic pentru sprijinirea acestui sector. Totodată, senatorul Vamjan Vosganian, în calitatea sa de pre­ședinte al comisiei senatoriale de buget, finanțe și bănci, a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial de la guvernatorul Băncii Naționale în care „speră să regăsească răspunsuri“ și la cîteva din problemele ridicate în interviul pe care l-a acordat ziarului Adevărul. 1. Puterea pe care o are BNR în determinarea ratei do­bînzii; 2. Problema băncilor de investiții; 3. Rolul creditului extern. In urma întîlnirii pe care comisia de bu­get, finanțe și bănci a avut-o cu liderii prin­cipalelor sindicate, senatorul Vamjan Vos­ganian,­ inițiatorul acestui dialog, a apreciat „maturitatea cu care sindicatele înțeleg să abordeze problemele pe care le ridică pro­iectul de buget“. Potrivit liderului AR, sin­dicaliștii sunt gata să accepte constrîngeri, însă solicită un angajament politic din partea exe­cutivului („un fel de Memorandum“) și tot­odată ei doresc să li se explice modul în care guvernul va face rectificarea bugetului. Liderul AR, deputatul Adrian Ior­­gulescu, membru în Comisia de artă, cultură și mass-media din Camera Deputaților, a informat presa centrală că se lucrează la modificarea Legii audiovizualului și în scurt timp conducerea TVR „va putea intra în le­galitate“. • Alin Gabriel ZĂINESCU

Next