Gazeta de Sud, mai 1997 (Anul 3, nr. 651-675)

1997-05-01 / nr. 651

*51 / joi-inert, 1-2 mai 1997 ft (iAzri'A <ic sn) ACTUALITATE • „Fiul meu s-a aflat la un pas de moarte“ „în ziua de 26.03.1997, fiul meu, Gheorghe Pau­­lian Bentea, în vîrstă de 21 de ani, a manifestat ușoa­re dureri în zona apendicelui. Pentru a evita o even­tuală complicație, ne-am deplasat pentru un consult la Spitalul Tudor Vladimirescu din municipiul Tîrgu Jiu. De gardă era medicul chirurg Vasile Băleanu. După un sumar consult, a dispus internarea acestuia. A doua zi, cînd m-am deplasat pentru a vedea cum se simte fiul meu, am constatat că acesta fusese deja operat. A doua zi după operație, adică vineri, a început să facă febră. La intervențiile mele, prin care ceream să fie revăzut și consultat de acest medic, adică de dr. Băleanu, acesta mi-a răspuns pe un ton foarte de sus: «Eu răspund! Știu eu ce am de făcut!» Nu a făcut mai nimic, dovadă că febra a con­tinuat și în zilele următoare. Am insistat mereu, im­­plorîndu-i chiar să facă ceva, deoarece viața fiului meu se afla în pericol. în cele din urmă s-a hotărît ca miercuri, 2 aprilie, să-i redeschidă operația. Fiul meu spune că acest medic s-a purtat foarte agresiv cu el, vorbindu-i unt și folosind expresii pe care hîrtia nu le poate suporta, recurgînd la a se urca în cele din urmă cu genunchii pe burta copilului și adresîndu-i în continuare vorbe jignitoare. în zilele următoare am continuat să vizitez co­pilul, care se simțea din ce în ce mai rău. Febra creș­tea, copilul nu se mai putea ține pe picioare, fața îi devenise verde, în asemenea condiții, ajuns într-o stare de dis­perare totală, copilul mi-a spus că, dacă nu îl duc în altă parte, se aruncă de pe geam pentru că nu mai poate suporta intervențiile brutale ale acestui medic care numai medic nu se poate numi­ în aceste grele și frămîntate zile, am încercat să discut cu medicul, dar a fost de negăsit, probabil, intenționat mă ocolea. Am întîlnit însă un alt medic chirurg căruia i-am mărturisit toată suferința mea. Aveam să aflu mai tîrziu că acesta nu era altcineva decît cumnatul pri­mului medic, adică dr. Emil Sandu, dovadă că, pe un ton foarte degajat, acesta mi-a răspuns: «Puteți să-l duceți în altă parte, dar eu nu vă dau nici o aprobare. Nu vă dau nici un document și nici salvare sau în­soțitor!...» • Disperat, am riscat viața copilului pentru a-l salva în asemenea momente de disperare, a trebuit să risc și astfel, vineri dimineața, la ora 4.00, am luat copilul de la spital și cu mașina personală l-am trans­portat la Spitalul Județean Craiova. în aceste momente, medicii s-au comportat ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic, cu toate că într-una din zilele anterioare doctorul Sandu mi-a zis că... mă plîng ca o babă! La ora 7.00 am ajuns la Spitalul Județean din Craiova, secția chirurgie. Cele mai alese cuvinte de laudă și mulțumire adresez și pe această cale me­dicului chirurg Nicolae Mănescu pentru modul în care am fost primiți și înțeleși­ în urma unui consult urgent, acesta a constatat că situația era foarte gravă, operația fiind infectată, iar copilul a fost introdus urgent la transfuzii. S-a mai constatat că tubul de drenare nu era introdus în inte­rior, ci doar provizoriu, lipit în exterior, iar operația nu avea nici un fel de pansament de igienizare. De altfel, din biletul de ieșire din spital, ca di­agnostic, se precizează: «Supurație parietală post­­apendicectomie. Apendicectomizat în urmă cu o săptămînă la Tîrgu Jiu, se internează la urgență pentru dureri abdominale difuze, febră, cefalee, scaune diareice, dehiscența plăgii operatorii cu secreție purulentă». • Mai sînt și oameni de omenie Făcînd dovada unui înalt profesionalism, cadrele medicale de aici au aplicat un tratament adecvat, iar fiul meu se află în prezent în afara oricărui pericol, fiind externat în urmă cu cîteva zile. Mulțumesc din suflet dr. Nicolae Mănescu, că­ruia îi datorez viața copilului meu! Relatînd în paginile Gazetei de Sud această si­tuație grea prin care am trecut nu doresc altceva decît să lansez un semnal de alarmă la adresa medicilor gorjeni asupra modului în care înțeleg să-și facă datoria față de pacienți, dar și asupra modului cu totul deosebit în care cadrele medicale de la acest spital din Craiova se preocupă de salvarea vieții și sănătății pacienților. Așadar, dacă există medici care, prin felul lor de a fi, pun în pericol viața unor oameni, există și oameni cu suflet, tot medici și ei, care le salvează viața. Jiu“ Cu multă stimă și respect, Rentea Paulian, Tîrgu • „Considerăm că ne-am făcut datoria“ Față de cele relatate mai sus, prezentăm în con­tinuare și punctul de vedere al dr. Vasile Băleanu: „Punctul meu de vedere și cel mai corect... puteți să-l luați din biletul de ieșire și foaia de observație clinică a bolnavului internat la Spitalul Clinic Craiova, secția chirurgie. Deci bolnavul internat în serviciul urgență cu diagnosticul apendicită acută este pregătit pentru intervenție chirurgicală a doua zi. Se constată o apendicită acută flegmonoasă retrocecală, pentru care se practică operația clasică. Evoluția postoperatorie în următoarele două-trei zile e simplă. Bolnavul refuză tratamentul antibiotic. Cu mare greutate îl face în prima zi. La trei-patru zile începe să facă stare subfebrilă, moment în care se suspicionează supurația parietală, se scot firele și se drenează plaga, lucru care este relatat de aparținător. Este total eronat ce spune tatăl lui. Atitudinea noastră a fost perfectă din punct de vedere medical, așa cum este specificat și în diagnosticul de ieșire, dar ce nu știu oamenii - operația de apendicită poate da foarte multe complicații, deoarece se operează intr-un mediu septic, chiar hiperseptic, supurația parietală fiind una dintre complicațiile frecvente ale acestei boli. Nu s-a pus problema punerii vieții pacientului în pericol. Nu i s-a refuzat sub nici o formă transferul în alt spital sau un mijloc de transport. I s-a acordat atenția cuvenită în toată această perioadă. Erona a spus că a fost căutat medicul și a fost de negăsit... A fost văzut dimineața și seara, în fiecare zi, plus vizita de prînz și pansamentul efectuat personal de către medicul curant. Considerăm că ne-am făcut datoria. Dacă ar fi fost așa cum relatează tatăl pacientului, în reclamația respectivă, la Spitalul Clinic Craiova s-ar fi rein­­tervenit și s-ar fi constatat ceea ce susține dumnealui. Deci concluzia noastră este... că e mult tam-tam pentru... nimic!“ • E. TERENTE, Alex. IONESCU . . ■"­­ Tatal unui pacient al medicului Vasile Băleanu spune că La Tîrgu Jiu există medici care pun în pericol viața pacienților Un cetățean s-a prezentat cu puțin timp în urmă la redacție pentru a da un anunț la mica publicitate. Textul conținea cîteva cuvinte de adîncă și sinceră mulțumire la adresa medicului Nicolae Mănescu de la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova pentru grija deosebită acordată fiului său, Gheorghe Paulian, care se aflase la un pas de moarte. Acest gest ne-a impresionat peste măsură, mai ales că acele cîteva cuvinte nu puteau să exprime îndeajuns mulțumirea și recunoștința acestuia, în comparație cu lacrimile de bucurie ce îi scăldau ochii Povestea relatată de Paulian Bentea este cutremurătoare. în timp ce (și) noul FPS vrea să-și recupereze banii Salariații de la SC CEIROM SA Drobeta Turnu Severin trag ponoasele strategiei fostului „investitor strategic" SC CEIROM SA Mehedinți, fostul Combinat de Celuloză și Hîr­­tie, a fost și este încă una din socie­tățile rentabile din țară. Pe ea a pus ochii un așa-zis investitor strategic, Vladimir Colin, un român plecat din țară și revenit după decembrie ‘89 să-și umple blidul. A obținut prin niște manevre cel puțin dubioase pa­chetul majoritar de acțiuni, s-a vizat cu certificate de proprietate și prin Asociația Salariaților, după care a început să facă pe stăpînul. Spre decepția lui, oltenii cu... 24 de mă­sele s-au trezit. Din conflictul dintre Vladimir Colin și salariații societății a ieșit cea mai lungă grevă din istoria postdecembristă a României. Grevă care a fost declarată legală de „co­rupta“ justiție mehedințeană, așa cum încerca să acrediteze ideea „in­vestitorul strategic“. Surprinzător pentru momentul respectiv, disputa s-a încheiat prin renunțarea lui Vla­dimir Colin la pachetul majoritar de acțiuni. Bucuria a întunecat vigi­lența. Convenția prin care s-a stabilit încetarea contractului oneros pentru lucrătorii combinatului, cu nr. 102/ 1995, semnată la 6 mai 1996, nu pre­vedea modul de recuperare a cre­anțelor societății, „contractate“ da­torită stilului de lucru al lui Vladimir Colin. Din cauza unor astfel de dis­­funcționalități bine gîndite, salariații de la SC CELROM SA stau cu un picior în privatizare și cu gîndul la mila Celui de sus. Prin adresa nr. 1/1262/7/19.03. 1997, Programul Acțiunii Salaria­ților (PAS) CELROM este somat să plătească rata scadentă la 30 septem­brie 1996, la care se adaugă pena­lizările de întîrziere. Mulgătorii de la FPS uită însă multe. Cum ar fi de pildă faptul că, prin cinci ordine de plată, ultimul emis la 25 martie, s-au virat 714.234.341 de lei plus dobînda aferentă. Suma a fost achi­tată din dividendele anului 1996, an în care s-a cunoscut exact poziția celor trei acționari și modalitatea de repartizare a profitului, conform Le­gii 31/1990. PAS­CELROM nu e de acord cu penalizările solicitate de FPS. Pentru simplul motiv că nu este în culpă. Dimpotrivă, Fondul Pro­prietății de Stat, prin convenția la care ne-am referit, n-a specificat cum vor fi recuperate creanțele, în lei și valută, ca urmare a livrărilor de mar­fa către ROMCARTON și firma SI­­CAL (Franța), livrări care s-au făcut pe baza unor dispoziții ale lui Vla­dimir Colin, deci fară contracte. Așa cum nu s-a specificat nimic referitor la diminuarea patrimoniului SC CELROM SA. Societatea are de re­cuperat, și nimeni nu știe cum să procedeze, 1.500.000.000 de lei, 1.704.000 de franci francezi și 235.620 de dolari. Fostul administra­tor, Vladimir Colin, refuză să plă­tească deoarece consideră că, pe anul 1995, dividendele revin ROMCAR­TON București și nu FPS. Această problemă nu a fost rezolvată nici pî­­nă astăzi. Mai mult, datoriile gru­pului ROSMAN SICAL, de peste 3 miliarde de lei, au afectat situația economico-financiară a societății CELROM, lipsind-o anul trecut de capacități de plată, ceea ce a dus la plata unor penalizări. PAS CHROM cere clarificarea pe cale legală a problemelor aflate la litigiu încă de anul trecut, prin adresa nr. 6233 din 29 noiembrie. PAS CELROM a cerut punctul de vedere al FPS cu privire la repartizarea profitului pe anul 1995. La toate demersurile întreprinse nu s-a pri­mit nici un răspuns. Cei care con­duc Asociația Salariaților au mers chiar la București, la FPS. Ca să vadă că au bătut drumul de pomană. Deși, conform prevederilor legale, repartizarea profitului era de com­petența FPS, aceștia au aflat că spi­noasa problemă a fost pasată pentru rezolvare... Curții Constituționale. Față de somația de plată primită, PAS CELROM are o poziție clară și ultimativă: „Vă cerem de urgență dumneavoastră, ca administrator, să ne dați un răspuns clar, legal și intr­­un termen cât mai scurt despre cum se va face repartizarea profitului pe anul 1995 și să convocați de urgen­ță conducerea SC CELROM SA și pe fostul administrator Vladimir Colin pentru a stabili, cu termene și responsabilități precise, achitarea datoriilor către SC CELROM SA și modul de rezolvare a problemelor reieșite din diminuarea patrimoniu­lui societății“. Liderii sindicali de la societatea amintită sînt și mai tranșanți. Ei le transmit celor care au de gînd să se joace în continuare cu viața salaria­ților pe care îi reprezintă că nu le-a oierit încă apetitul pentru proteste sindicale de amploare și de durată. • Ion LECA Postslionii de Sori­ n De la AVICOLA toată lumea Acționarii de la SC AVICOLA SA consideră că situația deficitară în care se află societatea nu se dato­rează numai fostului manager general, ci și multora dintre cei care lucrează în această unitate. Constantin Clenciu, unul dintre sutele de acționari, a declarat, cu prilejul adunării acționarilor, desfășurată marți, că „personalul de la abator fură de rupe pămîntul, șoferii dau furaje pe drum, cu sacul, la prețul de 10-15 mii, iar remorcile pleacă fără însoțitori și pe drum șoferii umplu portbagajele cunoscuților“. SC AVICOLA SA va fi dată în judecată de doi frați care dețin două hectare de teren pe care este amplasată societatea respectivă. Ion Rotaru, unul dintre proprietari, a declarat că fosta conducere i-a promis 30% din bene­ficii pentru terenul pe care îl deține. Plata s-a făcut pe o perioadă scurtă de timp, iar de cîțiva ani lipsește cu desăvîrșire.­­ Schimbare, schimbare, dar conducerea rămâne Casa de copii școlari Tîrgu Jiu va fi condusă în continuare de aceiași directori, în cadrul ședinței de marți a corpului profesoral, la care a participat și inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Gorj, Adrian Gorun, au fost desemnate prin vot persoanele care vor participa la concursul de ocupare a posturilor de direc­tori. Claudius Dragotă, directorul actual, și adjunctul său, Eugen Ciocoiu, vor lua parte la interviul care va avea loc vineri la inspectoratul școlar județean. De fapt, alegerile se vor transforma în realegeri. ■ Contorizarea Individuală a gazelor naturale distribuite consumatorilor casnici Regionala de Distribuție Gaze Naturale Tîrgu Jiu a demarat acțiunea de contorizare individuală a consu­matorilor casnici din municipiu. Măsura a fost luată datorită scumpirii de la 1 mai de peste 11 ori a gazului metan distribuit către populație. Astfel, un cetățean care a plătit pînă acum suma de 80.000 de lei va plăti, de la 1 mai, peste 900.000 de lei. * Problemele căminelor de bătrâni La Căminul de bătrîni Dobrița se lucrează la con­struirea unui nou bloc alimentar și a unui pavilion ad­ministrativ, fapt ce va conduce la mărirea numărului de locuri pentru asistați. Lucrările de investiții-extindere la Căminul-spital cronici-adulți Suseni, începute încă din 1990, precum și la Căminului de bătrîni Dobrița nu s-au finalizat nici pînă acum din cauza neacordării la timp a fondurilor aprobate, de către consiliul județean.­­ Situația drumurilor gorjene este dezastruoasă peste 550 km (83%) din totalul rețelei de drumuri modernizate din Gorj au durata de serviciu expirată, avînd o stare tehnică­ necorespunzătoare. De asemenea, din totalul de 319 poduri, 112 sînt în stare necorespun­zătoare ca amplasament, gabarit de circulație sau struc­tură de rezistență. Administrația drumurilor locale Gorj gospodărește o rețea de drumuri publice cu o lungime de 1.544 km, rețea care din punct de vedere tehnic cuprinde 669 km drumuri asfaltate (43%), 811 km drumuri pietruite (53%) și 64 km drumuri de pămînt (4%).­­ Taxe pentru avizele eliberate de Comandamentul Protecției Civje Consiliul județean a aprobat în ședința din 23 aprilie taxele pe linie de protecție civilă pentru avizarea lu­crărilor de construcții. Se vor achita 10.000 de lei pentru locuințe și anexe gospodărești și 15.000 de lei pentru construcții cu destinații de activități industriale, prestări servicii, comerciale etc. Pentru avizele condiționate de realizarea de adăposturi de protecție civilă se va percepe o taxă de 200 de lei/mp pentru suprafața construită desfă­șurată, la care se adaugă 2.000 de lei/mp din suprafața adăpostului. Proprietarii de imobile au obligația să prevadă, la noile investiții în construcții și la extinderea celor exis­tente, și adăposturi de protecție civilă. La eliberarea au­torizației de construcție se obține obligatoriu și avizul Comandamentului Protecției Civile, precum și Inspecto­ratul de Protecție Civilă Județean Gorj. • Schimbări In conducerea PSDR - filiala Gorj Președintele PSDR, Sergiu Cunescu, a hotărît, pe 24 aprilie, suspendarea actualului Comitet Județean Gorj al PSDR. Cu reorganizarea formației județene și, interimar, de conducerea ei este împuternicit să se ocupe Gheorghe Iliescu. Stelian Paveloiu este somat să predea imediat lui Gheorghe Iliescu ștampila și toate documentele orga­nizației județene.­­ Performanțe în telecomunicații Județul Gorj beneficiază de cea mai mare lungime instalată de fibre optice, respectiv de 283 km. Lucrările de instalare a magistralei de fibră optică se desfășoară pe relațiile Bumbești-Jiu - Tîrgu Jiu și Tîrgu Jiu - Tîrgu Cărbunești. Gorjenii vor beneficia de o infrastructură de transmisiuni de mare capacitate, ce va permite telefo­­nizarea masivă și rapidă a județului. S-au instalat centrale telefonice digitale Goldstar de 1.000 de linii în localitățile Tîrgu Cărbunești și Bum­bești-Jiu și 500 de linii în localitatea Baia de Fier, împre­ună cu rețeaua telefonică aferentă realizată cu materiale și tehnologii noi. Efectu lucrărilor realizate de Direcția de Teleco­municații a fost creșterea numărului abonaților telefonici cu 50%, ajungînd în prezent la 32.000 de posturi te­lefonice; densitatea telefonică a crescut la opt posturi la o sută de locuitori; în prezent, 45% din abonații rețelei automate sunt conectați în centrale digitale, beneficiind de o calitate deosebită a serviciului telefonic și de nume­roase servicii suplimentare. • Neli CARAMETE, Alexandra IONESCU, C.GRIGOF

Next