Gazeta de Sud, iunie 1997 (Anul 3, nr. 676-701)

1997-06-01 / nr. 676

1676/ simbata-duminica, 31 ma­l iunie 1997 ACTUALITATE *Afaceri veroase la Academia Română Contabilul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului scrie Istoria Romanilor cu 32.500 de lei pagina Un control efectuat de Departamentul de Control al guvernului la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, aflat în subordinea Academiei Ro­mâne și condus de Radu Ciuceanu, a scos la iveală faptul că mai multe zeci de milioane de lei au fost cheltuite în mod dubios la sfîrșitul anului trecut. Fără să fi existat o cerere din partea institutului sau o fundamentare de buget, Academia Română a alocat INST, în luna decembrie 1996, 79 de milioane de lei „pentru lucrări funda­mentale“, peste rectificările bugetare. Din acești bani, 21 de milioane de lei au fost plătite pentru „colaborări“, în con­dițiile în care contractele de colaborare fie nu aveau număr de înregistrare, fie purtau același număr, 1964 din 18 de­cembrie 1996. în baza unui asemenea contract, academicianul Dan Berindei, șeful secției istorice a academiei, îi apro­bă lui Dan Berindei suma de 1.950.000 de lei pentru redactarea a 60 de pagini din volumul VII al Istoriei Românilor. Același academician își aprobă, de ase­menea, și achitarea de obligațiile con­tractuale, cu opt zile înaintea încheierii respectivului contract, deși nu se înca­drase în graficul de predare a lucrării prevăzute în anexa documentului. O con­tribuție de o inestimabilă valoare teo­retică și practică la redactarea volumului VIII din Istoria Românilor o are și con­tabila institutului, Valentina Iacob, care anterior a lucrat la contabilitatea unei co­operative din Mogoșoaia. Printr-un con­tract neînregistrat și nedatat, Valentina Iacob primește 325.000 de lei pentru re­dactarea și predarea, la 10 decembrie 1996, a zece pagini din lucrarea istorică amintită. 1.950.000 de lei încasează, în condiții similare, pentru 60 de pagini din volumul III al aceleiași opere, academi­cianul Răzvan Theodorescu. Directorul INST, Radu Ciuceanu, încasează în a­­celași mod o „colaborare substanțială“, deși este angajat al instituției. Lista „co­laboratorilor“ continuă cu Gheorghe Pla­ton, Virgil Cândea, Octavian Rădulescu, Mihai Maxim, Ștefan Ștefanescu etc. Ul­timul nominalizat figurează și în comisia de recepție a lucrărilor, comisie care nu semnează „în plen“ documentele de predare-primire. Alt membru al co­misiei, Ștefan Olteanu, beneficiază din porția de 19 milioane de lei de aproximativ 10 milioane de lei­ pentru editarea lucrării „Societatea carpato-danu­­biano-pontică în sec. IV-XI“, la Editura Didactică și Pedagogică. Alte 10 milioane de lei sunt cheltuite pentru editarea monografiei așezării preistorice Tru­­șești-Botoșani, de Mircea Petrescu Dâmbovița, deși cele două lucrări nu au legătură cu domeniul de stu­diu al institutului. INST a sponsorizat cele două apariții editoriale, deși Legea 32/1994 interzicea unităților bugetare să facă sponsorizări. Toate con­tractele amintite, atît de sponsorizare, cît și de cola­borare, sunt avizate de vicepreședintele Academiei Române, Eugen Simion, și de academicianul Dan Berindei. Alte două contracte de editare a unor lu­crări fără legătură cu tematica institutului, contracte în valoare de 33 de milioane de lei, sunt avizate doar de academicianul Eugen Simion. Alte 10 milioane de lei, dintr-un contract de sponsorizare încheiat nelegal cu Ministerul Cercetării și Tehnologiei, au fost cheltuite pentru achiziționarea de cărți pentru biblioteca institutului. Două din aceste cărți, în valoare de opt milioane de lei, au fost găsite de Departamentul de Control în posesia directorului Ciuceanu și nu în inventarul bibliotecii, după un an de la achizițio­nare, încă 16 milioane de lei au fost chel­tuite pentru achiziționarea unui copiator Toshiba și a unor scaune, în locul scau­nelor s-a cumpărat un fotoliu de piele Country, iar pentru copiator nu s-au ce­rut oferte de preț, ci s-a plătit cu 1,5 milioane de lei peste prețul uzual. Organizatorii unui simpozion la Sna­­gov au primit, pentru munca lor de două zile, cite 255.000 de lei fiecare, printre aceștia numărîndu-se și Radu Ciuceanu și Claudiu De­­geratu. Participanții la simpozion au mîncat la Snagov gogoșari de 12.000 de lei porția. Șo­ferul institutului, George Udrea, în­casează și el bani în plus, în chip de colaborare. Departamentul de Control al gu­vernului a descoperit și alte nereguli în modul de ținere a evidențelor fi­­nanciar-contabile, în unele docu­mente, Radu Ciuceanu semnează ca director al Institutului de Studii Sud- Est Europene, deși contractele re­spective sunt încheiate în numele Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului. Există opinia că acest institut a jucat un rol similar cu cel al unui SRL-căpușă pe lingă societățile comerciale de stat. INST are sediul într-un imobil din str. Grigore Cerchez (lingă TVR), pe care îl ocupă ilegal de peste un an. în același imobil mai locuiește și Mitzura Arghezi, într-un spațiu al cărui proprietar nu se re­găsește în acte, fiind „rătăcit“ în 1990, la predarea clădirii de la fosta gospodărie de partid la Regia Autonomă a Protocolului de Stat. Există bănuiala că această vecinătate ar fi fa­vorizat scurgeri de informații de la Arhivele Statului, la care are acces INST, către publicațiile România Mare și Politica, la care colaborează Mitzura Ar­ghezi. Departamentul de Control a solicitat Ministe­rului Finanțelor verificări financiar-contabile amă­nunțite la Institut, Academia Română și Ministerul Cercetării și Tehnologiei, iar conducerii Academiei Române i-a cerut să analizeze oportunitatea men­ținerii lui Radu Ciuceanu la cîrma INST și func­ționarea instituției în forma actuală. Departamentul de Control a solicitat Inspec­toratului General al Poliției verificarea documentelor financiar-contabile ale INST, despre care se bănu­iește că ar fi false, și luarea de măsuri legale, dacă bănuielile se dovedesc întemeiate. _______________________ Augustus COSTACHE După 13 înfățișări fără nici un rezultat, După opt ani de la evenimentele din 1989 u­n consilier local a devenit revoluționar David Lupu s-a luptat strașnic cu structurile comuniste in zilele revoluției .­­ Consilierului municipal PNL (C) David Lupu i-a fost acordat în data de 22 aprilie 1997 titlul de „Luptător pentru victoria re­voluției române din decembrie 1989,­­ datorită faptelor sa­le deosebite. La două zile după ce și-a aniver­sat ziua de naștere, în data de 23 mai, David Lupu și-a depus la Primăria Craiova dosarul de revoluționar, în vederea obținerii drepturilor conferite de Legea nr. 42/1990. David Lupu, inginer la Filiala de Transport și Dis­tribuția Energiei Electrice Craiova a motivat cererea acordării statutului de revoluționar prin faptul că a fost arestat și bătut de securitate: „Pe data de 19.12.1989, la ora 16.00, am fost convocat la securitate pe strada Ama­­radia, de către Ștefan Dinu, ofițer de securitate, de pro­fesie inginer. La poartă am fost preluat de către Gheorghe Vlad, colonel de securitate, șeful anchetelor în județul Dolj“. După o lungă trecere în revistă a celor opt ore petrecute la securitate, David Lupu a specificat în cererea adresată comisiei pentru stabilirea titlului de erou în revoluția din decembrie 1989 aportul pe care l-a avut în lupta de stradă din zilele de 22, 23, 24 decembrie din Craiova. „Eu am luat de acasă un topor de bucătărie pentru autoapărare, dar nu am avut motive să-l folosesc, îm­ conformitate cu legea în vigoare, rog să eliberați certi­ficatul de revoluționar“. David Lupu s-a implicat in revoluție „cu sacrificiul vieții sale" La cerere, David Lupu a anexat rezoluția Procura­turii Militare Craiova și declarațiile martorilor. Asociația Umanitară 22 Decembrie 1989 a primit dosarul pentru a fi trimis la comisia pentru stabilirea titlului de erou în revoluție și l-a înregistrat la nr. 476 din 12 decembrie 1994. în sprijinul lui David Lupu au dat declarații, Aurora­­ Lupu (soția): „în zilele de 21, 22, 23 decembrie 1989, soțul meu a fost în oraș, în Valea Vlăicii (km 0), alături de grupuri de cetățeni ai orașului care au participat la evenimente“. Ștefan Neiculescu, revoluționar, manager la SC NEICULESCU IMPEX SRL: „A participat la mai­­ multe acțiuni de luptă și a fost unul din pionii principali în combaterea structurii comuniste“: Aurel Truică, re­voluționar, director la SC FANCY COM SRL: „Arăt că David Lupu a luat parte la multe acțiuni de luptă, impli­cîndu-se direct cu sacrificiul vieții sale în lupta pentru victoria revoluției române din decembrie 1989“ și Cons­tantin Șerbănoiu, revoluționar, patron la SC CLUB DILLY SRL: „După ce a scăpat de la securitate, a venit la actuala prefectură, implicîndu-se direct în evenimente“, în data de 19 iunie 1990, Procuratura Militară Cra­iova, examinînd actele dosarului nr. 414/P/1990, privind pe col. (r) Vlad Gheorghe din fosta securitate, cercetat pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 266, al. 2, Cod Penal, a dispus: „Neînceperea urmăririi penale față de col. (r) Vlad Gheorghe pentru infracțiunile pre­văzute de art. 266, al. 2, C.P., întrucît din cercetările efec­tuate nu rezultă că în sarcina acestuia poate fi reținută săvîrșirea vreunei fapte penale“. Rezoluția a fost dată în urma sesizării lui David Lupu, înaintată organelor de procuratură militară, cu privire la faptul că la data de 19 decembrie a fost bruscat și lovit cu pumnii de Gheorghe Vlad, atunci colonel activ al securității. Lupu trebuia să primească certificat de reținut de Securitate" David Lupu a spus că trebuia să fie numit revo­luționar mai demult, dar i s-au pus bețe în roate: „Pe 19 decembrie 1989 m-a ridicat col. Vlad și m-a ținut închis trei zile. Am hotărîre judecătorească. Nu am vrut să iau atunci certificatul pentru că erau Iliescu și Roman la putere. Ei m-au bătut. în 1992 mi s-a pierdut un dosar, iar acesta a fost înaintat în 1994. Mie trebuia să mi se elibereze certificat de reținut de Securitate. Acum sunt și revoluționar. Voi înainta în ca­drul Consiliului Local municipal Craiova un proiect de hotărîre, prin care cei 142 de revoluționari care bene­ficiază de Legea 42 din 1990 să prezinte un dosar com­plet ca al meu“. Trebuie precizat că „dosarul public“ de revoluționar al lui David Lupu cuprinde o cerere, o împuternicire, o recomandare precum și opt declarații. Toate acestea nu sunt datate. Cert este că, după șapte ani de la revoluție, un con­silier a fost „calificat“, „Luptător pentru victoria revo­luției române din decembrie 1989“. Prin acest certificat, revoluționarii beneficiază, prin Legea 42/1990, de mai multe facilități: atribuirea de spații comerciale, de terenuri, scutirea de taxe și impozite etc. David Lupu are un venit brut lunar de două milioane de lei, care de acum va deveni net. Din surse neoficiale din cadrul FTDEE Craiova, am aflat că David Lupu, om politic, revoluționar, inspector, inginer, consilier local, face presiuni pentru a prelua un post de director în cadrul unității. • Mihaela FRANCOVSCHI Filiala Dolj a RADEF (Regia Autonomă de Difuzare și Exploatare a Filmelor) are în administrare imobilul din str. Al Cuza nr. 3 Craiova. Trei dintre locatarii acestei clădiri au refuzat prelungirea contractelor de închiriere în modul impus de conducere a regiei. Motivele invocate de cei trei vizau limita de închiriere stabilită de RADEF la maximum un an și mărirea chiriei fără o bază legală. Chiriașii spun că nu li s-a permis să cumpere apartamentele, RADEF acționîndu-i în instanță, în vederea evacuării pentru neachitarea chiriei reactualizate. După o a 13-a înfățișare, procesul dintre cele două părți a fost din nou amînat pentru data de 2 iulie 1997. în același timp, RADEF se află în litigiu și cu foștii proprietari, care își revendică întregul imobil de pe str. A­ I. Cuza nr. 3. Directorul RADEF, Ileana Pavelescu, spune că nu vrea să dea pe nimeni afară și că singura ei dorință este ca toți chiriașii să-și respecte contractul cu locatarul RADEF. După ce au încercat zadarnic să-și cumpere apartamentele, cei trei locatari se tem că ar putea fi aruncați în stradă Marin Tănăsoiu, Marin Radu și Constantin Canciu, chiriași în imo­bilul administrat de RADEF, spun că reprezentanții regiei intenționează să-i arunce în stradă. Marin Tănăsoiu a lucrat la RADEF Dolj în perioada 1964- 1994, în funcția de contabil-șef, Ma­rin Radu a fost șofer la aceeași in­stituție, iar Constantin Canciu a de­ținut funcția de electronist al RADEF Dolj. Ei afirmă că au încer­cat să cumpere apartamentele primi­te cu chirie de la RADEF Dolj, însă cererile le-au fost respinse. Condu­cerea RADEF București a motivat poziția sa prin faptul că imobilul nu face parte din fondul locativ de stat și, neintrînd sub incidența prevede­rilor Legii 112/1995, nu poate fi cum­părat: „Locuințele deținute de dvs. fac parte integrantă din proprietatea pu­blică a statului și se află în adminis­trarea RADEF Dolj. Prin urmare, sînt aplicabile dispozițiile art. 135 (3) și (5) din Constituția României, care con­­sfințesc caracterul inalienabil al pro­prietății publice a statului“. In ședința comitetului director al RADEF Dolj din 10.02.1996, s-a hotărît reînnoirea contractelor de în­chiriere și reactualizarea chiriilor pentru locatarii din strada A.L Cuza nr. 3. Marin Tănăsoiu, Marin Radu și Constantin Canciu nu au fost de a­­cord cu această hotărîre a RADEF Dolj: „Am solicitat prelungirea con­tractelor de închiriere pe o perioadă de cinci ani, așa cum prevede Legea 17/1994. Chiria reactualizată care ne-a fost impusă nu are nici o bază legală, din care cauză am refuzat să o plătim. RADEF Dolj nu poate mo­difica unilateral o clauză esențială a contractului, așa cum este cea pri­vind cuantumul chiriei, întrucît ar încălca principiul de drept stabilit prin art. 969 Cod Civil, în care se spune «convențiile au putere de lege între părți»“. Cei trei locatari, ac­ționați în instanță de SC RADEF Craiova, consideră că reprezentanții regiei dau dovadă de rea-credință și că urmăresc să-i șicaneze pe chiriași, în scopul de a-i evacua și de a-i îm­piedica să beneficieze de posibili­tatea cumpărării apartamentelor. Conducerea RADEF Dolj se arată pacifistă: „Nu dorim să dăm afară pe nimeni“ Directorul RADEF Dolj, Ileana Pavelescu, spune că locatarii blo­cului aflat în administrarea regiei trebuie să-și respecte contractele: „Conform Legii 114/1996 art. 31, apartamentele în cauză sunt locuințe de serviciu ale Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor. RADEF plătește la stat taxe și im­pozite pentru acest bloc, deci chiriile practicate pe locuințe vor acoperi cheltuielile de administrare și de re­parare, la care se adaugă un profit al regiei. Locatarii au refuzat să încheie contractul de închiriere, pretextînd că suma percepută pentru chirie este prea mare pentru posibilitățile lor. Nu dorim să dăm afară pe nimeni, nu avem nici cea mai mică intenție de acest fel. Important este ca locatarii respectivi să-și respecte obligațiile de chiriași“. în prezent, RADEF Dolj se află în litigiu cu foștii proprietari ai clădi­rii: Ivona Victoria Negrețu, Radu Ne­­grețu, Ion Minea și Irina Chirițescu, aceștia revendicînd întregul bloc de locuințe. Ileana Pavelescu, șeful fili­alei doljene a RADEF, a afirmat că, dacă foștii proprietari nu își vor recă­păta clădirea, actualii locatari vor ră­mâne în apartamentele lor, cu condiția de a-și respecta contractele de închi­riere. • Florin RÎNDAȘU

Next