Gazeta de Sud, august 1997 (Anul 3, nr. 729-754)

1997-08-01 / nr. 729

»­i­n ■ GAZETA de SUD 729/vineri, 1 august 1997 Polițistul e băiat bun, dar. .dacă nu vi vodoti de treabă, vă bugan pușcăria!“ în ziua de 4 februarie 1996, Gheorghe Pur­­descu a montat acasă o sobă de teracotă. Seara a dat o fugă cu bicicleta pînă la circiuma lui Boian ca să ia bere pentru sobar, dar... nu s-a mai întors. A fost adus după ora 12.00 de șeful de post Gheorghe Diaconescu în portbagajul mașinii cu nr. 2-GJ-2400, în stare de comă, plin de sînge. 50 de salariați ai minei Rogojelu, colegi cu victima, au semnat un memoriu adresat IJP Gorj prin care se declară nemulțumiți de cercetările întreprinse de Poliția Drăguțești. Din declarația semnatarilor reiese că „vic­tima a fost găsită de Paul Plăstoi, Sorin Bărăitaru și Cristinel Popescu la marginea asfaltului, în comă. Au mers la postul de poliție Drăguțești, l-au anunțat pe șeful de post, pit. adj. Gheorghe Diaconescu, care s-a deplasat la fața locului, recunoscîndu-l pe Purdescu, despre care afirmase cu puțin timp înainte că îl învață el minte și îi va da bătaie ca să îl potolească, ceea ce a și făcut. A început să-l lovească cu picioarele zicînd: «Ia... to­ți biserica mă-ți de bețiv nenorocit!». După bătaie, l-a aruncat în portbagajul Daciei lui Cristinel Popescu și l-a dus acasă, lăsîndu-l pe scară“. Revoltați, ortacii lui Purdescu îl întreabă pe șeful IJP Gorj de ce ofițerul trimis acolo, în loc să se ocupe de caz, era mai mult interesat să afle cine a pus oamenii la mină să semneze tabelul, recomandîndu-le chiar: „Lăsați-o, voi, baltă, că noi îl cunoaștem pe polițist de băiat bun!“ Cam pe același ton li s-a recomandat și la Parchetul Militar Craiova: „Dacă nu vă vedeți de treabă, vă bag în pușcărie!“ • .Scandalagiii nu su­tem pentru că au relații" Din declarația lui Dumitru Purdescu, fratele victimei, reiese că Gheorghe Purdescu, mergînd la circiuma „Vadul Luncii“, a jucat la mașinuțe 15-20 de minute, după care a plecat acasă, apoi: „După ora 12.00 a fost adus acasă la mama mea, Aristica Purdescu, de pit. adj. Gheorghe Dia­conescu, împreună cu alți doi tineri care îl tîrau /­i/­v/if/i/­, m­in fiorin/Ho­riim­ în etern la rr­mo Jiu, de unde a fost transportat de urgență la Craiova. în ziua de 7 februarie 1996 a decedat cu următorul diagnostic: maxilar fracturat, oasele capului frontal și parietal deplasate, ficat zdrobit în urma loviturilor. De atunci, polițistul Gheorghe Diaconescu, în loc să cerceteze cazul, vine și se interesează ce scrie pe certificatul medico-legal, în loc să-i ancheteze pe frații Constantin, Vasile și Lili Ostroveanu și pe Ion Stănculete, care sînt cunos­cuți de scandalagii și cu antecedente, iar tot satul știe că a refuzat să le dea de băut, zvonind în sat că nu le face nimeni nimic, că Diaconescu are relații la Craiova, la procurorul Alexandru din Negomir și a fost și Diaconescu cu ei la băut“. Cu o zi înainte de înmormîntare, Dumitru Purdescu îl avertiza pe șeful IJP Gorj: „în cazul în care nu veți demara cercetările azi, 12.02.1996, și nu trimiteți o comisie de anchetă criminalistică la domiciliul meu, mîine, 13.02.1996, voi face cu acest efort și, împreună cu autobuzele care vor veni să-l conducă la groapă (colegii - n.r.), îl voi aduce în holul poliției județene“. • Mortul v-a arso cu vina, iar ragiamantul cu dosar penal Solicitînd punctul de vedere al IJP Gorj asupra acestui caz, biroul de presă al poliției a făcut următoarele precizări: „Cu privire la evenimentul care a avut loc în noaptea de 4/5 februarie 1996 cînd, în urma unor întîmplări nefericite, a survenit decesul lui Gheorghe Purdescu din comuna Drăguțești, vă aducem la cunoștință că în cauză Parchetul a stabilit că moartea s-a datorat vinei exclusive a victimei. Văduva Augustin (unul dintre semnatarii memoriului - n.r.) a susținut o altă stare de fapt, sesizînd Parchetul Militar Craiova în două rîn­­duri, reclamîndu-l pe șeful de post, prt. adj. Gheorghe Diaconescu, și de fiecare dată instituția respectivă a dispus scoaterea de sub urmărirea penală. Reclamantul persistînd în susțineri neve­rosimile, Parchetul Militar Craiova a sesizat Judecătoria Tîrgu Jiu în vederea trimiterii în judecată a acestuia pentru denunțare calom­nioasă“. Reporterii GdS au considerat că ar fi fost necesar și punctul de vedere al prt. adj. Gheorghe Diaconescu care, mai nou, a fost mutat „dis­ciplinar“ de la Poliția comunei Drăguțești la Poliția municipiului Tîrgu Jiu. După aproape o lună de zile, acesta ne-a vizitat la sediu miercuri, 30 iulie, dar a precizat de la început că nu poate să dea nici o declarație pînă nu raportează la superiori pentru a obține aprobarea. Reporterii GdS au sunat la biroul de presă al poliției de unde am fost asigurați: „Să vină să raporteze și să obțină aprobarea...“. Lucru care nu s-a mai întîmplat. Pit. adj. Gheorghe Diaconescu s-a dus la comandant și­­dus a fost! • Ion SOLDEA­ m in o­i­t EVENIMENT íiMmMmeríi Un caz al dracului de suspect Un mort vinovat, un polițist cumsecade și... (cenzurat de justiție) Gneorghe Muraescu, am satul uimești, comuna Draguiești, a fost gasit nn coma im iinaptea de 4/5 februarie 1996, aproape de circiuma „Vadul Luncii“ (a lui Boian, maistru minier și lider de sindicat la EM Urdari) pe partea carosabilă, în zăpadă, alături de bicicletă. A doua zi a fost transportat de urgență la Spitalul Tîrgu Jiu, iar apoi la Craiova. Cu toate intervențiile medicale, în ziua de 7 februarie Gheorghe Purdescu a decedat. I s-a pus diagnosticul „maxilar fracturat, oasele capului frontal și parietal deplasate, ficat zdrobit în urma loviturilor“. Revoltate, rudele acestuia au depus un memoriu la Inspectoratul Județean de Poliție Gorj, în care afirmau că Gheorghe Purdescu a fost snopit în bătaie de un grup de scandalagii cunoscut în comună și, ca să fie treaba treabă, șeful de post din Drăguțești, plutonier adjutant Gheorghe Diaconescu, i-a administrat și el cîteva cizme pe unde a putut. Mai tîrziu, organele de cercetare au ajuns la concluzia că „moartea s-a datorat vinei exclu­­sive a victimei“.­­ r . . . O gorjeancă așteaptă de peste 11 ani să fie repusă în drepturi Justiția română nu vrea să repare o nedreptate produsă pe vremea comuniștilor Ioana Bușe a fost angajată la întreprinderea Minieră (IM) Lupeni pînă la 4 aprilie 1986, cînd i s-a impus să părăsească unitatea. în cartea sa de muncă scrie: „Desfăcut contract de muncă conform articolului 130, litera «i», pentru absențe nemotivate“. Această poveste, aparent banală, devine­ interesantă cînd motivul anterior este uitat, iar în cartea de muncă s-a modificat sub forma „desfăcut contract de muncă conform art. 46 litera «t» din Legea 5/1978“. Ioana Bușe spune că, spre ghinionul ei, miezul acestui conflict constă în faptul că în 1985 ea deservea un telefon la care avea acces secre­tarul de partid de la Mina Lupeni, Nicolae Vlad, și directorul de la Paroșeni, Gheorghe Mariș, deputat MAN pe atunci: „Acest conflict a început în noiembrie 1985 cînd secretarul de partid Vlad i-a întins o cursă fostului director Mariș, prin care l-a împiedicat să mai colecteze primele minerilor prin șeful de sector Cotor, mîna sa dreaptă. A doua zi trebuia să deservesc telefonul prin care secretarul de partid a ținut legătura cu primarul de la Lupeni și cu cel de la Petroșani. Ulterior, șeful de sector a fost destituit, dar directorul Mariș, fiind deputat MAN, nu a putut fi dat afară. După o perioadă, Mariș a recurs la șantaj și i-a spus secretarului de partid Vlad că dacă nu îl repune în funcție pe șeful de sector mă va da pe mine afară“. Ioana Rușe a fost plimbată în cei 11 ani pe la numeroase tribunale, însă nu și-a găsit dreptatea. Ea este convinsă că justiția a împiedicat-o pînă acum să reintre în drepturi: „Cred că justiția a fost și este împotriva mea, ca urmare a faptului că în mai 1987 eu i-am expediat o scrisoare lui Ceaușescu în care am semnalat gravele abateri de la disciplina în muncă ale directorului Gheorghe Mariș. Scri­soarea a ajuns la Ceaușescu, acesta a dispus un control, dar lucrurile au rămas nerezolvate“. Ioana Bușe spune că singurul care o mai poate ajuta să fie repusă în drepturi este ministrul justiției, Valeriu Stoica. • Claudiu MATEI Consilierul Mihai Stancu reclamă altă ilegalitate comisă de Liga „22 Decembrie 1989“ in sediul revoluționarilor funcționeză două budouri b. Consilierul municipal Mihai Stancu a depus miercuri, 30 iulie, o plîngere la Parchet prin care semnalează modul abuziv de folosire de către Liga Revoluționarilor „22 Decembrie 1989 „a spațiului de sediu“, între Liga „22 Decembrie 1989“ și Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova (RAADPFL) a fost încheiat un contract de închiriere cu nr. 5/20.02.1992, privind spațiul de arterul blocului 156 apartamente din strada A.I. Cuza. Acest spațiu era destinat sediului Ligii „22 Decembrie 1989“. Anexa I a contractului de închiriere, prin articolul 11, prevede: „Subîn­­chirierea în tot sau în parte­a bunului închiriat sau cesiunea contractului de închiriere unui terț nu este permisă. Nerespectarea clauzelor contractului atrage după sine rezilierea de drept a contractului“. Conform declarațiilor lui Mihai Stancu, spațiul respectiv nu a fost niciodată folosit ca sediu al ligii; în plus, spațiul este folosit de două unități SRL, cărora liga le-a subînchiriat, încăl­­cînd astfel clauzele contractuale. Ilie Bădescu, directorul RAADPFL, a făcut demersurile pentru rezilierea contractului de închiriere Mihai Stancu spune că a sesizat în ne­numărate rînduri RAADPFL și Primăria Craiova: „Deoarece interpelările dese la primărie și la RAADPFL au rămas fără ecou, am făcut o plîn­gere la Parchetul de pe lingă Judecătoria Craiova, prin care solicit anchetarea acestui caz“. Consilierul municipal a adăugat că nu înțelege îndrăzneala reprezentanților ligii de a menționa această falsă adresă a sediului chiar într-o plîngere întocmită de ligă către Parchetul de pe lingă Jude­cătoria Craiova: „în urmă cu două săptămîni, Liga «22 Decembrie 1989» a depus o sesizare la Parchet prin care sînt învinuit de înșelăciune și uz de fals pentru că iau parte la ședințele ordinare și extra­ordinare ale consiliului local. în această sesizare figurează ca sediu al ligii acest spațiu, care se află la un pas de primărie și unde, de fapt, este magazin“. Die Bădescu, directorul RAADPFL, declară că a luat cunoștință de această problemă și că a dispus deja să se introducă acțiune judecătorească pentru rezilierea contractului. • Doina GLIGA Industria civilă și disciplina militară Puține legi au rezistat fără a fi modificate mai bine de 30 de ani. Printre acestea s-a aflat și Legea nr. 5/1965 cu privire la protecția muncii, care a fost abrogată de Legea nr. 90/1996, în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 5/1965, se considera accident de muncă și cel suferit de membrii CAP în cursul activităților obștești. Și, din păcate, se accidentau și țăranii, ca și muncitorii. Numai că statistica nu evidenția accidentele din rîndul țăranilor cooperatori, nici pe cele mortale sau cu invaliditate, cu atît mai puțin pe cele urmate de o incapaci­tate temporară de muncă. De fiecare dată, inspectorii cu protecția muncii din județ găseau motive pentru scoaterea acestor accidente în afara muncii, astfel că urmașii celor decedați nu aveau drept la pensie sau la alte ajutoare sociale. Motivele invocate, dacă nu ar fi fost cinice, erau puerile, căci de fiecare dată se spunea da­că țăranul a furat din averea CAP, ba că s-a dus la munca în cîmp din proprie inițiativă, ba că era în afara programului de lucru (!). într-unul dintre cazuri nici unul din aceste motive nu a stat în picioare, rezultînd clar că țăranul murise, cum s-ar spune, la datorie, asudînd pe ogorul CAP. Inspectorul teritorial cu protecția muncii, asistat de procuror, a cercetat cauzele accidentului și a stabilit clar că acesta este „accident mortal de muncă“. Trimis la avizare la Ministerul Muncii, dosarul s-a întors cu încadrarea juridică de „accident în afara muncii“ cu motivația că țăranul care murise nu avea cerere de intrare în colectiv (?!). Deci, legal, țăranul nu era ceapist, deși muncea an de an la cîmp și toată averea lui era aici! Oare cîți țărani aveau cerere scrisă de intrare în GAC? Nu mi-aș fi amintit de cinismul acestor salariați ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale (mulți dintre ei slujind aceeași cauză și în prezent) dacă nu aș fi citit afirmațiile ministrului apărării, Victor Babiuc, referitoare la accidentul de muncă (soldat cu șaisprezece morți și două persoane grav rănite) de pe Aeroportul Craiova: „Accidentul a fost pus pe nedrept în contul armatei. Accidentul este, de fapt, al uzinei producătoare de armament de la Mija“. Să înțelegem din această declarație că cei de la Mija au venit din proprie inițiativă la experimentarea armamentului și au ocupat abuziv pista aeroportului din Craiova? Dacă așa s-a întîmplat, de ce n-au fost evacuați? Iar dacă nu au fost evacuați, de ce au fost priviți sau ajutați de atîția militari? Se încearcă, tot ca în vremurile recent trecute, de a se pasa acest accident grav din ograda armatei în ograda societății civile. Dar dacă disciplina în armată a devenit benevolă, de la societatea civilă nu trebuie să mai avem pretenții! • Viorel NITIPIR Nicolae Cochinescu nu demisionează din funcția de procuror general Nicolae Cochinescu a declarat ieri în cadrul ședinței de bilanț a Parchetului General că nu poate să demisioneze din funcția de procuror general. „Nu am cum să plec pentru că nu sunt împotriva reformei justiției și nici împotriva noii legi de orga­nizare judecătorească adoptată de parlament“, a afir­­­mat Cochinescu. El a adăugat că „nici nu visează să nu aplice legea“.„Poate voi fi silit să plec atunci cînd activitatea mea va fi obstrucționată“, a spus Cochinescu, subli­niind că el a fost numit de președintele țării în funcția de procuror general pentru o perioadă de șase ani, iar noua lege de organizare judecătorească nu prevede înlocuirea lui din conducerea Ministerului Public. Nicolae Cochinescu a fost numit oficial în funcția de procuror general al României la 6 septembrie 1996, de către președintele Ion Iliescu. El a afirmat că, în decembrie 1996, ministrul justiției, Valeriu Stoica, i-a cerut să demisioneze, dar în urma unei întrevederi solicitate președintelui Constantinescu„a rămas în continuare“ la conducerea Parchetului General. Procurorul general a recunoscut că au existat divergențe între el și ministrul Stoica, dar că acestea au devenit ulterior o dezbatere de idei­­ transformată într-o inițiativă legislativă: „în dinamica dezbaterilor de idei, aceasta a ajuns la rangul de război și în final la ideea că învinsul trebuie să părăsească terenul“, a spus Cochinescu. Procurorul general a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi avut concepții staliniste în înfăptuirea Justiției, adăugind că a făcut propuneri „dintr-o perspectivă europeană și democratică și nu dintr-o perspectivă nostalgică comunistă“. Nicolae Cochinescu a declarat că a fost întot­deauna independent: „în susținerea imparțialității Ministerului Public și a procurorilor am susținut că supunerea magistratului față de politic este un mare deserviciu adus democrației“. De altfel, el a recunoscut că noua lege de orga­nizare judecătorească nu schimbă cu nimic rolul pro­curorului general. „Revenind la ideea de război, atît de dragă ministrului justiției, sunt dispus să mă declar învins, să ridic mîinile și să suport cu stoicism conse­cințele acestei predări“, a spus Cochinescu, adăugind, însă, că nu renunță la funcția de procuror general. Cochinescu a făcut aceste declarații după ce ministrul justiției a părăsit ședința de bilanț a Par­chetului General. Procurorul general a cerut deschiderea unei anchete în cazul adoptării a 30 de copii Procurorul general, Nicolae Cochinescu, i-a solicita­teri lui Ovidiu Năstase, directorul Direcției de Urmărire Penală și Criminalistică, să facă cercetări privind cazurile a 300 de copii care au fost adoptați. Tribunalul București a admis, la 27 iulie 1997,30 de cereri de adopții internaționale privind 30 de copii. Cochinescu a afirmat că toți cei 30 de copii aveau vîrste cuprinse între o lună și două luni, iar în acte figurau toți la același domiciliu, respectiv strada Petre Ispirescu nr.21, sector 5. Potrivit legii, un copil poate fi adoptat de o familie străină după ce Comitetul Român pentru Adopții (CRA) încearcă, timp de șase luni, să-l încredințeze unei familii române. Pentru fiecare caz de adopție ajuns în instanță trebuie să existe la dosar o adresă din partea Comitetului Român de Adopții, care specifică faptul că în termen de șase luni copilul nu a putut fi înfiat și că figurează în evidențele CRA. în urma unor verificări, Cochinescu a stabilit că, în 149 de cazuri, tribunalele au admis cereri de adopții pentru copii care aveau vîrste mai mici de șase luni. El a mai spus că în Suceava sunt cazuri de adopții în care nu a existat încuviințarea părinților naturali. Cochinescu a susținut că în România se face comerț cu copii,,,dar ceea ce e mai grav este că, dintre aceștia, sunt unii care nu au ajuns în mijlocul unor familii“. El a adăugat că, în toamna lui 1996, autoritățile române au primit o sesizare din Spania, în care se prezentau cazurile a 612 copii români înfiați de familii spaniole și apoi abandonați. Familia Ceaușescu va fi transferată din Ghencea în Scornicești O fundație constituită recent în orașul na­tal al lui Nicolae Ceaușescu intenționează ca de ziua acestuia să mute trupul fostului președinte și pe cel al soției sale, Elena Ceaușescu, în cimi­tirul din Scornicești. Surse din cadrul Primăriei Scornicești afirmă că fundația mai are în plan­­ realizarea bustului lui Nicolae Ceaușescu și instalarea lui în centrul orașului. Chiar dacă numele fostei familii prezi­dențiale este de tristă amintire, fundația speră ca în urma acestor acțiuni să atragă mulți turiști în orașul Scornicești. Informația, care a ajuns și la Consiliul Județean Olt, a stîrnit replica: „Lasă că ajung ei la comisia de urbanism“, comentariu care a aparținut chiar unui consilier PSM. • Adrian CIJEVSCHI Autoritățile craiovene au fost alertate de un telefon anonim: in clădirea administrativă a SC MAT SA a fost pusă o bombă Pirotehniștii au constatat că n-a fost decît o alarmă falsă Conducerea SC MAT SA Craiova a fost anunțată miercuri, 30 iulie, la ora 13.15, prin­­­­tr-un apel telefonic anonim, că în clădirea ad­ministrativă a societății a fost amplasată o bombă. Alertate la fața locului a sosit în scurt timp echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Dolj și cea a brigăzii antitero. Directorul SC MAT SA Craiova, Ion An­­ghel, ne-a declarat că aceeași amenințare telefonică a fost primită și de conducerile primăriei, prefecturii și consiliului județean: „La ora 13.15 am fost anunțați telefonic de un bărbat cu voce gravă că în clădirea admi­nistrativă a SC MAT SA a fost amplasată o bombă. Un apel telefonic similar a fost primit și de primărie, prefectură și de consiliul jude­țean. Am anunțat imediat brigada antitero și pe cea de muniții și arme“, în urma cercetărilor efectuate de echipa pirotehnică a IJP Dolj, s-a constatat că în clădire nu se afla nici o bombă, alarma dovedindu-se a fi falsă. „După 40 de minute de cercetare a încă­perilor clădirii SC MAT SA, pirotehniștii nu au găsit nici o bombă - ne-a declarat col. Gheorghe Cojocariu, adjunctul comandantului IJP Dolj. S-a dovedit astfel că atentatul respectiv n-a fost decît o alarmă falsă“. • Relu GEORGESCU Pentru a face rost de bani Un tînăr din Slatina s-a îmbrăcat polițist și le-a cerut șpagă șoferilor Lucian Tudor, de 25 de ani, din Slatina, a fost prins de poliție cu trei zile în urmă în timp ce lua bani de la șoferi. El era îmbrăcat în agent de circulație și se postase la capul podului Olt, unde oprea mașină după mașină. Invocînd nerespectarea regulilor de circulație, Lucian Tudor cerea șoferilor „șpagă“ pentru a le da înapoi carnetele de conducere. Cînd a fost prins, asupra lui s-au găsit 130 de mii de lei, bani obținuți în urma scurtei sale activități de polițist. Lucian Tudor este un fost angajat al Com­paniei de Jandarmi Slatina, de unde a fost trecut în rezervă; în prezent, el se află în stare de arest și i s-a întocmit dosar penal. • Adrian CIJEVSCHI La Glogova - Gorj Un piroman a pus foc la băile de fir din două gospodării Compania de pompieri Motru, aparținînd Grupului de pompieri Gorj, a fost solicitată în dimineața zilei de miercuri, 30 iulie, pentru a interveni la stingerea incendiilor izbucnite la casele a doi cetățeni din comuna Glogova - Gorj. Intervenția promptă a pompierilor a salvat la gospodăria lui Ion Tîrlea bunuri în valoare de 40 milioane de lei cu toate că arseseră trei clăi de fin în valoare de un milion de lei. în cel de-al doilea incendiu, din gospodăria lui Alexandru Băcănel, a ars o claie de fin în valoare de 500.000 de lei, evitîndu-se pericolul de propagare la alte două clăi­ și fiind salvate bunuri în valoare de 1,2 milioane de lei. Incendiile au fost anunțate la interval de 18 minute, distanța dintre cele două gospodării fiind de 500 de metri. Întrucît ambele incendii au avut la bază acțiunea intenționată. Postul de poliție Glogova și Poliția municipiului Tîrgu Jiu au început cercetările pentru depistarea piromanului. • Claudiu MATEI Virgil Măgureanu declară că nu este implicat in afaceri cu Banca Columna și nu are bani depuși în această bancă Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, a declarat ieri că nu este implicat în nici un fel în activitățile Băncii Columna și nu are nici o legătură de afaceri cu această bancă. „Față de acuzațiile care mi se aduc solicit organelor abilitate să facă neîntîrziat toate veri­ficările necesare“, a spus Măgureanu. El a precizat că n-a avut niciodată resursele necesare pentru a face vreo depunere la o bancă românească sau din străinătate, iar acest lucru este ușor de verificat din activitatea sa de după decembrie 1989. Măgureanu a calificat drept puerile toate aserțiunile făcute în timp în presa română și străină cu privire la pretinsele represalii la care a fost supus fostul ambasador al Elveției, Jean Pierre Vettovaglia: „Nu există nici o legătură între activitatea lui Vetrovaglia în România, relațiile sale sentimentale, operațiunile Băncii Columna și serviciile secrete românești“. El a dezmințit și informațiile privitoare la o presiune de un ordin mai special sau la intervenții personale pe care fosta conducere a SRI le-ar fi făcut pentru priva­tizarea unor unități industriale. Fostul șef al SRI a precizat că nu s-au făcut intervenții din partea conducerii SRI pentru achiziționarea de către EUROCHEMICALS a Combinatului chimic Tur­­nu Măgurele, a AMONIL Slobozia și a com­binatului AZOMURES.

Next