Gazeta de Sud, octombrie 1997 (Anul 3, nr. 781-807)

1997-10-01 / nr. 781

GAZETA de SITI Promisiunile din campa­nia electorală desfășurată anul trecut de partidele care acum formează coaliția majoritară s-au dovedit la vremea respec­tivă extrem de seducătoare pentru românii sătui pînă pes­te cap de reformele bîlbîite și de jumătățile de măsură ale fostei administrații. O parte impor­tantă a acestor promisiuni­­ ne referim cu precădere la cele vi­­zînd aspectele economice­­ s­­au materializat apoi într-un program de guvernare așa-nu­­mit cu două viteze: un program pe termen scurt, menit să asi­gure macrostabilitatea grav a­­fectată de trecuta guvernare, pe de-o parte, și un program pe termen mediu, ale cărui preve­deri să așeze, în următorul in­terval de timp, economia ro­mânească pe baze real capita­liste. Numai că socoteala de a­­casă (a se citi din cabinet) nu s-a potrivit cu aceea din tîrg (a­­dică din economie). Șlefuit ca un obiect de artă - un analist a comparat atunci programul de guvernare al cabinetului Cior­­bea cu un automobil Mercedes - și elaborat de experți de reală valoare, programul s-a dovedit, în practică, un (semi)eșec. Este ca și cum s-ar fi încercat inter­pretarea unei partituri de Mo­zart la țambalul balcanic, de către niște lăutari de talent me­diocru, care cîntă după ureche, fără să aibă habar de note. Di­agnosticul poate să pară prea dur, însă este, credem noi, per­fect justificat de o analiză aten­tă a stării de sănătate a bolna­vului căruia i s-a promis o grabnică însănătoșire, dar care încă nu a părăsit camera de te­rapie intensivă - este vorba, evi­dent, de economia românească, în ansamblul său. Era limpede pentru toată lumea că una din maladiile cronice ale reformei românești este fiscalitatea excesivă. Gu­vernul anterior a redus impo­zitul pe profit de la 45 la sută la 38 la sută, dar presiunea fiscală (ansamblul fiscalității) a rămas strivitoare. Noul cabinet, deși a promis în repetate rînduri că va aplica, în acest domeniu, un program liberal­­ care mizează, în esență, pe faptul că reduce­rea presiunii fiscale conduce la o lărgire a bazei de impozitare, așadar veniturile la buget nu numai că nu se diminuează, dar chiar pot să crească - a menținut, pînă în momentul de față, „modelul Georgescu“, an­­gajîndu-se în fața organismelor manciare internaționale (FMI și BIRD) să respecte un deficit nerealist, de 4,5 la sută din PIB. Rezultatele au fost dezastruoa­se. Prețul plătit pentru macro­­stabilitate (o macrostabilitate extrem de fragilă, de altfel, deja cursul de schimb și inflația dînd semne de nervozitate) a fost enorm: sectorul privat a tras obloanele, iar domenii cu puternic impact social - sănă­tate, învățămînt, cultură, inter­ne - au ajuns de la peticele lui Văcăroiu la zdrențele lui Cior­­bea. Ceea ce era, de altfel, pre­vizibil, s-a întîmplat: în anul (deloc) de grație 1997, baza de impozitare nu numai că nu a crescut, dar chiar s-a îngustat simțitor, ceea ce pune deja în dificultate bugetul pe anul vii­tor. în goană după bani, statul se vede obligat să adune tot ce poate, sacrificînd, încă o dată, logica economică. Ultimul e­­xemplu este spolierea FPS de fondurile destinate investițiilor în întreprinderile privatizate (cu totul altfel au procedat ger­manii, cehii sau polonezii, care au cheltuit și nu au cîștigat pri­vatized, preferind o pierdere pe moment, dar o investiție în viitor). Investițiile străine - în po­fida unor succese intens me­­diatizate (a se vedea cazul ROMCIM SA, preluat de gigan­tul LAFARGE și OȚELINOX SA, cumpărat de coreenii de la SAMSUNG)­­ au fost modeste. Cu doar 2,4 miliarde USD in­vestiții străine (nivelul de două miliarde USD fiind depășit de pe vremea fostei guvernări), România rămîne, alături de Bulgaria și țările baltice, coda­tă între statele ex-socialiste din Europa centrală și de est. Asta în pofida unor avantaje halu­cinante acordate investitorilor străini, avantaje care nu au reu­șit decît să introducă un grav criteriu discriminatoriu pentru întreprinzătorii autohtoni. Mult așteptata restructu­rare - mergîndu-se pînă la li­chidarea perdanților cronici - a demarat centralizat, în baza lis­telor negre întocmite la nivelul mai multor instituții în același timp, prilej de bîlbîieli penibile, confruntări de orgolii și inte­rese obscure. Dacă în ultimele nouă luni au dat faliment sute de mii de firme private, asta fă­ră patalama la mînă de la Pa­latul Victoria, atunci nu vedem de ce societățile de stat pot da faliment doar cu voie de la stă­­pînire. Un punct-cheie al progra­mului anunțat în iarna acestui an era cel referitor la privati­zarea băncilor cu capital de stat, fiind chiar nominalizată cap de listă BRD SA; în locul privatizării a urmat o descali­­ficantă luptă politică pentru controlul consiliilor de admi­nistrație (cel mai recent exem­plu, încercările actualului pre­ședinte al BANCOREX SA, Flo­rin Ionescu, de a intra în gra­țiile PD, căruia i-a „revenit“ banca respectivă), dusă în pa­ralel cu oculte campanii de presă, vădit comandate din umbră, împotriva unor ban­cheri sau oameni de afaceri ca­re ar fi fost capabili - manage­rial și financiar - să contribuie cu succes la procesul de priva­tizare a băncilor. Ca urmare, anul se încheie fără nici o privatizare în dome­niul bancar. Capitalul, sîngele unei economii de piață (pentru că, în esență, asta înseamnă sistemul bancar) rămîne sub controlul politico-administra­­tiv central. Cu urmările de ri­goare, clientelism, act manage­rial viciat de ingerința politicii și, în fond, corupție la nivel î­­nalt. S-au schimbat doar cîteva persoane, pru a se schimba sistemul (cauzele) care a gene­rat actele blamabile înregis­trate în ultimii ani (cazul DA­CIA FELIX SA, cazul CREDIT BANK SA, topirea așa-ziselor credite pentru agricultură, cazul Răducan-Maimuț-Capetti, etc.). Morala este simplă: nu ajunge un program de cabi­net, bine articulat, mai trebu­ie și experții capabili să îl a­­plice, adică să îl înțeleagă, în primul rînd, și să posede vo­ință politică fermă, în al doi­lea rînd. Avalanșa de ordonanțe, ordonanțe de urgență și hotă­­rîri - care a trimis la culcare parlamentul - nu a făcut, din multe puncte de vedere, decît să încurce lucrurile, în loc să le descurce, dînd senzația oame­nilor de afaceri, români sau străini, că aceia care le concep nu știu ce vor sau că se răzgîn­­desc peste noapte. Poate că de vină nu sînt partitura și cel care a compu­s-o, ci orchestra (care, așa cum scriam la început, începe tot mai mult să semene a taraf de cartier) sau dirijorul. Un dirijor care, de fapt, lipsește cu desă­­vîrșire. Pînă cînd? • Eugen Ovidiu CHIROVICI POLITICA O partitură de Mozart interpretată la țambal Războiul cămășilor albe Abia aplanate conflictele din inte­riorul coaliției majoritare, noi obstacole se ridică în fața bunei funcționări a a­­lianței aflate la putere. Ultimele evoluții ale relațiilor din­tre PNȚCD și PD arată că ambele par­tide se confruntă în esență cu două po­ziții ireductibile. Ceea ce la o primă pri­vire părea realtiv ușor de depășit cu a­­jutorul facilităților puse la dispoziție de Palatul Victoria și de Palatul Parlamen­tului - orgoliul - se dovedește pe zi ce trece o piedică insurmontabilă. Vechile răni­­ deschise de zbuciumatul trecut postdecembrist sunt departe de a fi în­chise. Sub crusta abia formată supurea­ză încă puroiul frustrărilor și al jigni­rilor. Care la prima zgîndărire iese la iveală murdărind albul protocolar al că­mășilor. Spuneam că orgoliile celor do­uă partide sunt ireductibile. Patriarhii PNȚCD nu sînt deloc dispuși să treacă peste pretențiile, uneori exagerate, ale mult mai tinerilor democrați. La rîndul lor, aceștia invocă un parteneriat care ar principiile unui egalitarism, evident în favoarea lor și care, desigur, nu au cum să fie acceptate de țărăniști. Pe fondul acestui conflict de strategie tronează iz­bitor amintirea unei dușmănii care este departe de a fi dată uitării. Iluzia unei conviețuiri ușoare pen­tru cei care au avut-o trebuie să se fi spulberat de mult. Și asta pentru că după zece luni de alianță, de așa-zis partene­riat, ambele partide continuă să se ur­mărească pline de suspiciune, nici unul nefiind dispus să cedeze, erä o luptă crîncenă, transformată cel mai adesea într-un război al nervilor. Istoria Legii fondului funciar, atît de dragă țărăniș­tilor și pentru care radicalii din partid nu au precupețit nici un efort, este de­parte să se fi încheiat. Obstrucția par­tenerilor social-democrați care s-a sol­dat cu o semi-victorie din partea PD și un semi-eșec din partea PNȚCD vizează acum alt talisman al creștin-democra­­ților. Istoria Legii 18 continuă acum cu episodul Legii caselor naționalizate. Pro­man l-au înaintat la Senat este o piedică grosolană pusă pasului sprințar pe care venerabilii țărăniști îl abordează către împlinirea visului lor secular - restitutiv. Reacțiile „advocaților" care au pus suflet la elaborarea proiectelor pe care so­­cial-democrații vor să le spulbere nu s-au lăsat așteptate. Violența de limbaj a fost și ea pe măsura speranțelor investite de PNȚCD. Inițiativa PD a fost catalogată ca fiind „populistă“, lipsită de realism etc. Replica PD la acuzațiile de lipsă de fair-play a venit pro­pic de delicatețe, in­­vocînd desigur precedentele create de țărăniști. Cercul vicios în care se învîrt cele două importante partide ale puterii pare pra sfîrșit. Și probabil că așa și este atîta vreme cît cele două orgolii pornesc din locuri total diferite pentru a se în­­tîlni în același punct. Crusta pe care o va prinde și noua rană a Legii caselor na­ționalizate se va rupe din nou la prima mîncărime. Ceea ce face ca schimbările, oricît de dese ale cămășilor albe să de­vină inutile. MATBI PDSR Gorj consideră că lupta împotriva corupției este o perdea de fum Sunt respinse fi­ind ferm acuzatele președintelui Emi Constantin referitoare la legăturile guvernului Văcăroiu cu puternicele grupări „mafiote Tema principală a conferinței de presă a PDSR Gorj de ieri, 30 septembrie, a avut ca subiect de discuție lupta împotriva corupției. „Este o perdea de fum. PDSR nu are nimic în comun cu politizarea războiului împotriva corupției. Ne confruntăm cu un pericol. In loc să se caute soluții de armonizare, s-a declanșat vînătoarea de vrăjitoare. Sub masca acestei p­erdele de fum se încurajează corupția, prin sub­ordonarea Minierului Public, a­­brogarea legii privind bancruta frauduloasă, etc. Cîți din marii co­rupți au fost condamnați în ulti­mele zece luni? Se poate face tri­mitere și la procedura de lichidare a întreprinderilor. De către cine vor fi cumpărate? Ce interese au oame­nii puterii?" Ion Florescu, purtătorul de cuvân­t al PDSR Gorj, acuză faptul că sunt arestați medici și profesori pentru primirea a o sută sau două de mii de lei. “Este penibil, în timp ce miliardarii de carton se plimbă liberi. Aceasta nu este luptă împo­triva corupției. Unui profesor de fizică din Țicleni i s-a înscenat un flagrant. Un elev i-a oferit un pachet de Kent. Nu l-a luat și a părăsit județul. Tîlharii sînt eli­berați din pușcărie și locurile li­bere sînt completate cu medici și profesori. Despre Nicolae Mischie, ca președinte al Comisiei Anticorup­­ție Gorj, s-a afirmat că nu își poate depăși atribuțiunile. „Nu poate să se suprapună peste anchetele po­liției, parchetului și ale celorlalte organe abilitate". Recentele „ieșiri" ale lui Cor­­neliu Vadim Tudor la adresa lui Ion Iliescu nu sunt agreate de PDSR Gorj. “Nu știm dacă ne putem nu­mi aliați politici cu PRM, Vadim­­ Tudor este o ființă mai puțin pre­vizibilă. Am rămas surprinși de ul­timele declarații ale acestuia". A fost contestată orice legă­tură a guvernului Văcăroiu cu pu­ternicele grupări “mafiote". Preșe­­­­dintele Constantinescu a găsit cau­za corupției din România, punîn­­d-o pur și simplu în exclusivitate în seama guvernului Văcăroiu, ară­­tînd că banii pierduți astfel ar fi cei care lipsesc astăzi învățămîntului, cercetării, sănătății, armatei, etc. De asemenea, pro să poată fi adusă nici o probă concretă în a­­cest sens, s-a arătat că același gu­vern ar fi fost legat de puternicele grupări „mafiote" care dețin și în prezent puterea economică în țară. PDSR respinge în mod ferm aceste acuzații, care dincolo de fal­sitatea lor sunt și ilogice. Astfel, da­că evaziunea fiscală ar fi existat, es­te de presupus că ea ar fi afectat în primul rînd bugetele guvernului Văcăroiu. Dar puterea de cumpărare a românilor în perioada guvernului Văcăroiu era cu 40% mai mare de­cît în prezent. Scăderea dramatică a puterii de cumpărare s-a petre­cut în ultimele zece luni, de cît țara este condusă de guvernul Ciorbea. Dacă guvernul Văcăroiu ar fi fost într-adevăr legat de puterni­cele grupări „mafiote" descrise de Constantinescu - care, mai mult, după spusele președintelui țării, ar deține și în prezent puterea în țară - cum se face că PDSR a pierdut a­­legerile? • Alexandra COCHINĂ-IONESCU Grupul parlamentar PDSR nu va mai participa la dezbaterea în plen a or­donanțelor de urgență emise de guvern după 1 octombrie, a anunțat ieri în Cam­era Deputaților, liderul grupului, Adrian Năstase. Năstase a precizat că PDSR nu do­rește să participe la discuții „formale", în care parlamentul are un rol strict decla­rativ. „Din păcate, guvernul continuă să emită ordonanțe de urgență, parlamen­tul fiind doar antrenat în discuții sterile, inutile", a spus Năstase. Liderul PDSR a arătat că guvernul și-a asumat și funcția legislativă în stat; în aceste condiții, a spus Năstase, PDSR își rezervă dreptul de a examina posibilitatea de a nu mai participa la dezbateri în parlament. Hotărîrea de a nu mai participa la dezbaterea în plen a ordonanțelor de ur­gență a fost luată în ședința de luni a gru­pului parlamentar al PDSR. Deputații PDSR au acceptat, totuși, că există și anumite excepții, în funcție de ordonanța dezbătută. Deputații partidului vor fi prezenți doar la dezbaterea ordonanțelor privind rectificările bugetare sau la cele pentru care ministrul de resort se prezintă în plenul Camerei și argumentează temei­nic necesitatea emiterii unui astfel de act normativ: în cazul în care ordonanțele guver­namentale nu se vor supune exigențelor constituționale, deputații PDSR vor re­început să participe la dezba­­în ședința grupului parlamen­tar decis că deputații PDSR vor găsi sala atunci cînd echipele de zi ale TVR vor începe să filmeze e Camerei. Această decizie va fi luată în funcție de importanța dezbaterilor și va fi men­­ținută pînă cînd Alina Mungiu își va da demisia sau va fi demisă de la condu­cerea Departamentului Emisiunilor In­formative din TVR, se vor retrage de la­ctombrie Această ediție utilizează informații transmise de agenția de presă str. Mareșal Averescu nr. 8-10 / tel. 222.31.32. / fax. 222.35.03. M­­ E calea victoriei 135 / tel­ 659.53.40 / fax. 312.69.88 entru acordarea la integrarea în UE laude Junker, pre­ambulului, țară ca­­reședinția Uniunii E­­!a pronunțat rem­­­en­­ea unor șanse egale Iilor candidate la in­ UE, întrevederea cu pre­­fil Constantinescu, luxemburghez­a a­­românia va demara intr-un timp „rezo­lul în care procesul­ontinuă în același a afirmat că țările­r fi reexaminate d­­e Uniunea Europen­­izat că la summit-ul de de la Luxemburg și „instrumente” de­­ntru fiecare țară­­funcție de ritmul voluție. Emil Constantinescu a reiterat poziția României față de extinderea UE, solicitînd șanse l­egale pentru toți candidații. „Dorim ca în decembrie la Lu­xemburg să nu existe discrimi­nări și grupuri exclusiviste, ci­­ procesul de integrare să se rea­­­­lizeze prin negocieri bilaterale”,­­ a precizat Constantinescu. , în afara întrevederii cu premierul luxemburghez, șeful statului român s-a mai întîlnit J­ieri cu Marele Duce Jean de Lu­xembourg, cu președintele Ca­merei Deputaților din Luxem­burg, Jean Spaultz, și cu preșe­dintele Curții Europene de Con­turi, în perioada 29 septembrie­­ -1 octombrie, președintele Ro­­­­mâniei efectuează o vizită ofi­cială în Belgia și Luxemburg, a­­vînd programate întrevederi cu oficiali ai UE și UEO. 181 / miercuri, 1 octombrie 1997 Studenții români din Cernăuți cer suplimentarea numărului de burse de studiu în România Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuți-Ucraina a solicitat ieri prefectului de Su­ceava, Vasile Ilie, sprijin pe lîngă forurile în drept din România, pentru a soluționa situația cre­ată în legătură cu repartizarea burselor pentru absolvenții șco­lilor românești din regiunea Cernăuți care au fost declarați apți pentru studii în România de către Direcția Regională a Învățămîntului din Cernăuți. Președintele societății „Mi­hai Eminescu" din Cernăuți, Arcadie Opaiț, a declarat că U­­niunea Societăților Românești din Ucraina își exprimă nemul­țumirea față de numărul redus de burse acordate în acest an de statul român pentru absolvenții școlilor românești din regiunea Cernăuți. El a spus că față de 1996, cînd s-au acordat peste 180 de burse, în 1997 numărul acesto­ra este de doar 35. Opaiț a mai spus că, în ba­za promisiunilor ferme ale unor consilieri prezidențiali români că numărul burselor va fi supli­mentat, mai mulți tineri din re­giunea Cernăuți au susținut e­­xamene și au fost declarați apți pentru a studia în România. Astfel, 49 de candidați ad­miși pentru studii superioare, 19 pentru studii medii și 20 pentru studii postuniversitare în România nu au fost școlari­zați nici în Ucraina, unde au în­ceput cursurile pe 1 septembrie, și nici în România. Demersurile efectuate de partea ucraineană și de majo­ritatea societăților culturale ro­mânești pentru soluționarea a­­cestei situații a rămas fără un răspuns din partea autorităților din România, a adăugat Arcadie Opaiț. El crede că nesoluționarea favorabilă a acestei probleme poate duce la compromiterea Tratatului de bază încheiat în­tre România și Ucraina, a Pro­tocolului dintre ministerele a­­bilitate, a Protocolului dintre județul Suceava și Administra­ția Regională Cernăuți și că „este de natură să slăbească încrederea pe care românii din Ucraina o nutresc față de Pre­ședinția României, față de Țara Mamă". tamm mad­e nVy«pü avui ii Țărăniști au anuîțat depunerea proiectului de lege vizând deconspirarea Securității Forma finală a legii pri­vind accesul cetățeanului la propriul dosar și deconspirarea Securității nu va fi depus de că­tre Comisia juriștilor țărăniști la data de 1 octombrie, textul a­­flîndu-se încă în faza de elabo­rare, a declarat vicepreședintele PNȚCD, Nicolae Ionescu Gal­beni. Conducerea PNȚCD stabi­lise o comisie specială, are să analizeze și să amen­deze pînă la 1 octombrie conținutul proiectului de lege inițiat de senatorii Constantin Ticu Dumi­­trescu și Niculae Cerveni. Amînarea termenu­lui de depunere nu va fi semnificativă, a precizat Nicolae Ionescu-Galbeni. El a declarat că termenul stabilit va fi depășit„de­­oarece comisia „vrea să a­­tenueze" diferențele din­tre proiectul analizat și Legea Gauck. Acest subiect a fost abordat luni, la consttuirea membri­lor Asociației Foștilor Deținuți Politici din grupurile parlamenta­re ale PNȚCD, const­­tuire desfășurată în prezența președintelui PNȚCD, Ion Diacones­­cu. Membrii țără­niști din AFDPR con­sideră drept oportun un astfel de text legis­lativ, dar apreciază că este necesară amen­darea legii și redactarea ei cît mai judicioasă. Foștii deținuți politici, ac­tualmente parlamentari PNȚ­CD, au mai decis să susțină can­didatura lui Cicerone Ioanițoiu pentru funcția de președinte al AFDPR la Congresul al IV-lea programat pentru 24-26 oc­tombrie. Ei au făcut cunoscut, prin­tr-un comunicat de pre­să, că „disensiunile și fricțiu­nile existente între unele fi­liale din AFDPR pot fi înlă­turate prin alegerea unui nou comitet de conducere al aso­ciației".

Next