Gazeta de Sud, octombrie 1997 (Anul 3, nr. 781-807)
1997-10-01 / nr. 781
GAZETA de SITI Promisiunile din campania electorală desfășurată anul trecut de partidele care acum formează coaliția majoritară s-au dovedit la vremea respectivă extrem de seducătoare pentru românii sătui pînă peste cap de reformele bîlbîite și de jumătățile de măsură ale fostei administrații. O parte importantă a acestor promisiuni ne referim cu precădere la cele vizînd aspectele economice sau materializat apoi într-un program de guvernare așa-numit cu două viteze: un program pe termen scurt, menit să asigure macrostabilitatea grav afectată de trecuta guvernare, pe de-o parte, și un program pe termen mediu, ale cărui prevederi să așeze, în următorul interval de timp, economia românească pe baze real capitaliste. Numai că socoteala de acasă (a se citi din cabinet) nu s-a potrivit cu aceea din tîrg (adică din economie). Șlefuit ca un obiect de artă - un analist a comparat atunci programul de guvernare al cabinetului Ciorbea cu un automobil Mercedes - și elaborat de experți de reală valoare, programul s-a dovedit, în practică, un (semi)eșec. Este ca și cum s-ar fi încercat interpretarea unei partituri de Mozart la țambalul balcanic, de către niște lăutari de talent mediocru, care cîntă după ureche, fără să aibă habar de note. Diagnosticul poate să pară prea dur, însă este, credem noi, perfect justificat de o analiză atentă a stării de sănătate a bolnavului căruia i s-a promis o grabnică însănătoșire, dar care încă nu a părăsit camera de terapie intensivă - este vorba, evident, de economia românească, în ansamblul său. Era limpede pentru toată lumea că una din maladiile cronice ale reformei românești este fiscalitatea excesivă. Guvernul anterior a redus impozitul pe profit de la 45 la sută la 38 la sută, dar presiunea fiscală (ansamblul fiscalității) a rămas strivitoare. Noul cabinet, deși a promis în repetate rînduri că va aplica, în acest domeniu, un program liberal care mizează, în esență, pe faptul că reducerea presiunii fiscale conduce la o lărgire a bazei de impozitare, așadar veniturile la buget nu numai că nu se diminuează, dar chiar pot să crească - a menținut, pînă în momentul de față, „modelul Georgescu“, angajîndu-se în fața organismelor manciare internaționale (FMI și BIRD) să respecte un deficit nerealist, de 4,5 la sută din PIB. Rezultatele au fost dezastruoase. Prețul plătit pentru macrostabilitate (o macrostabilitate extrem de fragilă, de altfel, deja cursul de schimb și inflația dînd semne de nervozitate) a fost enorm: sectorul privat a tras obloanele, iar domenii cu puternic impact social - sănătate, învățămînt, cultură, interne - au ajuns de la peticele lui Văcăroiu la zdrențele lui Ciorbea. Ceea ce era, de altfel, previzibil, s-a întîmplat: în anul (deloc) de grație 1997, baza de impozitare nu numai că nu a crescut, dar chiar s-a îngustat simțitor, ceea ce pune deja în dificultate bugetul pe anul viitor. în goană după bani, statul se vede obligat să adune tot ce poate, sacrificînd, încă o dată, logica economică. Ultimul exemplu este spolierea FPS de fondurile destinate investițiilor în întreprinderile privatizate (cu totul altfel au procedat germanii, cehii sau polonezii, care au cheltuit și nu au cîștigat privatized, preferind o pierdere pe moment, dar o investiție în viitor). Investițiile străine - în pofida unor succese intens mediatizate (a se vedea cazul ROMCIM SA, preluat de gigantul LAFARGE și OȚELINOX SA, cumpărat de coreenii de la SAMSUNG) au fost modeste. Cu doar 2,4 miliarde USD investiții străine (nivelul de două miliarde USD fiind depășit de pe vremea fostei guvernări), România rămîne, alături de Bulgaria și țările baltice, codată între statele ex-socialiste din Europa centrală și de est. Asta în pofida unor avantaje halucinante acordate investitorilor străini, avantaje care nu au reușit decît să introducă un grav criteriu discriminatoriu pentru întreprinzătorii autohtoni. Mult așteptata restructurare - mergîndu-se pînă la lichidarea perdanților cronici - a demarat centralizat, în baza listelor negre întocmite la nivelul mai multor instituții în același timp, prilej de bîlbîieli penibile, confruntări de orgolii și interese obscure. Dacă în ultimele nouă luni au dat faliment sute de mii de firme private, asta fără patalama la mînă de la Palatul Victoria, atunci nu vedem de ce societățile de stat pot da faliment doar cu voie de la stăpînire. Un punct-cheie al programului anunțat în iarna acestui an era cel referitor la privatizarea băncilor cu capital de stat, fiind chiar nominalizată cap de listă BRD SA; în locul privatizării a urmat o descalificantă luptă politică pentru controlul consiliilor de administrație (cel mai recent exemplu, încercările actualului președinte al BANCOREX SA, Florin Ionescu, de a intra în grațiile PD, căruia i-a „revenit“ banca respectivă), dusă în paralel cu oculte campanii de presă, vădit comandate din umbră, împotriva unor bancheri sau oameni de afaceri care ar fi fost capabili - managerial și financiar - să contribuie cu succes la procesul de privatizare a băncilor. Ca urmare, anul se încheie fără nici o privatizare în domeniul bancar. Capitalul, sîngele unei economii de piață (pentru că, în esență, asta înseamnă sistemul bancar) rămîne sub controlul politico-administrativ central. Cu urmările de rigoare, clientelism, act managerial viciat de ingerința politicii și, în fond, corupție la nivel înalt. S-au schimbat doar cîteva persoane, pru a se schimba sistemul (cauzele) care a generat actele blamabile înregistrate în ultimii ani (cazul DACIA FELIX SA, cazul CREDIT BANK SA, topirea așa-ziselor credite pentru agricultură, cazul Răducan-Maimuț-Capetti, etc.). Morala este simplă: nu ajunge un program de cabinet, bine articulat, mai trebuie și experții capabili să îl aplice, adică să îl înțeleagă, în primul rînd, și să posede voință politică fermă, în al doilea rînd. Avalanșa de ordonanțe, ordonanțe de urgență și hotărîri - care a trimis la culcare parlamentul - nu a făcut, din multe puncte de vedere, decît să încurce lucrurile, în loc să le descurce, dînd senzația oamenilor de afaceri, români sau străini, că aceia care le concep nu știu ce vor sau că se răzgîndesc peste noapte. Poate că de vină nu sînt partitura și cel care a compus-o, ci orchestra (care, așa cum scriam la început, începe tot mai mult să semene a taraf de cartier) sau dirijorul. Un dirijor care, de fapt, lipsește cu desăvîrșire. Pînă cînd? • Eugen Ovidiu CHIROVICI POLITICA O partitură de Mozart interpretată la țambal Războiul cămășilor albe Abia aplanate conflictele din interiorul coaliției majoritare, noi obstacole se ridică în fața bunei funcționări a alianței aflate la putere. Ultimele evoluții ale relațiilor dintre PNȚCD și PD arată că ambele partide se confruntă în esență cu două poziții ireductibile. Ceea ce la o primă privire părea realtiv ușor de depășit cu ajutorul facilităților puse la dispoziție de Palatul Victoria și de Palatul Parlamentului - orgoliul - se dovedește pe zi ce trece o piedică insurmontabilă. Vechile răni deschise de zbuciumatul trecut postdecembrist sunt departe de a fi închise. Sub crusta abia formată supurează încă puroiul frustrărilor și al jignirilor. Care la prima zgîndărire iese la iveală murdărind albul protocolar al cămășilor. Spuneam că orgoliile celor două partide sunt ireductibile. Patriarhii PNȚCD nu sînt deloc dispuși să treacă peste pretențiile, uneori exagerate, ale mult mai tinerilor democrați. La rîndul lor, aceștia invocă un parteneriat care ar principiile unui egalitarism, evident în favoarea lor și care, desigur, nu au cum să fie acceptate de țărăniști. Pe fondul acestui conflict de strategie tronează izbitor amintirea unei dușmănii care este departe de a fi dată uitării. Iluzia unei conviețuiri ușoare pentru cei care au avut-o trebuie să se fi spulberat de mult. Și asta pentru că după zece luni de alianță, de așa-zis parteneriat, ambele partide continuă să se urmărească pline de suspiciune, nici unul nefiind dispus să cedeze, erä o luptă crîncenă, transformată cel mai adesea într-un război al nervilor. Istoria Legii fondului funciar, atît de dragă țărăniștilor și pentru care radicalii din partid nu au precupețit nici un efort, este departe să se fi încheiat. Obstrucția partenerilor social-democrați care s-a soldat cu o semi-victorie din partea PD și un semi-eșec din partea PNȚCD vizează acum alt talisman al creștin-democraților. Istoria Legii 18 continuă acum cu episodul Legii caselor naționalizate. Proman l-au înaintat la Senat este o piedică grosolană pusă pasului sprințar pe care venerabilii țărăniști îl abordează către împlinirea visului lor secular - restitutiv. Reacțiile „advocaților" care au pus suflet la elaborarea proiectelor pe care social-democrații vor să le spulbere nu s-au lăsat așteptate. Violența de limbaj a fost și ea pe măsura speranțelor investite de PNȚCD. Inițiativa PD a fost catalogată ca fiind „populistă“, lipsită de realism etc. Replica PD la acuzațiile de lipsă de fair-play a venit propic de delicatețe, invocînd desigur precedentele create de țărăniști. Cercul vicios în care se învîrt cele două importante partide ale puterii pare pra sfîrșit. Și probabil că așa și este atîta vreme cît cele două orgolii pornesc din locuri total diferite pentru a se întîlni în același punct. Crusta pe care o va prinde și noua rană a Legii caselor naționalizate se va rupe din nou la prima mîncărime. Ceea ce face ca schimbările, oricît de dese ale cămășilor albe să devină inutile. MATBI PDSR Gorj consideră că lupta împotriva corupției este o perdea de fum Sunt respinse fiind ferm acuzatele președintelui Emi Constantin referitoare la legăturile guvernului Văcăroiu cu puternicele grupări „mafiote Tema principală a conferinței de presă a PDSR Gorj de ieri, 30 septembrie, a avut ca subiect de discuție lupta împotriva corupției. „Este o perdea de fum. PDSR nu are nimic în comun cu politizarea războiului împotriva corupției. Ne confruntăm cu un pericol. In loc să se caute soluții de armonizare, s-a declanșat vînătoarea de vrăjitoare. Sub masca acestei perdele de fum se încurajează corupția, prin subordonarea Minierului Public, abrogarea legii privind bancruta frauduloasă, etc. Cîți din marii corupți au fost condamnați în ultimele zece luni? Se poate face trimitere și la procedura de lichidare a întreprinderilor. De către cine vor fi cumpărate? Ce interese au oamenii puterii?" Ion Florescu, purtătorul de cuvânt al PDSR Gorj, acuză faptul că sunt arestați medici și profesori pentru primirea a o sută sau două de mii de lei. “Este penibil, în timp ce miliardarii de carton se plimbă liberi. Aceasta nu este luptă împotriva corupției. Unui profesor de fizică din Țicleni i s-a înscenat un flagrant. Un elev i-a oferit un pachet de Kent. Nu l-a luat și a părăsit județul. Tîlharii sînt eliberați din pușcărie și locurile libere sînt completate cu medici și profesori. Despre Nicolae Mischie, ca președinte al Comisiei Anticorupție Gorj, s-a afirmat că nu își poate depăși atribuțiunile. „Nu poate să se suprapună peste anchetele poliției, parchetului și ale celorlalte organe abilitate". Recentele „ieșiri" ale lui Corneliu Vadim Tudor la adresa lui Ion Iliescu nu sunt agreate de PDSR Gorj. “Nu știm dacă ne putem numi aliați politici cu PRM, Vadim Tudor este o ființă mai puțin previzibilă. Am rămas surprinși de ultimele declarații ale acestuia". A fost contestată orice legătură a guvernului Văcăroiu cu puternicele grupări “mafiote". Președintele Constantinescu a găsit cauza corupției din România, punînd-o pur și simplu în exclusivitate în seama guvernului Văcăroiu, arătînd că banii pierduți astfel ar fi cei care lipsesc astăzi învățămîntului, cercetării, sănătății, armatei, etc. De asemenea, pro să poată fi adusă nici o probă concretă în acest sens, s-a arătat că același guvern ar fi fost legat de puternicele grupări „mafiote" care dețin și în prezent puterea economică în țară. PDSR respinge în mod ferm aceste acuzații, care dincolo de falsitatea lor sunt și ilogice. Astfel, dacă evaziunea fiscală ar fi existat, este de presupus că ea ar fi afectat în primul rînd bugetele guvernului Văcăroiu. Dar puterea de cumpărare a românilor în perioada guvernului Văcăroiu era cu 40% mai mare decît în prezent. Scăderea dramatică a puterii de cumpărare s-a petrecut în ultimele zece luni, de cît țara este condusă de guvernul Ciorbea. Dacă guvernul Văcăroiu ar fi fost într-adevăr legat de puternicele grupări „mafiote" descrise de Constantinescu - care, mai mult, după spusele președintelui țării, ar deține și în prezent puterea în țară - cum se face că PDSR a pierdut alegerile? • Alexandra COCHINĂ-IONESCU Grupul parlamentar PDSR nu va mai participa la dezbaterea în plen a ordonanțelor de urgență emise de guvern după 1 octombrie, a anunțat ieri în Camera Deputaților, liderul grupului, Adrian Năstase. Năstase a precizat că PDSR nu dorește să participe la discuții „formale", în care parlamentul are un rol strict declarativ. „Din păcate, guvernul continuă să emită ordonanțe de urgență, parlamentul fiind doar antrenat în discuții sterile, inutile", a spus Năstase. Liderul PDSR a arătat că guvernul și-a asumat și funcția legislativă în stat; în aceste condiții, a spus Năstase, PDSR își rezervă dreptul de a examina posibilitatea de a nu mai participa la dezbateri în parlament. Hotărîrea de a nu mai participa la dezbaterea în plen a ordonanțelor de urgență a fost luată în ședința de luni a grupului parlamentar al PDSR. Deputații PDSR au acceptat, totuși, că există și anumite excepții, în funcție de ordonanța dezbătută. Deputații partidului vor fi prezenți doar la dezbaterea ordonanțelor privind rectificările bugetare sau la cele pentru care ministrul de resort se prezintă în plenul Camerei și argumentează temeinic necesitatea emiterii unui astfel de act normativ: în cazul în care ordonanțele guvernamentale nu se vor supune exigențelor constituționale, deputații PDSR vor reînceput să participe la dezbaîn ședința grupului parlamentar decis că deputații PDSR vor găsi sala atunci cînd echipele de zi ale TVR vor începe să filmeze e Camerei. Această decizie va fi luată în funcție de importanța dezbaterilor și va fi menținută pînă cînd Alina Mungiu își va da demisia sau va fi demisă de la conducerea Departamentului Emisiunilor Informative din TVR, se vor retrage de lactombrie Această ediție utilizează informații transmise de agenția de presă str. Mareșal Averescu nr. 8-10 / tel. 222.31.32. / fax. 222.35.03. M E calea victoriei 135 / tel 659.53.40 / fax. 312.69.88 entru acordarea la integrarea în UE laude Junker, preambulului, țară careședinția Uniunii E!a pronunțat remenea unor șanse egale Iilor candidate la in UE, întrevederea cu prefil Constantinescu, luxemburgheza aromânia va demara intr-un timp „rezolul în care procesulontinuă în același a afirmat că țăriler fi reexaminate de Uniunea Europenizat că la summit-ul de de la Luxemburg și „instrumente” dentru fiecare țarăfuncție de ritmul voluție. Emil Constantinescu a reiterat poziția României față de extinderea UE, solicitînd șanse legale pentru toți candidații. „Dorim ca în decembrie la Luxemburg să nu existe discriminări și grupuri exclusiviste, ci procesul de integrare să se realizeze prin negocieri bilaterale”, a precizat Constantinescu. , în afara întrevederii cu premierul luxemburghez, șeful statului român s-a mai întîlnit Jieri cu Marele Duce Jean de Luxembourg, cu președintele Camerei Deputaților din Luxemburg, Jean Spaultz, și cu președintele Curții Europene de Conturi, în perioada 29 septembrie -1 octombrie, președintele României efectuează o vizită oficială în Belgia și Luxemburg, avînd programate întrevederi cu oficiali ai UE și UEO. 181 / miercuri, 1 octombrie 1997 Studenții români din Cernăuți cer suplimentarea numărului de burse de studiu în România Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuți-Ucraina a solicitat ieri prefectului de Suceava, Vasile Ilie, sprijin pe lîngă forurile în drept din România, pentru a soluționa situația creată în legătură cu repartizarea burselor pentru absolvenții școlilor românești din regiunea Cernăuți care au fost declarați apți pentru studii în România de către Direcția Regională a Învățămîntului din Cernăuți. Președintele societății „Mihai Eminescu" din Cernăuți, Arcadie Opaiț, a declarat că Uniunea Societăților Românești din Ucraina își exprimă nemulțumirea față de numărul redus de burse acordate în acest an de statul român pentru absolvenții școlilor românești din regiunea Cernăuți. El a spus că față de 1996, cînd s-au acordat peste 180 de burse, în 1997 numărul acestora este de doar 35. Opaiț a mai spus că, în baza promisiunilor ferme ale unor consilieri prezidențiali români că numărul burselor va fi suplimentat, mai mulți tineri din regiunea Cernăuți au susținut examene și au fost declarați apți pentru a studia în România. Astfel, 49 de candidați admiși pentru studii superioare, 19 pentru studii medii și 20 pentru studii postuniversitare în România nu au fost școlarizați nici în Ucraina, unde au început cursurile pe 1 septembrie, și nici în România. Demersurile efectuate de partea ucraineană și de majoritatea societăților culturale românești pentru soluționarea acestei situații a rămas fără un răspuns din partea autorităților din România, a adăugat Arcadie Opaiț. El crede că nesoluționarea favorabilă a acestei probleme poate duce la compromiterea Tratatului de bază încheiat între România și Ucraina, a Protocolului dintre ministerele abilitate, a Protocolului dintre județul Suceava și Administrația Regională Cernăuți și că „este de natură să slăbească încrederea pe care românii din Ucraina o nutresc față de Președinția României, față de Țara Mamă". tamm made nVy«pü avui ii Țărăniști au anuîțat depunerea proiectului de lege vizând deconspirarea Securității Forma finală a legii privind accesul cetățeanului la propriul dosar și deconspirarea Securității nu va fi depus de către Comisia juriștilor țărăniști la data de 1 octombrie, textul aflîndu-se încă în faza de elaborare, a declarat vicepreședintele PNȚCD, Nicolae Ionescu Galbeni. Conducerea PNȚCD stabilise o comisie specială, are să analizeze și să amendeze pînă la 1 octombrie conținutul proiectului de lege inițiat de senatorii Constantin Ticu Dumitrescu și Niculae Cerveni. Amînarea termenului de depunere nu va fi semnificativă, a precizat Nicolae Ionescu-Galbeni. El a declarat că termenul stabilit va fi depășit„deoarece comisia „vrea să atenueze" diferențele dintre proiectul analizat și Legea Gauck. Acest subiect a fost abordat luni, la consttuirea membrilor Asociației Foștilor Deținuți Politici din grupurile parlamentare ale PNȚCD, consttuire desfășurată în prezența președintelui PNȚCD, Ion Diaconescu. Membrii țărăniști din AFDPR consideră drept oportun un astfel de text legislativ, dar apreciază că este necesară amendarea legii și redactarea ei cît mai judicioasă. Foștii deținuți politici, actualmente parlamentari PNȚCD, au mai decis să susțină candidatura lui Cicerone Ioanițoiu pentru funcția de președinte al AFDPR la Congresul al IV-lea programat pentru 24-26 octombrie. Ei au făcut cunoscut, printr-un comunicat de presă, că „disensiunile și fricțiunile existente între unele filiale din AFDPR pot fi înlăturate prin alegerea unui nou comitet de conducere al asociației".