Gazeta de Sud, noiembrie 1997 (Anul 3, nr. 808-832)
1997-11-01 / nr. 808
GAZETA de SUD POLITICA BSBkRhHHHIHHHOHHHHAOHHHHHHHHmHOHHHHnmHHHHHHHmmHHMMOIHHHHHHHHHmS ——— —— ——— După Ml, Partidul Democrat se dă și la SRI Deputatul PD Corneliu Ruse, membru în Comisia SRI, a declarat vineri că va cere audierea conducerii SRI în comisie în legătură cu ceea ce el numește infiltrarea unor agenți secreți în partidele politice și organizațiile societății civile. Ruse a afirmat că în comisia parlamentară pentru controlul SRI s-a discutat în mai multe rînduri despre această problemă și că, personal, deține date din interiorul SRI care ar dovedi existența infiltrărilor. Deputatul PD și-a exprimat nemulțumirea că nu au fost luate măsuri de către conducerea SRI „pentru curmarea acestor practici nedemocratice“. Ruse a precizat că, în discursul pe care l-a rostit în cadrul dezbaterii ultimului raport anual al SRI (ocazie cu care fostul director, Virgil Măgureanu, și-a anunțat retragerea din funcție), a atras atenția asupra infiltrării de către această instituție a unor agenți în partide și organizații ale societății civile. „Practicile sunt din trecut, de dinainte de alegerile din 1996 și era normal ca acestea să fie curmate. Sunt mîhnit că ele persistă“. El a precizat că inițiativa sa de a atrage public atenția asupra acestei probleme este una strict personală, dar că speră în sprijinul pe care i l-ar putea acorda Partidul Democrat. SRI cere întrunirea CSAT in legătură cu declarațiile lui Corneliu Ruse Serviciul Român de Informații cere întrunirea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în legătură cu declarațiile deputatului PD Corneliu Ruse privind existența unor agenți ai SRI infiltrați în partide și formațiuni civice. SRI afirmă într-un comunicat de presă difuzat vineri că declarațiile lui Corneliu Ruse „se înscriu într-o campanie orchestrată împotriva SRI, cu conotații majore la adresa siguranței naționale“. In același comunicat, directorul SRI, Costin Georgescu, îi cere lui Corneliu Ruse să prezinte lista presupușilor agenți acoperiți sau ofițeri de legătură din structurile partidelor și formațiunilor civice. Corneliu Ruse susține că SRI și-a infiltrat agenți în aceste structuri încă dinainte de alegerile din 1996 și că aceste practici continuă și după instalarea noii conduceri a Serviciului. Președintele Comisiei SRI a calificat drept iresponsabile și neadevărate" afirmațiile lui Corneliu Ruse Nicolae Ionescu-Galbeni, președintele Comisiei SRI, a calificat vineri drept iresponsabile și neadevărate afirmațiile deputatului PD Corneliu Ruse, privind infiltrarea partidelor politice de către SRI și existența unui control informativ, în proporție de 80%, al acestui serviciu asupra administrației locale, sistemului bancar și ministerelor. „Unui om responsabil, membru al Comisiei SRI, nu îi este permis să facă astfel de declarații“, a spus Ionescu-Galbeni, care a criticat faptul că Ruse s-a lansat în astfel de declarații, susținînd că deține date în cadrul Comisiei SRI. Ionescu-Galbeni a precizat că îi va consulta pe ceilalți parlamentari din comisie pentru a cere sesizarea Comisiei juridice și de disciplină a Camerei, deoarece consideră că deputatul PD „s-a abătut“ de la regulamentul de funcționare al comisiei SRI Președintele Comisiei SRI a spus că, dacă ar exista dovezi, în privința infiltrării partidelor de către SRI, el însuși ar ridica această problemă în parlament. Referitor la opinia lui Corneliu Ruse, conform căruia SRI ar deține prea multe atribuții, Nicolae Ionescu-Galbeni a declarat că deputatul PD „habar nu are ce spune“. Legea siguranței naționale cuprinzînd prevederi clare despre atribuțiile SRI. Zoe Petre declară că acuzațiile lui Ruse la adresa SRI trebuie foarte bine analizate Consilierul prezidențial Zoe Petre a declarat vineri că declarațiile deputatului PD Corneliu Ruse privind infiltrarea SRI în partidele politice trebuie foarte bine analizate, deoarece Ruse, în calitatea lui de secretar al Comisiei SRI, are probabil și informații în legătură cu acest aspect. Zoe Petre a declarat că nu se poate pronunța asupra afirmațiilor deputatului PD, dar nu a exclus posibilitatea ca foști ofițeri ai SRI să fi intrat în partide politice după ieșirea din serviciu sau să se fi încercat infiltrarea lor ca agenți acoperiți. Dacă informațiile la care face referire Corneliu Ruse se vor dovedi întemeiate, cel răspunzător de asemenea operațiune ar trebui să răspundă în conformitate cu legea. In legătură cu aceleași afirmații, SRI a anunțat vineri că va cere întrunirea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, considerînd că prin „campania orchestrată împotriva SRI“ este vizată siguranța națională. Comeniu Ruse cere audierea conducerii SRI in legătură cu presupuse infiltrări ale agenților secreți in partide și formațiuni civice ' România va cere la summit-ul balcanic din Creta crearea unui centru regional de criză sub egida NATO La summit-ul balcanic la nivel înalt ce va începe luni în insula elenă Creta, România va propune înființarea unui centru regional de criză sub egida NATO. Delegația României care va participa la reuniunea din Creta va fi condusă de premierul Victor Ciorbea și îl include și pe șeful diplomației române, Adrian Severin. De asemenea, summit-ul din Creta va constitui, potrivit sursei citate, un bun prilej de întîlniri bilaterale între liderii statelor prezente, dintre care cea mai importantă este considerată cea între premierii Greciei și Turciei. Totuși, atît Atena, cit și Ankara, consideră că întîlnirea dintre premierul elen, Costas Simitis, și omologul său turc, Mesut Yilmaz, nu va aduce progrese importante în relațiile dintre cele două state, grav afectate de dispute teritoriale. „Se știe că aceștia se vor întîlni la summit, dar nu este vizată nici o dată precisă. Reuniunea din Creta se va concentra asupra problemelor de cooperare regională în domeniul protecției mediului, luptei împotriva crimei organizate, traficului de droguri și terorismului“, a afirmat un diplomat turc. La rîndul său, ministrul elen de externe, Theodoros Pangalos, a încercat să liniștească spiritele. „Să nu vă așteptați ca în Creta să fie un nou Madrid“, a afirmat el, referindu-se la declarația turco-greacă adoptată în iulie, la summit-ul NATO din capitala spaniolă, în care ambele părți erau de acord cu detensionarea situației din Marea Egee, regiune foarte disputată de cele două state; în prezent, relațiile bilaterale sunt chiar mai tensionate decât erau în iulie. Exercițiile militare comune ale Greciei și Ciprului de luna aceasta au provocat o reacție vehementă din partea Turciei, care a invadat nordul teritoriului cipriot în 1974. De asemenea, Atena a acuzat Ankara de numeroase violări ale spațiului său aerian, două nave aparținînd celor două țări s-au ciocnit în Marea Egee, iar avioane de luptă turce au urmărit o aeronavă care îl transporta pe ministrul grec al apărării. Analiștii și diplomații occidentali susțin că în problema integrării în Uniunea Europeană domină în prezent poziția Turciei față de Grecia și Cipru. UE va începe negocieri de aderare cu Cipru anul viitor, Ankara amenințînd că, dacă negocierile vor demara va începe integrarea nordului Ciprului la teritoriul turc. Uniunea Europeană consideră că cea mai bună soluție de rezolvare a situației din Cipru este admiterea acestui stat în UE, afirmînd că dorește ca la negocierile de aderare să participe și reprezentanții turcilor ciprioți. în același timp, aderarea Turciei la UE a fost amînată din cauza poziției guvernului de la Ankara față de problema cipriotă și a încălcărilor repetate ale drepturilor omului. Președintele PUNR, Valeriu Tabără, a declarat vineri că biroul permanent al partidului va aplica în continuare hotărîrea luată în privința lui Gheorghe Funar. Valeriu Tabără a precizat că nu va răspunde invitației adresate de biroul executiv al PUNR Cluj de a discuta hotărîrea biroului permanent PUNR din data de 14 octombrie. Conform acesteia, Gheorghe Funar este somat să-și retragă în 15 zile plîngerile în justiție împotriva prefectului de Cluj și a ziariștilor în caz contrar fiind exclus din partid. „Nu am de ce să mă duc la Cluj, nu are nici un fel de prerogative în acest sens și nici nu am primit o invitație scrisă“, a spus Tabără. Liderul PUNR a subliniat că Funar trebuie să se supună hotărîrii conducerii partidului. Cei nouă membri aiUNR, filiala Mureș care propun reînvesirea lui Gheorghe Funar în funcția de președinte al partidului nu reprezintă vocea partidului, a spus Valeriu Tabără. El a arătat că unii dintre contestatari au încălcat legea. „Sîntem deciși să scăpăm de cei care au greșit în fața legii, să-i scoatem în afara partidului“, a precizat Valeriu Tabără. Liderul PUNR a respins toate acuzațiile aduse actualei conduceri a partidului de către cei nouă membri ai filialei Mureș. Aceștia au apreciat că PUNR s-a îndepărtat de platforma și scopurile inițiale de contracarare a acțiunilor antiromânești ale UDMR în Transilvania. Președintele PUNR a arătat că în această privință nu s-a făcut nici un pas înapoi. Totodată, cei nouă se disociază de tenta de liberalism și de orientarea demo crat-creștină pe care actuala conducere a PUNR încearcă să o imprime partidului. Liderul PUNR a spus că a fost respectată doctrina stabilită la Convenția Națională din 1995, cînd la conducere se afla Gheorghe Funar. Ea arătat că acum este pentru prima dată cînd această doctrină este pusă în aplicare. CUMPĂRĂM MIEZ DI NUCA și MIERE DE ALDINE tel: 051/427881 -018627146 Valeriu Tabără declară că hotărîrea PUNR în cazul Funar rămîne neschimbată Emil Constantinescu pledează pentru integrarea României în Uniunea Europeană Președintele Emil Constantinecu consideră că interpretarea raportului Comisiei Europene, intitulat Agenda 2000, în sensul susținerii unei „integrări limitate la cîteva țări și la cîțiva ani“ corespunde „unei imaginii simpliste și profund inexacte“. Zoe Petre, consilier prezidențial, a prezentat vineri mesajul adresat de președintele Emil Constantinescu participanților la seminarul organizat de grupul parlamentar PNȚCD și de cel al Partidelor Populare din Parlamentul European și Uniunea Europeană Creștin-Democrată care se desfășoară în perioada 31 octombrie-1 noiembrie, la București. „Nu încercăm să grăbim aderarea propriu zisă a României la UE, ceea ce în situația actuală ar periclita înseși interesele fundamentale ale țării“, se arată în mesaj. Șeful statului român este de părere că forurile parlamentare și politice ale UE trebuie să țină cont de faptul că extinderea Uniunii înspre țările ex-comuniste reprezintă „un proces de unificare europeană cu exigențe aparte sub aspect politic și chiar simbolic“. Președintele României consideră că „orice soluție care ar accentua, în momentul de față, fie și justificat, liniile de demarcație dintre România și Ungaria sau dintre România și Polonia ar adăuga suferinței pe care o reformă accelerată o presupune în mod inevitabil un element de profundă frustrare care va fi greu de gestionat din punct de vedere politic“. Șeful statului apreciază că dacă românii vor fi discriminați în procesul de aderare la UE „există riscul să nu mai fie interesați în acest proces, să fie descurajați și să renunțe la dificilele eforturi care au făcut din România un pol de stabilitate politică internă și internațională“. „Va cerem să nu descurajați acest mare proiect național din considerente conjuncturale. România nu solicită un tratament de favoare și nici nu ignoră dificultățile multiple ale procesului de lărgire a UE, în primul rînd pentru statele membre“, se arată în mesaj, în opinia președintelui Constantinescu, decizia politică majoră în problema extinderii Uniunii trebuie să țină seama de realitățile politice ale Europei Centrale în general și ale României în particular, conducînd la o soluție care să susțină efectiv eforturile de integrare europeană în regiune. „Mesajul pe care poporul român îl așteaptă este acela al unei lărgiri care să includă, nu să excludă, al unui proces continuu, nu în salturi într-un cuvînt, al unei integrări integratoare“. România și Olanda au semnat un acord de cooperare in domeniul produselor de apărare Generalul de divizie Dan Zaharia, șeful Departamentului pentru înzestrarea armatei, și omologul său olandez, Jan Fledderus, au semnat vineri Memorandumul de înțelegere între Ministerele Apărării Naționale din România și Regatul Țarilor de Jos privind cooperarea în domeniul produselor de apărare. Potrivit oficialului român, documentul semnat va permite celor două țări să coopereze „fără restricții“ în domeniul materialelor de apărare. „După semnarea acestui Memorandum, care reprezintă începutul cooperării dintre România și Olanda, în domeniul producției de apărare vom căuta să găsim proiecte și programe comune“, a declarat la rîndul său Jan Fledderus. El a menționat că delegația militară olandeză, prezentă în România de două zile, a inaugurat joi un curs logistic la Academia Tehnică și Militară din București. Cei doi oficiali au arătat, de asemenea, că așteaptă încheierea în perioada următoare a negocierilor asupra Memorandumului de înțelegere în domeniul tehnologiei. Conform generalului Zaharia, dintre cele mai importante state membre NATO, România mai are acorduri, de genul celui încheiat vineri, cu Germania și Anglia, iar Olanda nu a încheiat astfel de Memorandumuri și cu Polonia, Ungaria și Cehia, state invitate să înceapă negocierile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică._______________________________________ Opoziția mehedințeană avansează ideea unui guvern tehnocrat Liderii formațiunilor semnatare ale unui protocol de colaborare (PDSR, PRM, PDAR, PSM, PSMR) s-au întîlnit joi, 30 octombrie, cu presa pentru întîia oară în această formulă. Au mai participat, cu statut de invitați, președinții Partidului Pensionarilor și Partidei Romilor, reprezentanți ai PS și lideri sindicali. De la început s-a precizat că opoziția mehedințeană nu dorește înlăturarea actualei puteri prin forță și instalarea la putere prin aceleași mijloace. Aflîndu-se încă în „faza de atenționare“ a celor care conduc țara, partidele amintite cer acelora care gestionează acum România să-și respecte promisiunile, iar în cazul în care nu știu, nu pot sau nu vor, să respecte măcar ultimul paragraf din „Contractul cu România“: demisia. Și cum nimeni nu este de neînlocuit, opoziția avansează ideea unui guvern tehnocrat, pentru că „în lumea civilizată, unde există o autentică democrație, în perioadele de criză se caută cea mai bună soluție prin schimbări de guverne, de conduceri, care aduc nu numai oameni noi, ci și idei noi. în acest sens, România nu duce lipsă de specialiști neînrolați politic. Celor prezenți le-au mai fost expuse și cîteva din direcțiile de acțiune ale actualei opoziții, în cazul în care ar ajunge la putere: instaurarea domniei legii, gospodărirea corectă a ceea ce mai există în România, înlăturarea risipei și a celor care contribuie la ea, stabilirea unei ordini de priorități fără complicarea cu lucruri inutile, așa cum fac actualii guvernanți. • Ion LECA 808 / sîmbătă-duminică, 1-2 noiembrie 1997 Parafrazînd cartea biblica a Genezei, Corneliu Vădim Tudor spune: „firul CristaiMnescu a făcu ginemul dupa copil și asemănarea Mictor Ciorbea, rezultatil fiul monstruos“ Cel de-al doilea congres al Partidului România Mare va avea loc în perioada 8-9 noiembrie la Casa Republicii. PRM consideră că bilanțul celor patru ani de la precedentul congres este pozitiv, partidul devenind o forță de prim rang a vieții politice, captînd filonul de aur al naționalismului luminat. Vadima Tudor apreciază că liderii mafiei transnaționale au probabil nevoie de guverne-marionete și de partide slugarnice, fără șira spinării, care să rîdă la comandă, să plîngă la semnal, să joace cum li se cîntă, să distrugă sau să vîndă un întreg patrimoniu național, pe scurt, să fie uneltele unor forțe străine, împotriva propriilor popoare, acesta fiind motivul pentru care naționalismul este insultat, chiar satanizat de unele organisme internaționale. Astăzi PRM se mîndrește cu numărul de membri cu carnet 72.000 de oameni și cu locul trei în clasamentul partidelor, cu un procentaj de 10%. C.V. Tudor este convins că dacă mîine ar avea loc alegeri generale PRM va fi votat de 1,5 milioane de cetățeni, intrînd cu fruntea sus pentru a treia oară în parlamentul țării. Programul de guvernare al PRM are două coordonate fundamentale: modernizarea societății românești și dictatura legii. Senatorii PRM și-au depus semnătura pe moțiunea simplă introdusă ca urmare a politicii dezastruoase practicate de guvernul Ciorbea, timp de un an de zile, în domeniul agriculturii. Există și o cifră magică 70, cea a complexurilor de creștere a animalelor pe care guvernul le-a lichidat la ordinul „comisarilor străini“. Vadim spune că nu există nici o justificare pentru sacrificarea sau moartea a milioane de vietăți. Cele 70 de complexuri, în opinia lui Vadim Tudor, reprezintă 70 de cuse pe care guvernul Ciorbea și l^ a bătut în propriul coșciug. El spune că distrugerea bazei alimentare a taxei pentru facilitarea importurilor este cea mai mare crimă pe care o putea comite un guvern. Faptul este însă consumat. Vadim spune că la dezbaterea moțiunii va face un rechizitoriu necruțător „împotriva acestor aventurieri care cred că pot să taie și să spînzure în țara asta“. Liderul PRM prevede un val amplu de proteste de stradă. El face apel la mass-media să difuzeze dezbaterea moțiunii foametei“, populația avînd dreptul să fie informată de ce suferă de lipsuri și privațiuni, de ce prețurile au explodat, avînd în vedere că în perioada grea, cînd însămînțările s-au făcut pe o treime din suprafață, ministrul agriculturii, Dinu Gavrilescu, se află timp de zece zile la capătul lumii, în Canada. Tot Vadim continuă: „în mod normal un asemenea personaj ar trebui anchetat penal, nu lăsat să-și aranjeze ploile în vederea obținerii unui post de funcționar FAO, simțind că va fi debarcat“. Față de remanierea guvernului PRM își exprimă opinia că acesta trebuie destituit în totalitate, deoarece a reușit să provoace furie în rîndul a milioane de români. „Absolut toți miniștrii actualului guvern au fost antrenați în scandaluri de proporții, fie că nu și-au făcut datoria deloc, fie că au fost protagoniștii unor cazuri grave de corupție, cum ar fi Traian Băsescu, Călin Popescu-Tariceanu sau Valeriu Stoica, fie că au acționat împotriva intereselor țării (Adrian Severin, Ákos Birtalan, Tokay György, Victor Babiuc, Sorin Dimitriu), fie că au făcut abuzuri și declarații inacceptabile, care au scandalizat populația (Gavril Dejeu, Mircea Ciumara, Ion Caramitru, Virgil Petrescu)“, apreciază liderul PRM. El spune că rezultatul este monstruos: „Parafrazînd cartea biblică a Genezei, putem spune că Emil Constantinescu a făcut guvernul după chipul și asemănarea lui Victor Ciorbea“. Vadim afirmă: „România este condusă de papagalul COCO - Consiliul de Coordonare al Coaliției - care în fiecare noapte ține sfat cu sine însuși în colivia din Palatul Victoria, vorbește singur și trage cite o «planetă» în care destinul a milioane da» români iese tot mai tumulit“. C.V. Tudor îl sfătuiește pe Emil Constantinescu să demită întregul executiv și să numească un guvern din care UDMR să fie exclus cu desăvîrșire, pentru pregătirea unui eveniment inevitabil: alegerile anticipate din primăvara anului 1998. " • Rázván MATEESCU Consiliul Național al PNL a hotărît să sprijine condiționat guvernul PNL a decis vineri să condiționeze sprijinirea în continuare a cabinetului Ciorbea de adoptare a unor măsuri pentru accelerarea privatizării, protejarea capitalului autohton și reducerea fiscalității. Consiliul Național al partidului a adoptat vineri în unanimitate, o declarație în acest sens, interpretată de primvicepreședintele Valeriu Stoica ca o „schimbare de accent“ în politica PNL. Stoica a spus că actuala coaliție „nu este un scop în sine“ și că existența ei este justificată în măsura în care reușește să realizeze reforma economică. Vicepreședintele Paul Păcuraru a precizat că hotărîrea Consiliului Național este „ultimativă“. El declarase vineri unui cotidian central că PNL s-ar putea retrage de la guvernare dacă măsurile economice cerute de liberali nu vor fi adoptate. Liderul PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat la rîndul său că dorința partidului său este de a sprijini actualul guvern, însă a afirmat că „PNL nu își va subestima propriile acțiuni“. PNL invită PL, PAC și PAR la unificare liberală PNL a cerut vineri Partidului Liberal, Partidului Alianței Civice și Partidului Alternativa României să analizeze „modalitățile concrete“ pentru realizarea unei fuziuni. Consiliul Național al PNL a adoptat o declarație în care se afirmă necesitatea regrupării tuturor forțelor politice liberale și a apariției „din perspectiva anului 2000“ a unui partid liberal puternic. Declarația precizează că unificarea poate avea loc „în matca firească a PNL“.