Gazeta de Sud, decembrie 1997 (Anul 3, nr. 834-857)

1997-12-02 / nr. 834

I «r Emil Constantinescu, Alba Iulia, 1 decembrie 1997 „Ni­mflin aici pentru a omagia imagina rimânilii Migău­r. O imagin­ tara in viitoria viații di zi ci zi este înlocuită, din notori circ, grin­dna cu imaginea rondului infrînt, dezamăgit cai speriat CRAIOVA în Piața Mihai Viteazul din Cra­iova, mii de locuitori ai Băniei au săr­bătorit ieri cea de-a 79-a aniversare a zilei de 1 Decembrie 1918, Ziua Marii Uniri. Cu acest prilej, prefectul jude­țului Dolj, Marian Jean Marinescu,în alocuțiunea rostită în fața celor pre­zenți a vorbit despre importanța eve­nimentului în istoria României, ex­­primîndu-și speranța că înfăptuirea României Mari se va săvîrși într-un viitor apropiat. De asemenea, deși condițiile sociale și economice actu­ale ridică probleme deosebit de difi­cile națiunii române, dorința sa de a învinge greul este mult mai puternică în realizarea obiectivelor pe care re­forma și-a propus să le înfăptuiască. „Sperăm să fim uniți cu toții, spunea Marian Jean Marinescu, pentru ca economia să iasă din actualul impas și să fie concretizate în egală măsură toate obiectivele pe care guvernul și le-a propus“. După discursul rostit de prefec­tul județului, în acordurile fanfarei militare a urmat depunerea de co­roane la statuia lui Mihai Viteazul. Și-au exprimat astfel omagiile gru­pul parlamentarilor de Dolj, prefec­tura, consiliul județean, Primăria Craiova, consiliul local municipal, Corpul III Armată ,M­ai Viteazul“, Cercul Militar, Curtea de Apel și in­stituțiile subordonate, Parchetul Curții de Apel, Asociația Națională a Veteranilor de Război, cadre militare în retragere, Inspectoratul Poliției Județene, Poliția transporturi, SRI, UM 654, Garnizoana de pompieri, Inspectoratul Școlar Județean, In­spectoratul pentru Cultură, Inspec­toratul pentru Protecție Civilă, Di­recția Generală a Muncii și Protec­ției Sociale (DGMPS), Corpul Gar­dienilor Publici, principalele forma­țiuni politice, Asociația Umanitară 22 decembrie, Fundația pentru Ti­neret, Comunitatea Evreilor. Festivitatea a fost urmată de parada gărzii militare de onoare în fața oficialităților județene și locale, după care Ansamblul „Maria Tana­­se“ (dirijor Nicu Crețu) și corul Fi­larmonicii Oltenia (dirijor Alexan­dru Racu) au susținut un spectacol de cîntece patriotice, cîntece și dan­suri populare specifice folclorului oltenesc. Manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii, la care s-au încins în joc, lăsînd la o parte opțiunile poli­tice, toți factorii decizionali ai muni­cipiului Craiova și ai județului Dolj. • George MITRICOF: Roxana STOIAN Românii sunt singurii responsabili de destinul lor, bun sau rău, și trebuie să renunțe la ideea că altcineva este răspunzător de situația lor, a arătat ieri președintele Emil Constantinescu în discursul rostit la Alba Iulia de Ziua Națională a României.. „Nu ne putem ascunde după degete sau după statis­tici“, a declarat Constantinescu. El a recunoscut că românii sunt săraci și o duc încă greu, dar munca pentru un trai mai bun trebuie să reprezinte o preocupare pentru toți, fie că sunt sau nu de partea actualei puteri. „Sunt conștient de faptul că așteptările au fost enorme și din partea celor aleși n-au sosit răspunsurile așteptate“, a precizat Constantinescu. Drept urmare, el a mulțumit poporului român pentru înțelepciunea și înțelegerea de care a dat dovadă și i-a îndemnat pe români ca în acest moment de cumpănă să aibă încredere în ei și în forțele lor. „Ne aflăm aici pentru a omagia imaginea românului învingător. O imagine care în viitoarea vieții de zi cu zi este înlocuită, din nefericire, prea des cu imaginea românului înfrînt, dezamăgit sau speriat“, a afirmat Constantinescu. Șeful statului român a spus că „trebuie să luăm exemplu din istorie, cînd românii au perseverat pentru îndeplinirea idealurilor lor“. „Dacă noi vom eșua acum, România mile­niului III nu va avea nici o șansă în noua competiție mon­dială. Și nu vom avea nici o scuză pentru asemenea în­­frîngere“, a declarat președintele Constantinescu. El consideră că România se poate baza pe o reală securitate externă, iar sistemul de securitate internă este acum cu adevărat ferm și durabil. Președintele român crede că „nu mai este momentul să dăm vina pe situația internațională, nici pe situația geopolitică, nici pe lipsa de comunicare cu exteriorul“. Constantinescu i-a în­demnat pe români ca înainte de reconcilierea între ei să încerce să stea „unii lîngă alții, fără să se urască“. „Cu toate instigările mai mult sau mai puțin voalate, majo­ritatea populației crede în reformă“, consideră Emil Con­stantinescu. El a recunoscut că nu le poate făgădui ro­mânilor că anul care vine va fi mai ușor deoarece „va trebui să muncim mai mult și să fim­ mai responsabili“. El le-a promis, în schimb, românilor că va fi alături de ei, „umăr lîngă umăr“. Emil Constantinescu s-a plimbat prin mulțimea adunată la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naționale a României Președintele Emil Constantinescu s-a plimbat prin mulțime și a dat mîna cu numeroși cetățeni sosiți din toate județele țării, în ciuda sistemului dur de protecție și a numeroase­lor filtre de acces organizate de poliția locală, oameni din toată țara au participat la Alba Iulia la sărbătorirea Zilei Marii Uniri. Sistemul de filtru a fost plasat în special in jurul monumentelor, unde accesul a fost restricționat. Ini­țial, președintele Constantinescu a străbătut traseul între diferitele puncte de desfășurare a programului în autotu­rism, cu coloana oficială. El a parcurs pe jos doar drumul dintre Catedrala Reîntregirii Neamului, unde a asistat la un Te Deum­ și tribuna oficială de unde și-a ținut discur­sul. Apoi el a urmărit o amplă paradă militară, in cadrul căreia au defilat militari din toate armele, jandarmi, SRI și Apărare Civilă. în premieră, la paradă a fost prezentat Transportorul Amfibium Blindat „Zimbrul“, de producție românească. Zona a fost survolată de avioane MIG 21 Lancer, C-130 Hercules și de elicoptere IAR 330. în timpul paradei au fost prezentate camioanele militare DAC care au participat la misiunea de menținere a păcii UNAVEM III din Angola, precum și purtătoare și lansatoare de ra­chete. După parada militară, președintele Constantinescu a coborît de la tribună și a stat de vorbă cu cîțiva din cei aproape zece mii de oameni, adunați în piața din Alba Iulia. La ceremonie au mai fost­­ prezenți Ion Caramitru, ministrul culturii, Dinu Gavrilescu, ministrul agricul­turii, Victor Babiuc, ministrul apărării, Gavril Dejeu, ministrul de interne, Ion Diaconescu, președintele Ca­merei Deputaților, generalul de divizie Constantin Dege­­ratu, șeful Statului Major General, generalul Dan Za­ 7­haria, șeful Departamentului înzestrării Armatei, Costin Georgescu, directorul Serviciului Român de Informații, Nicu Anghel, directorul Serviciului de Pază și Protecție, și Crin Antonescu, viitorul ministru al tineretului și sportului. Manifestări evocatoare prilejui­te de sărbătorirea Zilei Naționale a României au avut loc ieri, începînd cu ora 10.00, și în Piața Victoriei din Tîrgu Jiu. Adunarea solemnă consacrată acestei zile a debutat cu ceremonia­lul religios, urmat de parada milita­ră și depuneri de coroane și jerbe de flori. Oficialitățile județului au rostit alocuțiuni cu privire la importanța acestui eveniment național. Manifestările au continuat cu lan­sarea numărului doi al revistei Onoare și jertfă - Pururi uniți sub tricolor și cu un spectacol literar, muzical-coregrafic evocator susținut de Ansamblul Artis­tic Profesionist „Doina Gorjului“ și in­vitații săi: actorii Papii Panduru (Tea­trul Național București), George Lun­­goci (Teatrul Național Timișoara) și in­terpreți ai folclorului ardelenesc Ma­riana Anghel și Traian Iancu-Sălăjanu. • Claudiu MATEI TÂRGU JIU D­ROBETA TURIMU SEVERIN Spre deosebire de alte dăți, în acest an severinenii au manifestat mai puțin entuziasm la sărbătorirea Zilei Naționale a României. De vină, în mod sigur, au fost frigul și ploaia, dar și o anumită rigiditate a ceremo­nialelor, ce riscă, prin repetare, să cadă în banalitate. Ieri, manifestările au debutat cu un ceremonial militar­­religios la Monumentul Eroilor din Parcul Rozelor. După prezentarea onorului și intonarea Imnului de Stat, au fost depuse coroane și jerbe din partea instituțiilor administrației pu­blice locale, a unor unități militare, cul 1583 partide politice și societăți comerciale. Apoi, la Palatul Cultural „Theodor Costescu“ s-a derulat un program artistic cuprinzînd muzică de fanfară și populară, un spectacol de teatru de păpuși și muzică ușoară, în același cadru, de la ora 17.00, a avut loc spectacolul de gală închinat Zilei Naționale a României, în care au evoluat prestigioase formații artistice de amatori și profesioniști din muni­cipiul Drobeta Turnu Severin. Mani­festările s-au încheiat cu focuri de ar­­tificii­ și o retragere cu torțe. • Ion LECA ARTEGO S.A. Tg-Jiu ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC Adresa: Strada Ciocarlan nr.38, Tg-Jiu, jud. Gorj, cod 1400 Tel: 053-217040, 214620 Fax: 053-217045, 218940 Tbc: 45259, 45310 CALITATE LA SUPERLATIV! Demiterea directorului și amînarea concursului de ocupare a acestei funcții au produs Haos în Școala generală din Lipov - Dolj . După patru luni in clasa a Vl-a, trei elevi au fost retrogradați in clasa a V-a . Lucrările de corigentă la rusă sunt contestate de toți elevii . Director interimar este o învățătoare care iți cere repetat eliberarea din funcție . Părinții se pling că programul școlar nu mai este respectat Cu un abonament lunar la GAZETA de SUD în valoare de numai 10.000 de lei ECONOMISEȘTI 10.000 do loi CIȘTIGI* 500.000 do loi *d­acă aduci sau trimiți la redacție o copie a chitanței de abonament poți participa la TOMBOLA ABONAȚILOR care oferă în fiecare lună patru premii de cite 500.000 lei ._______ <­A^K­UTA «K­ - CCmpiAJg M»«Q | Gorjul - un paradis al hoților PAGINA 3 Legile sunt blinde cu hoții și aspre cu cei care își caută dreptatea A ÎNCEPUT procesul LUI MARCEL AVRAM Procesul impresarului german de origine română Marcel Avram a început ieri la München, relatează AFP. Marcel Avram, 59 de ani, este direc­torul agenției de impresariat MAMA CONCERTS-RAU. El a fost reținut de Po­liția din München la începutul lunii apri­lie sub acuzația de evaziune fiscală în va­loare de opt milioane de mărci germane (5,3 milioane de dolari). Dosarul lui Marcel Avram a fost des­chis încă din 1994, cînd între conturile date publicității în presa germană și cele prezentate autorităților au existat anumite neconcordanțe. A doua zi după arestarea sa, avocații inculpatului au respins acuza­țiile aduse lui Marcel Avram, declarînd că este vorba de o neînțelegere generată de o nouă lege germană care prevede creșterea impozitelor pe profit pentru artiștii străini de la 15 la 25%. în sprijinul bunei credințe a lui Marcel Avram, cei trei avocați au in­vocat și faptul că în ultimii ani acesta a plătit retroactiv statului german taxe în valoare de 3,7 milioane de mărci. Averea lui Marcel Avram este esti­mată la 75 de milioane de mărci germane. Pe de altă parte, presa germană din luna aprilie afirmă că arestarea impresa­rului german este rodul unei neînțelegeri cu fostul său asociat, Mathias Hoffman. Director al unei agenții de impresariat ri­vale, Hoffman fusese reținut timp de 24 de ore și eliberat în schimbul unei cauțiuni de cinci milioane de mărci. Cei doi foști parteneri, afirmă revista germană Focus, au folosit o serie de metode „mai puțin politicoase sau elegante“ pentru atragerea vedetelor pe scenele Germaniei, procedee prin care fiecare a încercat să-și impună superioritatea. Focul arată că atenția autorităților a fost atrasă de mijloacele de luptă dintre cei doi manageri: invidia, neîncrederea sau scrisorile anonime de denunț adresate fis­cului german, în urma cercetării bilan­țurilor anuale ale celor două societăți, au­toritățile germane au descoperit că Avram și Hoffman au dirijat activitatea agenției MAMA CONCERTS-RAU timp de un an, după care relațiile dintre cei doi impresari s-au „răcit“ din cauza unor neînțelegeri financiare. Apropiații­ lui Avram susțin că neînțe­legerile dintre cei doi s-au finalizat cu scri­sori de denunț trimise fiscului german. MAMA CONCERTS înregistra în 1996 o cifră de afaceri de 120 de milioane de mărci. Autoritățile germane au­­ refuzat să-l elibereze pe Marcel Avram pe cauțiune, pe motiv că acesta ar putea părăsi țara. An­chetatorii au considerat că acest pericol există, întrucît impresarul din München și-a creat„un imperiu al mediilor de in­formare în România“, care ar reprezenta in viziunea lor un posibil refugiu. Deși, inițial, a respins acuzațiile, im­presarul german a recunoscut în luna iu­nie că a înșelat fiscul german. Sub titlul „Marcel Avram recunoaște evaziunea fiscală“, publicația Al Bild ci­tează declarațiile procurorului-șef, Man­fred Wick, conform căruia Marcel Avram a încălcat 17 articole de legi, prin care a în­șelat fiscul german cu nouă milioane de mărci. Revista gemană Focus citată de AP relatează în numărul său de ieri că proce­sul impresarului ar putea dura cîteva luni, acesta fiind pasibil de 15 ani închisoare, dacă va fi găsit vinovat. Partenerul lui Avram, Fritz Rau, a declarat ieri pentru Der Spiegel că nu va mai continua afaceri­le cu Marcel Avram dacă acesta va fi con­damnat la închisoare. Procesul lui Avram a fost programat, inițial, pe 30 septembrie, dar acuzatul nu s-a putut prezenta in fața instantei din cauza unei operații de ulcer. în timpul detenției, Avram a fost vizi­tat la închisoarea din München de prietenul său apropiat, cântărețul american Michael Jackson. Vizita a avut loc în luna mai, cînd starul american a petrecut aproximativ o jumătate de oră cu Marcel Avram.

Next