Gazeta de Sud, aprilie 1998 (Anul 4, nr. 932-955)
1998-04-01 / nr. 932
MIERCURI, 1 APRILIE 1998 ■ ANUL IV, NUMĂRUL 932 ■ 12 PAGINI: 1.000 LEI Plecarea premierului împarte politicienii craioveni în două tabere Doar colegii de partid ii plîng pe Victor Ciorbea Ion Bruckner - principalul vinovat pag. 3 în scandalul medicamentelor compensate „în mod ilegal și împotriva uzanțelor, Monitorul Oficial publică lista cu 390 DCI-uri care a fost comunicată direct la Monitorul Oficial de către Bruckner“ România de după Ciorbea Ceea ce trebuia să se întîmple cu trei luni în urmă s-a întîmplat luni seară. Victor Ciorbea și-a dat demisia atît din funcția de premier, cît și din aceea de primar general al Capitalei. O demisie previzibilă, la care nu exista alternativă. O demisie amînată din cauza indeciziilor PNȚCD și ale președinției, datorită încăpățînării pătimașe a Alianței Civice. Amînarea demisiei nu a făcut decît să sporească costurile crizei politice și guvernamentale. Ce se va întîmpla cu România, după demisia lui Victor Ciorbea? Ce șanse reale sînt pentru refacerea coaliției majoritare, pentru eliminarea disfuncționalităților care au provocat criza? Ce șanse mai are în acest an reforma economică? Iată doar cîteva din întrebările pe care și le pun analiștii, politicienii, jurnaliștii, mediile politice și economice internaționale, dar, mai ales, cetățenii României. Demisia lui Victor Ciorbea nu constituie o garanție a deblocării reformei și nici a faptului că vom avea un guvern mai bun, mai eficient. Demisia lui Victor Ciorbea ar putea să fie absolut inutilă dacă partenerii coaliției majoritare vor continua să nu respecte regulile jocului politic, dacă vor continua lupta pentru putere. Demisia lui Victor Ciorbea nu va servi nimănui, nu va servi la nimic dacă membrii coaliției la putere vor repeta greșelile făcute după alegerile din 1996. Iar prima greșeală, mortală, pe care o pot face este să-și împartă din nou puterea și abia după aceea să se ocupe de reformă. Cred că, înainte de orice, coaliția trebuie să-și fixeze un program minimal de deblocare a reformei care să vizeze domenii prioritare (regii autonome, bănci, întreprinderile mici și mijlocii) și termene realiste de finalizare. Programul să se întindă pe maximum doi ani, după care, în funcție de rezultate, se poate elabora un nou program de dezvoltare economică. A doua condiție a reușitei: să funcționeze criteriul ce e bun pentru țară, e bun și pentru coaliție, criteriu obligatoriu atît în ce privește programul, cît și componența noului guvern. A treia condiție: solidaritatea echipei guvernamentale, dar și solidaritatea parlamentarilor coaliției majoritare cu guvernul și programul de guvernare. Acest lucru implică din partea parlamentarilor CDR-USD-UDMR renunțarea la inițiative legislative fără legătură cu programul de guvernare. A patra condiție: comunicarea permanentă cu populația, căreia trebuie să i se explice coerent, pe înțelesul ei și convingător ce și de ce va face guvernul, care vor fi rezultatele și cum vor influența ele nivelul de trai. Cîștigul crizei politice și guvernamentale este că s-a schimbat ceva și lucrurile, logic vorbind, nu mai pot decurge ca înainte. Cu alte cuvinte, viitorii guvernanți nu mai au scuze și nici ce acuza. Pentru că acum se știu cu precizie cauzele care au determinat eșecul guvernului Ciorbea. • Ralu FILIP Comitetul de Conducere al PNȚCD se va întruni astăzi pentru a desemna prin vot secret candidatul PNȚCD la funcția de prim-ministru, a declarat ieri liderul partidului, Ion Diaconescu. Alegerea candidatului pentru postul de prim-ministru nu se va face la propunerea Biroului de Conducere, Coordonare și Control. Candidații vor fi propuși direct în ședința Comitetului de Conducere, acceptîndu-se și autopropunerile pentru funcția de primministru. Numele de candidați cele mai vehiculate pentru postul de prim-ministru sînt: Radu Vasile, Mircea Ciumara, Sorin Dimitriu, Remus Opriș și Gavril Dejeu. Președintele PNȚCD, Ion Diaconescu, a declarat că partidul său optează pentru un prim-ministru țărănist, dar în cazul în care candidatul PNȚCD nu va fi acceptat se va încerca și varianta unui premier tehnocrat (se presupune că acesta este Mugur Isărescu). Pentru Radu Vasile, senator PNȚCD și specialist în istoria economiei, ședința de astăzi a Comitetului de Conducere al PNȚCD ar putea aduce, în sfîrșit, o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, după ce în noiembrie 1996 așteptările i-au fost înșelate. Conducerea PNȚCD l-a preferat atunci pe Victor Ciorbea, care luni și-a dat demisia. Gavril Dejeu, ministru de interne în cabinetul Ciorbea și în prezent premier interimar, se află printre concurenții cu șanse la nominalizare. în primele luni ale anului 1997, Dejeu se bucura de o extraordinară popularitate, urmîndu-i îndeaproape, în top, pe Emil Constantinescu și Victor Ciorbea. Treptat, cota popularității lui Dejeu a început să scadă pe măsură ce rezultatele campaniei anticorupție întîrziau și fermitatea sa începuse să fie percepută mai degrabă ca rigiditate, în ceea ce-l privește pe Sorin Dimitriu, principalele argumente pentru nominalizare ar fi experiența în gestionarea reformei, ca președinte al FPS, precum și susținerea de care se bucură din partea președintelui Constantinescu. Mircea Ciumara, ca și Radu Vasile, a fost unul dintre perdanții cursei pentru desemnarea în PNȚCD a candidatului la funcția de prim-ministru, în 1996. El speră de această dată la un alt deznodămînt, bazîndu-se pe experiența acumulată la conducerea a două ministere economice, sub Victor Ciorbea. Ca ministru al finanțelor, el a refuzat multe cereri privind reduceri de taxe și impozite, aplicînd strict măsurile de reducere a deficitului bugetar convenite cu FMI. El a reușit să mențină niveluri scăzute ale cheltuielilor publice, chiar cu prețul atragerii unor antipatii dinspre sectoarele vitregite financiar (învățămînt, sănătate, apărare și altele). Pînă la urmă, deficitul bugetar pe 1997 s-a încadrat în limitele convenite cu FMI. Remus Opriș, cel mai tînăr dintre posibilii candidați, este omul care probabil știe cel mai bine „bucătăria Palatului Victoria“. De profesie medic psihiatru, el ocupă postul cheie de secretar general al guvernului. El s-a înscris în PNȚCD la 27 decembrie 1989. Despre acest partid a spus, în 1994, că „nu este un partid al vîrstnicilor“ și că „bunicii s-au înțeles întotdeauna bine cu nepoții“. La un an de la această declarație, Remus Opriș a devenit unul dintre cei opt vicepreședinți ai PNȚCD. Biografia sa politică este marcată de numeroase funcții cu caracter organizatoric (membru al Comitetului de organizare a Congresului PNȚCD din 1996, șef de campanie electorală, secretar general al guvernului), ceea ce ar putea fi pentru el un argument favorabil. Mugur Isărescu, economist și cercetător științific înainte de 1989, secretar de ambasadă pentru șapte luni și numărul unu al sistemului bancar românesc timp de șapte ani, este persoana care după revoluție a rezistat cel mai mult timp într-o funcție publică. El ar putea fi acum varianta aleasă de PNȚCD, în cazul în care acest partid ar opta pentru un prim-ministru tehnocrat. Favorit al șefilor de stat de după 1989, dar detestat de anumiți lideri ai PDSR, numele lui a fost mereu evocat cu ocazia tratativelor pentru desemnarea primilor miniștri. A refuzat propunerile de fiecare dată. Sub conducerea sa Banca Națională a reușit să redea încrederea populației în moneda națională și să contribuie substanțial la menținerea unei anumite stabilități economico-financiare. m Secretariatul general al Camerei a dat publicității indemnizațiile deputaților pe luna martie Șefuri de deputați Secretarul general al Camerei Deputaților, Lucian Mihai, a dat publicității ieri salariile deputaților în urma unei decizii în acest sens luate luni de Biroul permanent. Conform tabelului privind calculul indemnizațiilor în luna martie, venitul net al unui deputat este 1.832.820 de lei. Președintele Camerei Deputaților are o indemnizație netă în luna martie de 2.251.250 de lei, vicepreședinții - 2.013.941 de lei, secretarii, chestorii, președinții comisiilor parlamentare și liderii de grup - 1.926.461 de lei, iar vicepreședinții și secretarii comisiilor parlamentare - 1.872.931 de lei. Pe lîngă indemnizația lunară, deputații mai primesc diurna de ședință în valoare de 2% pe zi din indemnizația lunară brută. De asemenea, deputații mai primesc lunar o sumă forfetară egală cu indemnizația brută pentru activitatea în circumscripția electorală. Din această sumă, 40% este nedecontabilă. Indemnizația brută a unui deputat în luna martie este de 2.081.700 de lei. Camera Deputaților mai plătește cazarea deputaților din provincie la Hotel București, iar cei care nu doresc să stea la hotel primesc pentru plata chiriei o sumă egală cu 70% din tariful practicat de hotel. In Gara Craiova A fost prins Gigi Mandea, spaima femeilor solitare .Gheorghe Zîmbrea, zis Gigi Mandea, din Lita - Teleorman, a încercat să violeze o femeie în noaptea de 13 spre 14 martie într-un tren din Gară Craiova. Deoarece victima a început să țipe, agresorul a lovit-o cu pumnii, scoțîndu-i cîțiva dinți. Gigi Manolea a fost prins duminică, 29 martie, în timp ce agresa o altă femeie. Pentru fapta sa el poate primi de la doi la șapte ani închisoare. vv MEDICII PĂRĂSESC ROMANIA pagina 4 x 1O Ministrul transporturilor, Anton Ionescu, a declarat ieri că doar aproximativ 30% din deținătorii de autovehicule au achitat taxa anuală de utilizare a drumurilor pînă la data de 31 martie, termenul limită prevăzut de lege. Conform prevederilor legale, posesorii de autovehicule, autoutilitare sau remorci care nu au plătit suma fixă anuală de utilizare a drumurilor („taxa Băsescu“) pînă la această dată, vor achita la controlul în trafic efectuat de către reprezentanții Ministerului de Interne o amendă reprezentînd de zece ori suma fixă anuală datorată. Conducerea Administrației Naționale Drumurilor (AND) estimează la 1.800 de miliarde de lei valoarea sumelor care vor fi încasate în 1998 în contul Fondului Special al Drumurilor. «l*1 CAIv « * BB"BCr%TB B BB* BBBC PROMDTIME»»