Gazeta de Sud, octombrie 1998 (Anul 4, nr. 1086-1112)

1998-10-01 / nr. 1086

1086/joi, 1 octombrie 1998 EVENIMENT Doi bâtrîni din Segarcea au fost găsiți morți în pivnița locuinței lor. Ion și Floarea Georgescu au murit intoxicați cu gazele emanate de mustul aflat în fermentație. La Băilești, trei membri ai familiei Firțulescu s-au intoxicat cu monoxid de carbon tot din cauza mustului. Nicolae Firțulescu a murit, iar soția și fiul său au scăpat cu viață. Un alt băileștean, Mircea Titu, a fost găsit decedat în pivniță, janeta Chiloc din Catane a avut aceeași soartă.____________________ a­na Segarcea, bustul ucigaș a făcut două victime Soții Ion și Floarea Geor­gescu, ambii de 67 de ani, din Segarcea - Dolj, au fost găsiți morți în pivnița locuinței lor, în după-amiaza de 28 septembrie. Cei doi au murit din cauza in­toxicației acute cu gaze emanate de mustul aflat în fermentație. La sfirșitul săptămînii tre­cute, familia Georgescu a cules strugurii din vie și i-a depozitat în pivniță. Duminică după­­amiază, după ce au stârcit stru­gurii, cei patru copii ai acestora au plecat la Craiova, fiecare la casa lui. Bătrînii au rămas sin­guri la Segarcea, să aibă grijă de gospodărie și de mustul care în­cepuse să fiarbă. Luni, după ora 11.00, nici unul dintre soții Georgescu nu a mai fost văzut prin curte. Intrînd la bănuieli, o vecină a strigat-o pe Floarea și văzînd că nu răspunde, a intrat în casă s-o caute. Dan Neagu, un alt ve­cin, spune că pînă la urmă cei doi bătrîni au fost găsiți prăbu­șiți în pivniță: „Vecina a văzut lumina aprinsă în pivniță și a in­trat să vadă ce s-a întîmplat. Du­pă ce i-a văzut căzuți lîngă un butoi, a ieșit în curte și a înce­put să țipe după ajutor“. Floarea Georgescu a fost găsită asfixiată, căzută peste soțul ei. Gheorghe Mitran, unul dintre ginerii vic­timelor, crede că bătrînul a in­trat primul în beci să verifice dacă nu cumva mustul a dat peste butoi. „Cînd a intrat în pivniță mustul intrase în pe­rioada de fermentație maximă. Din cauza gazelor foarte dense, a amețit și a căzut lîngă butoi. Vă­zînd că nu mai vine, soția sa a intrat după el. Probabil a dorit să-l scoată afară, dar i s-a făcut și el rău“. Din relatările vecinilor am reținut că bătrînii erau bol­navi. Floarea fiind cardiacă.­­ Ștefan Firțulescu din Băilești și mama sa au scăpat ca prin minune de gazul ucigaș în aceeași zi, la Băilești, alte două familii au intrat în doliu, în jurul prînzului, Ștefan Firțu­lescu, de 46 de ani, a intrat în pivniță să vadă dacă mustul mai fermentează și să scoată o cană de licoare. Deși tatăl său îi spu­sese cu cîteva minute înainte că „în beci este un dans puternic“, Ștefan a coborît scările și a ajuns lîngă butoi. Sufocat de concentrația mare a monoxidu­­lui de carbon emanat cu mustul aflat în fermentație, acesta a că­zut lat. Văzînd că fiul nu se mai întoarce, Ana Firțulescu, de 78 de ani, a coborît și ea în beci, însă nici aceasta nu s-a mai în­tors. Tatăl lui Ștefan, Nicolae Fir­țulescu, de 76 de ani, a plecat du­pă ei. A coborît scările, i-a văzut căzuți lîngă butoi și a urcat cî­teva trepte, încercînd să se sal­veze. Din nefericire, gazele l-au făcut să se prăbușească pe scări. După aproximativ patru ore, cei trei au fost găsiți în stare de inconștiență de către o rudă apropiată. Mihaela Hîrșan, ne­poata soților Firțulescu, spune că i-a căutat prin grădină și prin toată casa: „Am văzut becul aprins în beci și am intrat să văd ce s-a-ntîmplat. I-am văzut pe Nicolae și Ana zăcînd lîngă bu­toaie. Bătrînul era căzut pe scări cu capul în jos. Probabil a vrut să iasă, să strige după ajutor, dar n-a mai apucat“. Nicolae Firțulescu a murit după cîteva minute, intoxicat cu monoxid de carbon. Ana și fiul său, Ștefan, au scăpat ca prin mi­nune cu viață. Transportați de urgență la Spitalul din Băilești în stare de comă, ei au fost salvați. Au ieșit din comă după­ cîteva ore. Ștefan Firțulescu își amin­tește că după ce a intrat în beci, în scurt timp a leșinat: „Am co­borît repede cu cana în mînă și m-am dus la butoi, deși abia pu­team să respir. în beci era un dann de nesuportat. Nu am mai putut ieși afară pentru că mi s-a făcut rău și am căzut. M-am tre­zit la spital“. a Băileșteanul Mircea Titu a intrat in pivniță ți n-a mai ieșit în noaptea de duminică spre luni, 27 spre 28 septembrie, un alt băileștean a intrat în beci să verifice mustul aflat în fierbe­re și nu a mai ieșit. Mircea Titu, de 48 de ani, a ieșit din casă în jurul orei 23.30 să meargă la toa­letă. După aceea el a intrat în beci și din cauza gazelor de fer­mentație a leșinat. Soția lui a crezut că s-a dus să doarmă în altă cameră ca să nu o trezească. Dimineața, în jurul orei 7.30, Titu a fost găsit fără viață în beci. Gheorghe Titu, vecinul victimei, spune că de ani de zile face vin, dar niciodată nu s-a întîmplat o asemenea nenorocire: „Cînd l- am scos afară pe Mircea nu se mai putea face nimic. Nu mai avea puls, nu mai respira. Era mort“. Paul Titu, fiul victimei, elev în clasa a X-a, era plecat la liceu cînd a aflat că tatăl său mu­rise. Tot luni, la cîteva zeci de ki­lometri de Băilești, bustul uci­gaș a mai făcut o victimă, Janeta Chiloc, de 63 de ani, din comuna Cetate. Ea a fost găsită decedată în pivnița locuinței sale. Concluziile medico-legale în toate cele cinci cazuri au fost aceleași: „intoxicație acută cu gaze de fermentație“.­­ Gazele de fermentație sunt de cele mai multe ori mortale în fiecare an, după culesul vi­ilor, mai multe persoane - bărbați, femei, copii - au murit în pivnițe din pricina gazului emanat în timpul fermentației mustului. Specialiștii spun că în con­centrație de 5% în aer, gazul de­termină intoxicații acute, iar concentrația de 10% este asfi­xiantă. Dr. Adina Mihăilescu, medic primar de medicină ge­nerală, spune că simptomatolo­gia se caracterizează prin cefa­­lee, amețeli, grețuri, dispnee, somnolență și moarte. încăpe­rile (pivnițele - n.r.) trebuie cer­cetate folosind flacără și trebuie aerisite. Persoana intoxicată tre­buie scoasă la aer, i se face res­pirație artificială, oxigenotera­­pie și i se administrează analep­­tice. Gazul emanat, fiind mai greu decît aerul, tinde să se acu­muleze în pivnițe și din acest motiv gurile de aerisire trebuie făcute aproape de baza acestora. Medicii recomandă accesul în pivnițe în timpul fermentației numai în urma respectării tu­turor acestor reguli, altfel orice abatere poate fi fatală. • Relu GEORGESCU, Constantin ILIE Doliu în mai multe familii din Segarcea, Băilești si Catane Dacă podul nu va fi urgent reparat Sătenii din Secui , comuna Teasc riscă să rămînă izolați .­ ­ Malurile rîului Valea Leului sunt consolidate cu gunoaie Traversarea podului din Secui, comuna Teasc, județul Dolj, reprezintă un real pericol pentru săteni. Rîul Valea Leului, afluent al Jiului, împarte satul în două, iar podul con­struit în urmă cu 20 de ani de armată asigură trecerea dintr-o parte în alta a satului. Pentru rezistență, pe toată adînci­­mea văii au fost introduse tuburi de ciment, iar deasupra au fost puse lem­ne și nisip. De la finalizarea lucrării și pînă în prezent podul nu a mai fost reparat, deși balustrada și lemnele puse deasupra s-au rupt „de bătrînețe“, iar nisipul a fost luat de apa din precipitații, gene­­rînd apariția unor găuri cu diametrul de peste doi metri. Nemulțumiți, sătenii îl acuză pe primar de indiferență față de proble­mele lor. Ei se plîng că de cînd s-a dis­trus podul, aproape în fiecare an se string bani pentru reparații, însă ni­ciodată nu se face nimic. Acum, din cauza gropilor, abia se poate trece dintr-o parte în alta. Marin Smarandache, localnic, spu­ne că în primăvara acestui an, la elibe­rarea certificatelor de producător pri­măria a impus o taxă de 30.000 de lei, bani care au intrat în fondurile des­tinate reparării podului: „Nici după ce am dat banii n-au făcut nimic. Din pri­măvară și pînă acum căram noi piatră de la Jiu și-l consolidam. Ce ne facem acum? Cum aducem porumbul din cîmp acasă? Sîntem oameni bătrîni și trebuie să facem un ocol de doi-trei ki­lometri pe strada principală, unde cir­culă TIR-urile“. Sătenii „înstăriți“ sînt dispuși să dea cîte 100.000-200.000 de lei numai să vadă că primarul comunei își ia în serios funcția de prim gospodar al sa­tului: „Vine din cînd în cînd cîte un con­silier local și dă dispoziție să se arunce cîte-o remorcă cu nisip pe care în două­­trei zile îl ia apa; în asta constă activi­tatea primăriei. Mai bine dăm mai mulți bani, dar știm că s-a rezolvat problema“. Podul de pe Valea Leului împarte satul Secui în două, iar distrugerea de­finitivă a acestuia ar însemna ca toți ce­tățenii din partea de sud a satului să ră­mînă izolați, iar cei din partea de nord să nu mai aibă acces la școală, grădiniță și mai ales la terenurile agricole. „Dacă se fărîmă de tot podul, sîn­tem terminați. Va trebui să trecem zil­nic prin apă ca să ne ducem copiii la școală sau să ne ducem la săpat, la se­mănat. Vai de capul nostru!“, spune unul dintre săteni. Cetățenii care au casele construite pe marginea rîului se plîng că zona este foarte murdară deoarece din tot satul se aduc gunoaie. Florea Ciocan spune că în ciuda „miresmelor“ degajate, grămezile de gunoi împiedică surparea malurilor: „Pare incredibil, dar gunoaiele ne sal­vează de la o adevărat catastrofa. Dacă nu le-am arunca aici, s-ar rupe malu­rile cu case cu tot“. a Visul frumos al fiecărui primar Din datele furnizate de Primăria Teasc, din taxa de 30.000 de lei impusă pentru eliberarea certificatelor de produ­cător s-au strîns doar 17 milioane de lei. Ion Trifu, viceprimarul comunei Teasc, spune că banii sunt insuficienți, iar de la consiliul județean nu s-a primit anul acesta nici un leu: „Deși repararea acestui pod a fost visul frumos al fiecărui primar aflat la conducerea satului, după 1989 și pînă în prezent nu s-a putut împlini pentru că niciodată nu au fost bani. Pentru consolidarea podului din Secui ne trebuie peste 60 de milioane de lei, bani pe care deocamdată nu-i avem. Constructorii nici nu au vrut să se de­plaseze la fața locului cînd au auzit că nu avem proiect de execuție“. Viceprimarul Ion Trifu le promite sătenilor că pînă în anul 2001 vor avea un pod nou. • Nicoleta ENE (r.UIX) de SUI ­S­M DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM *=» Ai 6 rate! Acum ajungi mai ușor... ... să-ți iei un telefon mobil. îl iei în rate! De acum, prin CONNEX GSM, ai noul sistem de plată în rate CONNEX SMART și poți cumpăra telefonul Motorola d520 în 6 rate lunare, avansul fiind de numai 89$*. în plus, până la 17 octombrie, beneficiezi de conectare gratuită la orice tip de abonament CONNEX GSM. & Soluții­ Complete Pentru Biroul Dumneavoastră CRAIOVA Str. Republicii BL­R, et. 1, ap. 5, CP 253, op 1­tel. 051-418 481 * nu include T.V.A­3 DEALER AUToRIZAT CONNEX GSM. DEALER AUToRIZAT CONNEX GSM DEALER AUToRIZAT CONNEX GSM DEALER AUToRIZAT CONNEX GSM CoNNE Sună bine. Pentru tine.

Next