Gazeta de Sud, iunie 1999 (Anul 5, nr. 1287-1312)

1999-06-01 / nr. 1287

1287 /marți: 1 iunie 1999 SEZON DE GREVĂ INTR-O ȚARĂ CONDUSĂ DE PROFESORI, DUCE DE RIPĂ Profesorii au făcut grevă spontană la Universitate • Cadrele didactice spun că se vor angaja portari și femei de serviciu la bănci pentru a primi bani mai mulți • „Știm să vorbim frumos, avem și maniere elegante. Știm să deschidem ușile mașinilor luxoase ca să intre boșii “ • Nu sunt bani de salarii, dar pentru celulare se găsesc Cadrele didactice de la Facultățile de Litere și Istorie și Științe, precum și angajații bibliotecii universitare au de­clanșat ieri un protest spontan. Motivul care i-a determinat să recurgă la această acțiune a fost întîrzierea cu zece zile a plății salariilor. Profesorii se tem că nici în cursul acestei săptămîni nu vor putea să intre în posesia drepturilor salariale. Traian Nica, liderul sindicatului din cadrul Facultății de Litere și Istorie, a spus că profesorii sînt hotărîți să facă cereri de angajare la bănci, ca portari, respectiv femei de serviciu: „Sîntem aici un fel de cerșetori. Nimeni nu ne spune nimic despre salariile noastre, care au devenit tabu. Trebuia să le primim acum zece zile. Degeaba mă duc zilnic să mă interesez cînd vom reuși să ne luăm banii. Toată lumea ridică din umeri și spune că nu sunt fonduri. Noi avem dreptul să întrebăm de ce nu sunt fonduri. Unde sunt banii, pentru că sur­sele de finanțare sunt diverse? Se întîm­­plă undeva ceva. Nu vreau să mă trans­form în polițist, dar am văzut că toți de­canii au primit celulare. Mi s-a spus că acestea au fost achiziționate din resurse extrabugetare, adică din taxele studen­­tești. Nu aveam nevoie de celulare de vreme ce nu avem bani de salarii. Este inadmisibil ca într-o țară condusă de oameni care sunt cadre universitare toc­mai profesorii să fie aduși în această stare. Ne-am gîndit să facem toți cîte o cerere la Asociația de Valorificare a Ac­tivelor Bancare ca să ne angajăm la bănci. Ne-am pune cu toții titlul în față și am face față cu brio cerințelor unui post de portar sau șofer. Știm să vorbim frumos, avem și maniere elegante. Știm să deschidem ușile mașinilor luxoase ca să intre boșii. Colegele noastre ar putea fi femei de serviciu. Cunosc limbi stră­ine. Așa am avea și noi un salariu de 5.000.000, la care nici nu putem visa ca profesori universitari. Dacă guvernanții nu pot să țină cont de noi, măcar să ne faciliteze angajarea pe asemenea pos­turi.“ Oare parlamentarii își iau salariile tot cu întîrzieri de zece zile ? Sanda Stavrescu, șefa Catedrei de franceză, consideră că a ajuns la bătrî­­nețe la fel de umilită ca și la începuturile carierei sale universitare: „Statutul meu de intelectual este la fel de disprețuit ca în anii '50, în condițiile în care salariul unui preparator este la minimul sala­riului pe economie, de 1.100.000 de lei, și un asistent are 1.200.000 de lei, mie să nu mi se ceară ca la sfîrșit de carieră să le spun acestor copii că au pentru ce să lupte pentru universitatea românească. Ea nu mai există. Noi sîntem umiliți.“ Cristiana Teodorescu, lector în ca­drul Facultății de Litere și Istorie, spune că după ce că salariile au fost diminuate, nici nu sînt acordate la timp: „Un pro­fesor universitar are un salariu de mi­zerie, care nu îi permite să-și desfășoare o activitate profesională corespunzătoa­re. Mult mai mari sunt salariile porta­rilor și ale femeilor de seviciu de la bănci. Vom face cereri să fim și noi an­gajați la o bancă.“ Dumitru Bușneag, liderul sindical de la Facultatea de Matematică, spune că este surprins că tocmai învățămîntul este într-o stare deplorabilă, în condi­țiile în care la conducerea țării sînt mul­te cadre didactice: „Președintele țării, primul ministru, președintele Senatului, toți sînt profesori universitari. Și constat una peste alta că pe ei nu-i interesează cîtuși de puțin starea învățămîntului. Este absurd. Oare ei nu își dau seama nici acum, în ceasul al treisprezecelea, că banii nu se fac decît cu un popor edu­cat și că pentru a avea un popor educat este nevoie de bani? Banii pentru salarii nu ajung decît pînă în iunie. Ce facem, închidem universitățile ca pe niște cafe­­baruri și toată lumea pleacă acasă?“ Florea Stelian, profesor la Faculta­tea de Științe, se întreabă dacă și parla­mentarii își iau salariile cu întîrzieri de zece zile: „Noi știm că sînt probleme fi­nanciare în țară, dar salarizarea profe­sorilor trebuie rezolvată. Și parlamen­tarii tot așa își iau salariile, după zece zile întîrziere?“ Carmen Pascu, asistent universitar, este de trei ani în învățămîntul univer­sitar și spune că este o mare dezamăgire pentru ea că tocmai în acest segment foarte important pentru o societate nici măcar salariile nu se pot asigura la timp. Nicolae Panea, prodecanul Facul­tății de Litere și Istorie, ca și Mircea Ivă­­nescu, rectorul universității, consideră îndreptățit protestul cadrelor didactice. Mircea Ivănescu spune că nu se miră ca acest protest să se generalizeze la nivelul întregii universități, dacă fondurile pen­tru salarii nu sosesc nici în această săp­­tămînă. • Doina GLIGA Foto: Eugen Tudor lÄlll PÄlill Medicii legiști din Tîrgu Jiu și-au amînat protestele Personalul Laboratorului de Medicină Legală din Tîrgu Jiu a decis ieri dimineață reluarea normală a lu­crului. Vineri la ora prînzului, me­dicii legiști au fost anunțați de la Cra­iova că vor intra în grevă. Această si­tuație se impunea dacă eșuau nego­cierile de la Ministerul Sănătății. Nu­mai că vineri medicii legiști n-au avut cu cine să discute la minister și s-a stabilit amînarea tratativelor pen­tru această săptămînă. Medicii legiști sunt nemulțumiți de neplata salari­ilor și de condițiile în care lucrează. Ei vor avea în vedere toate mijloacele legale de protest, pînă la greva gene­rală. Iritați de iresponsabilitatea celor de la minister, erau deciși să între­rupă lucrul. • Alexandra COCH1NĂ NEMULȚUMIT DE „GRIJA“ DEMNITARILOR Unicul medic legist al Văii Jiului e gata să intre în grevă „Personalul medical și mediu sa­nitar care deservește secția de boli in­­fecto-contagioase nu este hotărît deo­camdată pentru declanșarea unei greve. Dacă va intra în grevă întregul personal medical, din solidaritate ne vom alătura și noi“, a declarat ieri doctorul Lucia Drăgan, șefa secției de boli infecto-con­­tagioase, în Valea Jiului, din cele cinci spitale orășenești, inclusiv Spitalul de Urgență Petroșani, unul singur, cel din Vulcan, dispune de o secție de boli infecțioase. Secția are o capacitate de 30 de paturi și deservește toate localitățile din Vale, tra­­tînd afecțiunile hepatice, diareice, erup­tive etc. Din punct de vedere al capaci­tății, secția face față solicitărilor, dar din cauza uzurii fizice a pavilionului în care funcționează condițiile de igienă sunt precare. Secția ar trebui igienizată, dar cum nu sînt fonduri, reparațiile, igieni­zarea rămîn să fie rezolvate în viitor, adică se amînă de la un an la altul. De această situație sînt legate și nemulțu­mirile personalului secției. în ceea ce privește salariile, pe luna trecută s-au plătit la timp, chiar cu o oarecare mă­rire, deci n-ar fi nemulțumiri în privința salarizării, a mai adăugat Lucia Drăgan. Mai puțin mulțumit de retribuție și de cum merg treburile în general în țară este medicul legist Valeriu Jula. El este unicul medic legist din Valea Jiului și infracționalitatea ridicată și cazuistica deosebită îl solicită la maximum. Me­dicul își desfășoară activitatea pe o zonă cuprinsă între Sălașul de Sus, din Țara Hațegului, și Cîmpu lui Neag, din ex­tremitatea vestică a Văii Jiului. Este so­licitat zi și noapte, inclusiv în zilele li­bere. în ultimele săptămîni a avut de rezolvat cinci cazuri de omor. Crimele și violurile, agresiunile, mai ales după dis­ponibilizări, se țin lanț. Dar cine să re­cunoască munca și eforturile unui me­dic legist?, se întreabă doctorul Valeriu Jula. Nu i s-a mărit nici salariul, nu i se plătesc nici orele suplimentare. Aceasta în timp ce bancherii­­ vezi salariile personalului Agenției de Valorificare a Activelor Bancare­­ iau multe zeci de milioane. Așadar, medicul Valeriu Jula are toa­te motivele să fie nemulțumit, fiind ho­tărît să intre în grevă, solidar cu toți me­dicii legiști din țară. Așteaptă doar pri­mul semnal. „La grijile și sufletul nostru nu se gîndește nimeni. Noi de ce să ne gîndim la grijile și sufletul altora?!“ con­chide medicul. • Ioan DUBEK ATENȚIE CAD PREȚURILE La noul GSM Center GlobalNET Din 7 iunie fii atent când mergi pe strada Horezu din orașul tău. La numărul 2­7, Complex Horezu unde se deschide noul GSM Center GlobalNET cad prețuri! Aici te poți trezi cu un telefon Philips Diga cu doar 49 $*. Și asta nu este totul­ în săptămâna lansării toți vizitatorii beneficiază de oferta de deschidere Glob­alNET: prețuri excepționale la telefoanele Nokia și Ericsson precum și de oferta CONNEX - conectare** și două luni de abonament gratuit***, sa­ zi si tu un telefon de la GlobalNET și intră în rețeaua CONNEX. » > j > Anunță­ți prietenii pentru că așa Ofertă Car­e bine Oricui­ lobalNET 051.410.650 CONN1X >0c3 0<D 8N­OCL CO 0 0CO­CO E Q. 2co , CL­­ 5 C0î C 0 £ 0C­s Ø 0­1­3g . £ 0 cn 5c0CL cB o■o5C0 n00>0-00 O XLL)Zzo0 0 3 0 0 £tc 0 0 1c 8 30 <>\— >0 >0 £01 GAZETA de SUD Medicii legiști din Olt rămîn deocamdată liniștiți Medicii legiști din cadrul Labora­torului de Medicină Legală Olt nu au in­trat ieri în grevă. Constantin Duțulescu, medic legist, a afirmat că angajații la­boratorului județean și-au primit sa­lariile în întregime. El a mai spus că în cazul în care s-ar deschide oficial con­flictul de muncă, medicii legiști din Olt nu ar cere decît alocarea de fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor de lu­cru. Constantin Duțulescu consideră că în primul rînd ar trebui să se constituie un organism sindical care să pledeze pentru interesele medicilor legiști: „La această oră noi nu avem un sindicat care să ne reprezinte interesele în fața Mi­nisterului Sănătății. Cred că izbucnirea unei greve a medicilor legiști în toată țara nu este indicată pentru că nu ar fi bine organizată și nu ar produce rezul­tatele așteptate“. Medicii legiști din Olt sunt îngrijorați de zvonul că MS ar re­fuza să mai acorde sporurile de care această categorie de medici beneficiază. Constantin Duțulescu a spus că aceste sporuri sunt singurele venituri care mai rotunjesc niște salarii foarte mici în comparație cu munca pe care o fac me­dicii legiști. • Ondina NITA Blocajul financiar afectează și Căminul de bătrîni din Lonea Alimentele pe ultimele două luni pentru hrănirea celor 66 de bătrîni internați s-au luat pe datorie Bătrînii din Valea Jiului rămași sin­guri, fără vreun aparținător capabil să îi aibă în grijă, au o singură salvare: Că­­minul-azil din Lonea. Au o asemenea salvare dacă se surîde și norocul, care depinde de numărul locurilor libere la cămin și, nu în ultimul rînd, de bugetul local din care este finanțat căminul. în prezent, din cele 72 de locuri sînt ocu­pate 66. Este de mirare, întrucît cereri pentru internare în azil sunt multe în orașele Văii Jiului. Dar, vorba unei bă­­trîne internate, i-au trebuit peste trei luni pentru perfectarea formelor nece­sare ca să ajungă să ocupe un loc în că­min. De vină e și birocrația și, de ce nu, și reținerea organismelor abilitate, reți­nere justificată de scopul de a cheltui mai puțin din bugetele de austeritate. Contribuția asistaților la întreținerea lor este de 283.000 de lei. Or, cheltuielile de hrană, căldură, întreținere în general, se ridică la peste un milion de lei. Din cei 66 de asistați, 53 sunt pensionari sau vă­duve care au pensie de urmaș. 13 per­soane n-au nici un venit, iar întreținerea se suportă integral din fondul de asis­tență socială. Din spusele Victoriei Si­­coe, directoarea căminului, am reținut că, față de bugetul solicitat pe acest an, de aproape trei miliarde de lei, Primăria Petrila a alocat instituției 1,5 miliarde de lei, din 2,5 miliarde de lei cît repre­zintă Suma alocată din bugetul local pentru asistență socială. Dacă ajunge bugetul? Ar ajunge pentru cheltuielile curente. Pînă acum, căminul nu are da­torii decît pentru alimentele consumate pe ultimele două luni. Datoriile au fost cauzate de întîrzierea virării banilor în contul căminului. Acesta este afectat din cauza bugetului de austeritate la chel­tuielile de întreținere­­ pentru materiale de igienizare și mai ales materiale de construcții necesare reparațiilor, înlo­cuirea acoperișului și unele lucrări de extindere a căminului. Lucrări care se amînă pentru la anul, care poate va fi mai bun. îmbucurător mai e faptul că pînă în prezent, spre deosebire de ultimele luni ale anului trecut, primăria a putut fi­nanța, tot în cadrul căminului, funcțio­narea cantinei de ajutor social. Nu la ni­velul cererii­­ ar fi vreo 120 de solicitanți - dar, oricum, servesc masa zilnic 65 de persoane. E ceva! Probleme ar fi cu asistența sanitară. Din organigramă lipsește un cadru me­dical. în cazuri deosebite, bătrînii bol­navi sînt duși cu salvarea la Spitalul Pe­trila sau la Spitalul de Urgență Petro­șani. îngrijirea bolnavilor este asigurată de două asistente medicale. Căminul de bătrîni se află mereu în atenție și, în limita bugetului și cu aju­torul unor sponsori, se face tot ce se poate pentru a bunătăți condițiile din cămin, ne asigură Ilie Păducel, primarul Petrilei. Adevărul e că instituția are du­blă subordonare­­ financiar e subordo­nată Consiliului Local Petrila, iar orga­nizatoric­­ Direcției județene pentru persoane handicapate. Căminul supraviețuiește în limita subvențiilor bugetare. în rest, Dumne­zeu cu mila! • Ioan DUBEK

Next