Gazeta de Sud, septembrie 1999 (Anul 5, nr. 1366-1391)

1999-09-01 / nr. 1366

GAZETA de SUD Director Eugen ARN&UTU Redactor-sef Adrian VOINEA MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1999 ■ ANUL V, NUMĂRUL 1366 ■ 12 PAGINI, 2.000 LEI NOUL AN ȘCOLAR DEBUTEAZĂ SUB VECHIUL SEMN AL SĂRĂCIEI în ultimii ani, amînarea începerii școlii a deve­nit aproape o modă, în spatele căreia societatea își ascunde mizeria cotidiană. Tot mai frecvent, medicii semnalează apariția unor boli despre care cu un deceniu în urmă n-ar fi avut voie să pome­nească nici măcar în glumă. Sunt bolile mizeriei, provocate de nerespectarea celor mai elementare norme de igienă prin nespălarea mîinilor și a ali­mentelor, scăldatul în ape murdare, deversarea orice pîrîiaș a resturilor menajere, furajere, a vi­­danțelor etc. Astfel apar afecțiuni cunoscute în lumea medicală sub denumirea de meningită, conjunctivită, dizenterie, febră tifoidă, leptospi­­roză, alături de tuberculoză, rîie și păduchi. Deși astăzi sună clopoțelul, majoritatea insti­tuțiilor de învățămînt din Oltenia nu s-au pregătit pentru a întîmpina așa cum se cuvine noul an de studiu. în unele școli încă se mai dă cu var, în altele se înlocuiesc geamurile sparte, iar multe grupuri sanitare sînt de nefolosit. Directorii unor instituții de învățămînt nu s-au îngrijit să-și pro­cure nici măcar cataloage și carnete de elevi. La fel de nepregătiți sînt și școlarii deoarece pre­țurile piperate la rechizite și manuale i-au ținut pe părinți departe de papetării și librării. Cei mai derutați rămîn elevii de liceu, care încă nu știu ce manuale trebuie să-și cumpere. MIHAI TRUTESCU, DIRECTORUL DIRECȚIEI DE CONTROL FINANCIAR BANCAR DIN DEPARTAMENTUL DE CONTROL AL GUVERNULUI: „BNR are interesul să distrugă sistemul bancar“ Ovidiu Grecea, șeful Depar­tamentului de Control al guver­nului, consideră că BNR, prin fap­tul că nu și-a exercitat atribuțiile de supraveghere și control, a con­tribuit la situația dezastruoasă în care a ajuns sistemul financiar bancar, unde guvernul a fost ne­voit să intervină în ultima clipă pentru a evita o criză generală. El a afirmat că perpetuarea de către BNR a unor situații grave create în sistemul bancar a dus la necunoașterea situației reale din sistem. „Guvernul s-a trezit peste noapte cu o situație dezastruoasă. Lucrurile acestea s-au întîmplat în timp“, a spus Ovidiu Grecea. Mihai Truțescu, directorul Direcției de Control Financiar Bancar din Departamentul de Control al guvernului, a spus că „s-a dovedit că BNR este incapa­bilă să facă control“. „Prin atitudinea pe care o au, prin faptul că nu acționează, se vede că BNR are interesul să dis­trugă sistemul bancar“, a afirmat Mihai Truțescu. Ovidiu Grecea a reamintit Băncii Naționale că, pe lângă atri­buțiile de a bate monedă sau de a conduce politica monetară, mai are și atribuții de supraveghere și control, iar dacă nu reușește să fa­că față, există posibilitatea ca aceste atribuții să fie preluate de o altă instituție. „Trebuie să ne dez­meticim dacă nu vrem să ne du­cem pe tobogan“, a menționat Ovidiu Grecea, referindu-se la faptul că sistemul bancar trebuie supravegheat și controlat. El a menționat că nu are de ce să facă sau să menajeze aceste poziții din sistemul financiar bancar, cu referire la BNR, pentru că „ascunderea situației din sis­tem nu va face decit să ne împin­gă în jos“. Departamentul de Control al guvernului va prezenta între 15- 20 septembrie un raport la scan­dalul cumpărării unei fabrici de zahăr la Brașov de către un om de afaceri, afacere care a implicat și Banca Agricolă. Consilierii din Tîrgu Jiu spun că animalele care trec prin oraș trebuie să poarte pamperii parcurilor, a zonelor verzi și a cimitirului municipal sau de salubrizarea străzilor. Dacă au calificarea ne­cesară, deținuții vor fi folosiți chiar și la repararea unui acoperiș sau la vopsirea vreunui gard. Consi­lierul Viorel David a spus că poate ar fi momentul ca primăria să fie mai drastică în privința celor care provoacă diverse stricăciuni în municipiu: „Sunt oa­meni care zi de zi aruncă gunoaie pe jos, parchează mașinile ilegal, distrug bănci și coșuri de gunoi. Aceștia ar trebui amendați contravențional, iar noi să transformăm apoi amenda în muncă în folosul co­munității și cu siguranță o să scadă numărul fapte­lor de acest gen“. • Roxana STOIAN Cititorii imír­azivi «Ic­on«s cîștigători ai premiilor oferite pentru luna iulie A. MARELE PREMIU AL GAZETEI DE SUD - DACIA 1310 IONESCU ANA - CRAIOVA, STR. ROMUL BL.TI, AP. 10 B. TOMBOLA ABONAȚILOR 1. DUMITRESCU IONEL -1.000.000 LEI (CH. 2186) Consilierii locali din Tîrgu Jiu s-au plîns de nu­mărul mare de animale care trec prin oraș, mai ales în zilele de tîrg. Ei au cerut primăriei să studieze posibilitatea inițierii unei hotărîri de consiliu prin care să se specifice foarte clar pe unde au voie să meargă caii și vacile. Unul dintre consilieri a spus că animalele ar trebui să fie obligate să poarte un ac­cesoriu care să împiedice balega să ajungă pe asfalt, oferindu-se să meargă în delegație la Londra să vadă „pamper­ii cailor de la căruța regală“. Consilierii au dat undă verde deținuților care vor să muncească în folosul comunității. Pentru ușu­rarea pedepsei, ei se pot ocupa de întreținerea - Craiova, str. Tabaci - Căminul de bătrîni - Craiova, Cart. Valea Roșie, bl. C5, sc. 2, ap. 33 2. IRIMIA TEODOR - 1.000.000 LEI (CH. 0475) - Craiova, Calea București 3. GEAMBAȘU MIA - 1.000.000 LEI (CH. 1215) 4. POPESCU ADRIAN - 1.000.000 LEI (CH. 2993) - Craiova, str. Brestei 223 DUPĂ CE TOATĂ LUNA A AVUT NOROC LA LOTO Ana lonescu din Craiova a cîștigat Marele Premiu al Gazetei de Sud Craioveanca Ana lonescu a cîștigat ieri Marele Premiu al Gazetei de Sud. Du­pă ce a intrat în posesia Daciei 1310, cîști­­gătoarea, în vîrstă de 60 de ani, a spus: „Deși nu sînt abonată, particip la acest concurs chiar din prima lună în care a fost anunțat. Au fost zile în care, văzînd că nu mă număr printre norocoși, mi-am pier­dut răbdarea și speranța, însă, pentru că îmi place să citesc acest ziar, am continuat să trimit taloanele pentru concurs. Astăzi, răbdarea mi-a fost răsplătită din plin.“ Ana Ionescu este născută în august și spune că a avut în această lună foarte multă haftă la jocurile de noroc. Ea a cîș­tigat în prima săptămînă a lunii 80.000 de lei la „6 din 49“, în a doua săptămînă­­ 327.000 de lei la același joc, pentru ca să culmineze cu premiul oferit de Gazeta de Sud: „ August este luna mea cu noroc. Fi­indcă nici unul din familie nu avem car­net, nu știu ce­ o să facem cu mașina. Le doresc tuturor cititorilor Cotidianului ol­tenilor de pretutindeni să aibă mult noroc la aceste concursuri și îi anunț că și eu voi juca în continuare.“ • Florin RÎNDAȘU Semicentenar SC ELECTROPUTERE SA Clubul ELECTROPUTERE din Craiova a găzduit ieri festi­vitatea dieseliștilor olteni prile­juită de aniversarea a 50 de ani de la înființarea SC ELECTROPUTE­RE SA. Au fost prezenți dr. ing. Aurel Mitu - director general în cadrul Ministerului Industriilor și Comerțului, parlamentari de Dolj, factori decizionali ai jude­țului și primăriei locale. Cuvîntul de deschidere rostit de ing. Cornel Mandea, director general al socie­tății, a reliefat importanța pe care o prezintă „nava amiral“ a elec­trotehnicii autohtone pentru in­dustria României. Veteranii uzi­nei: Mihalache Popa, Marin Năs­­tase, Nicolae Lefter, Ion Licu, Ale­xandru Necula au adus omagiile lor ineditului eveniment. Oaspeți de peste hotare, parteneri de afa­ceri din Serbia, Germania, Mace­donia, Bulgaria, SUA, Japonia, îm­preună cu alți 38 de reprezentanți ai autorităților județene și locale au primit diplome de excelență. întreaga asistență a apreciat monografia scrisă de doctor in­giner Vasile Scarlat cu ocazia se­micentenarului uzinei. • George MITRICOF MICA PUBLICITATE PRIN TELEFON De luni pînă vineri, între orele 8.00 - 20.00 Sîmbăta și duminica între orele 9.00 -12.00 89.11.31 • Anunțul trebuie să cuprindă maximum 15 cuvinte rostite clar (anunțul propriu-zis, adresa, numărul de telefon). • Un apel telefonic corespunde unei singure apariții în ziar. • Anunțurile înregistrate vor fi publicate la un interval de 48 de ore. • Nu se primesc anunțuri telefonice pentru rubricile DECESE, CONDOLEANȚE, COMEMORĂRI, MATRIMONIALE. Tarif unic: 6950 lei/30 sec. Primele 20 secunde gratuite. Apelabil numai de la centrale digitale. CU BASCA PE OCHI Altădată, începerea anului școlar era întîmpinată ca un eveniment important. Școlarul sau liceeanul și întreaga familie trăiau ajunul cu intensitate, iar pregătirea ținutei vestimentare și punerea în ordine a rechizi­telor se făcea cu frenezie. Se simțea, dincolo de greutățile zi­lei și ale epocii, o atmosferă în­cărcată de solemnitate. Educa­ția, chiar purtînd însemnele și clișeele neroade ale propagan­dei comuniste, își avea totuși locul ei bine stabilit în menta­litatea și nivelul de aspirații ale familiei. Astăzi, școala și diplo­ma nu mai au nici o valoare, iar ajunul de care aminteam e o zi ca toate celelalte. Mulți părinți nici nu știu că astăzi, odrasla ar trebui să fie la școală. Prezentul, presupus a pur­ta roadele eliberării de trecut, nu prea aduce, calitativ, nimic în plus. Măsurile așa-zis refor­miste n-au făcut decît să tulbure și mai mult apele învățămîntului românesc. Nimic nu e clar, totul se presupune, căci așa-zisa re­formă poate fi interpretată într-o mie de feluri. Intrați într-o insti­tuție de învățămînt, liceu, școa­lă sau facultate, și încercați să aflați informațiile dorite, în mod sigur o veți deranja pe doamna secretară, fie de la cafea, fie din comentariul unei telenovele. în­cercați apoi să-l abordați pe domnul profesor, director, de­can sau ce-o mai fi el. Aproape sigur nu va fi nici el în măsură, sau se va scuza că nu are timp, să vă lămurească, vă va trimite la aceeași secretară ocupată și ea pînă peste cap. Dar nu acesta este lucrul cel mai rău care vi se poate în­­tîmpla în preajma unui nou an școlar. Ca și în ultimii ani, epi­demia abia așteaptă să dea ia­ma în colectivitățile de elevi. Co­pilul poate pleca sănătos la școală, dar nimeni nu garantea­ză că virusul îl va ocoli. Fiindcă noul an școlar e marcat de ofensiva bolilor contagioase, e normal să amintim cearta stu­pidă dintre Ministerele Educației și Sănătății. De o lună de zile, medicii și reprezentanții MEN nu fac decît să se înjure și să se amenințe cu pușcăria. Ultimii vorbesc de 530 de miliarde de lei alocate igienizării. Bani care, evident, n-au schimbat mare lu­cru, ci probabil că doar au îm­bogățit riscaiva SRL­ uri prin li­citațiile de rigoare, în esență, s-a purtat o polemică încinsă și practic nu s-a făcut nimic, iar problematica noului an școlar s-a dezbătut pe micul ecran sau în presa scrisă și vorbită. Astfel am aflat același lucru pe care îl știam de ani buni. Că învăță­­mîntul pornește la un nou drum, sub același semn al improviza­ției și blazării. Un balast sîcîitor pe agenda guvernării și atît. Și ce atîtea cheltuieli cînd, oricum, cartea nu mai face nici cît o ceapă degerată? • Bogdan MITRICUNĂ

Next