Gazeta de Sud, noiembrie 1999 (Anul 5, nr. 1418-1443)

1999-11-01 / nr. 1418

GAZETA de SUD Í'SW 1418 / luni, 1 noiembrie 1999 ACTUALITATE In Serbia se vorbește, se trăiește și se simte românește ~ W - 9­9 . Oriunde te-ai întoarce, spre bulgari, unguri, basarabeni sau spre iugoslavi vei putea auzi, în anume zone, graiul românesc. Vei întîlni credința în Dumnezeu, toleranța și respectul față de cei din jur, blîndețea și înțelegerea specifice doar celor formați în insula de latinitate numită România!„România este o țară încon­jurată de români“, spune Nicolae Iorga. Undeva aproape de noi, în Serbia de Răsărit, aproape o jumătate de milion de oameni vorbesc românește. Valea Timocului cuprinde 320 de sate și 20 de orașe unde orice român își va găsi confrați de suflet și cuvîntare. Reprezentanții localităților românești din Serbia de Răsărit s­­au adunat în satul sîrbesc Slatina, sîmbătă, 30 octombrie, pentru a sărbători al doilea congres al Miș­cării Românilor - Valahilor din Iu­goslavia (MRVI). Trist este că principalul punct de pe ordinea de zi a congresului viza un subiect mai mult decît dureros: nerecu­­noașterea românilor timoceni ca minoritate națională în această parte a Iugoslaviei. Așa cum spune Dimitrie Crăciun, președintele MRVI, pentru românii din Timoc a sosit vremea să-și caute dreptu­rile naționale și culturale cuvenite unei minorități naționale: „ Lup­tăm pentru a ne căpăta identitatea națională și culturală. Poporul nostru nu are, în patria noastră­­ Serbia, școli, emisiuni radio- Tv sau slujbe bisericești în limba maternă. Totuși, noi am fost și vom fi întotdeauna loiali țării în care trăim, încercăm să căpătăm înțelegere din partea organelor competente pentru a crea condiții de bună vecinătate între Serbia, ța­ra în care trăim și marea țară ma­mă, România.“ Din patria mamă, încurajări pentru românii timoceni Alături de românii din Timoc s-au aflat cei din România, marea Patrie mamă, cum o denumesc ei. Personalități ale vieții politice din țară au trimis mesaje de îmbăr­bătare și susținere a demersurilor MRVI. Cu deosebită căldură și e­­moție în glas au vorbit Viorel Ba­dea - secretar de stat în Guvernul României, Antonie Popescu - con­silier al Parlamentului României, Eugen Popescu - consilier al pri­mului ministru al României, Ga­briel Brînzaru - șeful Ambasadei României la Belgrad, precum și mulți alți reprezentanți ai comu­nităților române de pretutindeni. Către românii din Serbia de Răsărit și-au trimis gîndurile de bine și urările de încurajare Emil Constantinescu, președintele Ro­mâniei, premierul Radu Vasile, George Achim, președintele Subco­misiei Românilor de Pretutindeni, secretarul de stat în MAE Mihai Răzvan Mugureanu și mulții alții. „Nici un efort nu este prea mare atunci cînd servește unei cauze naționale ca aceasta pe care cu onoare o reprezentați". „Sîntem alături de dumneavoastră, vă res­pectăm și nu vă uităm, așa cum nici dumneavoastră n-ați uitat tra­dițiile și graiul nostru". j Românii din Iugoslavia, care întrupează în ei înșiși un întreg univers, pe cit de apropiat și familiar nouă, pe atît de m­ic și de valoros în statul vecin, au demonstrat mereu că oamenii sînt sarea pămîntului. “ Sînt numai cîteva dintre cu­vintele pe care mari oameni de stat din România le-au adresat celor care, chiar vitregiți de soartă, nu obosesc niciodată să-și poarte cu demnitate obiceiurile și graiul de români. Românii din Serbia să trăiască la fel ca sîrbii din România Ce vor românii din Valea Ti­mocului ? Nimic mai mult decît elementele esențiale viețuirii lor ca popor cu o anume identitate culturală și spirituală. Școli în lim­ba română, slujbe la biserică în limba în care au învățat să se roa­ge, emisiuni la radio și televizor în care să-și manifeste personalitatea spirituală. Sau, așa cum spunea Mihai Milcov, unul dintre partici­panții la adunare: „Românii din Serbia să trăiască la fel ca sîrbii din România.“ Despre românii din Serbia de Răsărit se pot povesti multe, însă lupta lor poate fi sintetizată în cî­teva cuvinte, spuse de Dimitrie Crăciun, președintele MRVI:., Dacă murim și nu continuăm limba strămoșească, cum ne vom înțele­ge, pe lumea cealaltă, cu părinții noștri, care nu știu sîrbește ?“ ___________• Florin BINDAȘU Reprezentanții satelor și orașelor românești din Serbia de Răsărit Secretarul de stat, Viorel Badea, a primit în dar o statuetă care să-i amintească de românii din _______________________________ Valea Timocului Prea Fericite Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Viața noastră pămînteană este stăpînită de o Treime Sfintă, că­reia trebuie să-i dăm cuvenita în­grijire și jertfa curată a simțirii ro­mânești. Această Treime Sfintă, sinoni­mă cu ființa însăși a țării, cu ființa noastră ca popor și națiune, este Unitatea, Independența și Credința strămoșească. Unitatea românilor a fost tot­deauna și va rămîne pentru toate vremurile rădăcina și matca pe care și din care ne-am putut ridica și am putut rămîne drepți în fața vitregiei vremurilor. Independența a fost, este și va fi izvorul libertății și al drepturilor noastre, temelia de căpetenie a tra­iului nostru. Credința în Cel Atotputernic este însuși izvorul devenirii noastre ca neam, în acest spațiu binecuvîn­­tat carpato-danubiano-pontic. Sîn­tem un popor născut creștin, orto­dox, caracterizat prin setea de a­­devăr și dreptate, un popor ai cărui eroi și martiri s-au jertfit pentru ca neamul nostru să aibă posibilitatea să-i slujească lui Dumnezeu în cele bune, pentru a asigura românilor o slavă proprie în viața veșnică, ne­muritoare a popoarelor lumii. Acestei Treimi Sfinte i-a dat Măritul Voievod, Mihai Viteazul, cuvenita îngrijire și jertfa curată a trupului său, în zorii însîngerați ai zilei de 9 august 1601. Murind ca un martir, el, Viteazul Mihai a re­petat de fapt sacrificiul lui Christos. Jertfa lui a fost sfințenie pentru că ea nu s-a putut sâvîrși decît din pu­terea și vrerea lui Dumnezeu. în procesul atît de frămîntat al unității românești, Mihai Viteazul a întrunit întîia oară pe pecetea unui voievod român stemele celor trei Țări Române, gînd și faptă care au rămas un simbol al aspirațiilor românilor de unitate națională și statală. Luptînd pentru apărarea pă­­mîntului strămoșesc, „ Unsul Domn­ului“ lupta în același timp în numele lui Dumnezeu, al apărării creștină­tății, al civilizației europene. Pentru toate aceste conside­rente­ cu fiască smerenie, noi, ve­teranii de război, Cavaleri ai Or­dinului Militar „Mihai Viteazul", Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova, noi, profesorii de istorie din municipiului Craiova și județul Dolj, membri ai Societății de Științe Istorice, precum și studenții, profe­sorii Facultății de Litere și Istorie din cadrul Universității Craiova, vă adresăm rugămintea de a înscrie în Calendarul Sfinților Ortodocși ro­mâni, alături de Sfîntul Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, de Sfinții Martiri Brâncoveni­­ Con­stantin Vodă și cei patru fii ai săi și pe Măritul Voievod creștin, Mihai Viteazul. Această respectuoasă rugă­minte vine și din partea tuturor participanților prezenți la Simpo­zionul Național cu tema „Mihai Vi­teazul - Restitutor Daciae - 400 de ani de la intrarea triumfală în Alba - Iulia", acțiune organizată sub pa­tronajul Academiei Române, în data de 30 octombrie 1999. Avînd încredințarea că propu­nerea noastră va avea audiență la Prea Fericirea Voastră și a Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ­ne, vă rugăm a se face demersurile cuvenite în vederea canonizării Vi­teazului Voievod Mihai. Cu aceeași fiască smerenie, vă adresăm rugămintea ca ziua de 9 AUGUST - zi a trecerii sale la cele veșnice, să constituie zi de sărbă­toare religioasă a tuturor românilor spre a i se face, lui, Viteazului Mihai, cu laudă și cinstire pomenirea, spre a i se înălța rugăciuni. Craiova și Oltenia, zonă din care și-a început strălucita sa faptă, își propun să aniverseze în anul 2000, la nivel național și interna­țional, 400 de ani de la prima Unire a Țărilor Române. Cu acest prilej, am fi bucuroși dacă ceremoniile de canonizare a Viteazului Domnitor Mihai vor avea loc în municipiul nostru. Rămînem ai Prea Fericirii Voastre supuși și devotați fii ai or­todoxiei românești și ai neamului. • Prof. univ.dr. Ion PATROIU, președinte Societatea de științe istorice, filiala Dolj • Prof. univ. dr. Vladimir OSI­AC, decan - Facultatea de litere și istorie Craiova • CoL (r) Mihai IONESCU, președinte Asociația națională a cavalerilor ordinului militar „Mihai Viteazul“, filiala Dolj Mihai Viteazul - Restitutor Daciae 400 de ani de la intrarea triumfală în Alba Iulia Simpozionul științific național „400 de ani de la intrarea triumfală a domnitorului Mihai Viteazul în Alba Iulia“ s-a desfășurat sîmbătă, 30 oc­tombrie, în sala de festivități a Primăriei Craiova, sub egida Academiei Române, Universității Craiova și a Societății de Științe Istorice - filiala Dolj, Prefectura Județului Dolj, Mitropolia Olteniei, Primăria Craiovei, Inspec­toratul Școlar Județean Dolj, Inspectoratul pentru Cultură Dolj, Corpul III Armată „Mihai Viteazul“, Muzeul Olteniei și Sindicatul Învățămîntului Preuniversitar Dolj au fost principalii organizatori ai simpozionului. Personalități culturale și spi­rituale de prim rang ale națiunii noastre au adus un omagiu ma­relui domnitor Mihai Viteazul, în­temeietorul ideii de unitate națio­nală. Lucrările și comunicările a­­cestora au creat o atmosferă emo­țională greu de redat în cuvinte. Auditoriul, motivat de fondul co­municărilor și emoționat de dez­văluirea adevărului istoric, s-a de­­rulat prin explozii de aplauze. Aca­demicianul Nestor Vornicescu, Mitropolit al Olteniei, a rostit cu­vinte de preacinstire și pomenire întru ființa națională pentru ilus­trul voievod, „simbolul unității naționale“, care a fost o „persona­­itate strategică“, „genial în a lua decizii de o rară promptitudine“ și „esențial pentru autocefalia bise­ricii ortodoxe române“. Academi­cianul Ștefan Ștefănescu a tran­smis din partea președintelui Aca­demiei Române „felicitări pentru promovarea culturii naționale în expresia ei cea mai înaltă“, tuturor participanților cu lucrări la sim­pozion. El l-a asemuit pe domni­torul Mihai Viteazul cu marile nu­me ale istoriei europene și i-a fă­cut un portret în timp, pînă în zi­lele noastre. P.S. Cristea Gherasim, Episcop al Rîmnicului, a prezentat lucrarea „Mihai Viteazul și ctitoriile sale vîlcene“, iar în final a spus că „sînt atît de multe legende și atît de a­devărate, încît sînt imposibil de contrazis“. Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, de la Universitatea Babeș - Bolyai, Cluj - Napoca, în comunicarea sa a evidențiat bisericile ortodoxe din piatră ridicate de Mihai Viteazul, în taină cu călugării ortodocși, pentru românii din Ardeal și a precizat că în Transilvania „avem cele mai multe monumente come­morative“. Din Alba Iulia a fost prezent dr. Gheorghe Anghel, cer­cetător științific principal la Mu­zeul „Unirii“, care a spus că „Mihai Viteazul a deschis poarta unității noastre naționale la 1 noiembrie, cînd a intrat triumfător în Alba lu­lia“, cronicile confirmînd că „Mi­hai Viteazul a plecat în Transilva­nia pentru a nu se mai întoarce niciodată“. Personalitate politică și militară Despre personalitatea politică și militară a lui Mihai Viteazul a vorbit general de brigadă, Ionel Giorgi, comandantul Corpului III Armată „Mihai Viteazul“, iar prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, director al Institutului European Iași, a re­liefat cele 25 de cărți scrise de ce­lebrul istoric Nicolae Iorga despre marele voievod și a criticat aspru „așa-zisele manuale alternative de istorie, care minimalizează și mu­tilează adevărul istoric în scopul degradării conștiinței naționale“. Președintele filialei Dolj a Socie­tății de Științe Istorice, prof. univ. dr. Ion Pătroiu, a făcut dezvăluiri cutremurătoare prin lucrarea „Mi­hai Viteazul și alianța cu secuii“. El a oferit detalii despre „car­navalul sîngeros“, cînd comporta­mentul nobililor unguri față de secui - pentru că s-au alăturat lui Mihai Viteazul - a fost de-a drep­tul diabolic: „Secuii au fost pur și simplu măcelăriți de aceștia. Au fost trași în țeapă, jupuiți de vii, iar atunci cînd nobililor unguri le-a venit lehamite, le-au tăiat urechile și nasul laolaltă cu buzele, murind în chinuri.“ Secuii scăpați cu viață s-au retras în munți. în scrierile memorialistului secui Naghi Sza­bó Ferenc, imaginile sînt apoca­liptice. Nobilimea maghiară a tri­mis un sol în munți și, sub jură­­mînt, le-a spus secuilor să coboare că nu li se va întîmpla nimic. Ei au crezut, dar jurămîntul a fost încăl­cat: „Secuii au fost tăiați, uciși, iar trupurile lor, unele peste altele, s­­au făcut cît un deal de mare din care curgea un pîrîu de sînge“. Ve­teranul de război decorat cu cea mai înaltă distincție, col.(r) Mihai Ionescu, a vorbit despre „Ordinul militar Mihai Viteazul și veteranii de război“ precum și despre im­portanța zilei naționale a Româ­niei de la 1 decembrie, cînd la fie­care aniversare se pomenește nu­mele lui Mihai Viteazul, ca fiind primul întemeietor al ideii de uni­tate națională. Măritul Voievod creștin, Mihai Viteazul în finalul simpozionului, So­cietatea de Științe Istorice - filiala Dolj, Facultatea de Litere și Istorie din cadrul Universității Craiova împreună cu Asociația Națională a Cavalerilor Ordinului „Mihai Vi­teazul“ - filiala Dolj, au dat citire unei scrisori deschise către Patri­arhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte Teoctist, prin care îl roagă cu smerenie de a înscrie în Calendarul Sfinților Or­todocși Români, alături de Sfîntul Voievod Ștefan cel Mare al Mol­dovei, de Sfinții Martiri Brânco­veni­­ Constantin Vodă și cei patru fii ai săi și pe Măritul Voievod cre­știn, Mihai Viteazul. în scrisoare, semnatarii au mai adresat rugămintea ca „ziua de 9 august - zi a trecerii sale la cele veșnice, să constituie zi de sărbătoare religioasă a tuturor românilor“. Mai mult, Craiova și Oltenia își propun să aniverseze în anul 2000, la nivel național și in­ternațional, 400 de ani de la Prima Unire a Tarilor Române. La sfîrșitul simpozionului, un sobor de ierarhi ai Bisericii Orto­doxe Române au oficiat un TE­DEUM în Piața „Mihai Viteazul“, după care a urmat un ceremonial militar și s-au depus jerbe de flori la statuia marelui voievod. • Constantin ILIE Zilele Cultu­rii Sîrbe în Oltenia D firttoniíi r­ nmAnA ^ *4- | _* __ * A­ ____C* 4... Prietenia româno-sîrbă a fost dovedită o dată în plus cu ocazia Zilelor Culturii Sîrbe, care au pri­lejuit ample manifestări la Craiova și la Poiana Mare, pe 30 și 31 oc­tombrie. Cu această ocazie, au fost invitați oaspeți de seamă în Cetatea Băniei, printre care Dra­gan Jupinski, președintele Uni­unii Sîrbilor din România și Srboljub Miskovici, redactor-șef al Nașa Rec. Aceștia s-au arătat în­­cîntați să participe la eveni­mentele organizate de gazdele oltenești și și-au exprimat gîn­durile de prietenie și considerație pentru conaționalii români. Din partea gazdelor au fost prezenți Vasile Bulucea, primarul Craiovei, Nicolae Marinescu, consilier- șef al Inspectoratului pentru Cultură, Alexandru Firescu, istoric de artă și alți oameni de cultură din Cra­iova. Teatrul Național a găzduit un simpozion­­ „Interferențe cultu­rale româno-sîrbe în Oltenia“ și un program artistic de dansuri și cîntece sîrbești. Studenții sîrbi din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Craiova au recitat poezie sîrbească. Duminică, manifestă­rile organizate cu această ocazie au continuat la Poiana Mare cu o slujbă de pomenire a prințului Miloș Obrenovici la Biserica Sfinții Voievozi, pe care a ctitorit-o în urmă cu 150 de ani, și cu un program artistic la Căminul Cul­tural. • Doina GLIGA Opiniile dumneavoastră sunt binevenite GAZETA de SUD SALUTĂ ȘI ÎNCURAJEAZĂ SCRISORILE DE LA CITITORI Toate scrisorile trebuie să cuprindă numele expeditorului, orașul de reședință și un număr de telefon la care acesta poate fi contactat în timpul zilei, pentru verificare. Stilul concis este apreciat. Nu se acceptă poezii. Adresați scri­sorile redactorului șef adjunct Florin Rîndașu la adresa: Ga­zeta de Sud stor. Ion Mabrescu nr.10, Dolj­­ 1100, menționînd pe plic „Opinii“ sau la E-mail. office@gds.ro POLITICA BRATELOR Informațiile despre corecturi sau plîngerile pot fi adresate editorului coordonator Ina Voinea. Ne puteți contacta prin poștă la: Gazeta de Sud str. Ion Maiorescu nr.10, Dolj­­ 1100, sau prin e-mail la : office@gds.ro SC TRANSVAM 96 SA BUCUREȘTI Asigură prin punctele de lucru din: • BUCUREȘTI - bd. Bucureștii Noi nr. 40, tel/fax: 01/668.74.12 • CRAIOVA - str. Caracal nr. 308 (vizavi de DAEWOO) tel: 051/435.592 • SLATINA - bd. A.I.Cuza bl. V4 parter, tel.: 049/413.761 • BECHET- tel/fax: 274.437 • ARAD (sediu IUNAR) - teK 057/223.019. 092.631.696 SERVICII DE COMISIONAR ÎN VAMĂ DECLARAȚII VAMALE DEPOZITARE, ANTREPOZITARE. GARANTARE TAXE VAMALE

Next