Gazeta de Sud, iulie 2000 (Anul 6, nr. 1622-1647)
2000-07-01 / nr. 1622
I ȘI GAZETA DE SUP In Gorj, numai Colegiul Național „Spiru Haret" a cerut înființarea de clase cu plata Elevii care au fost declarați admiși la examenul de capacitate au mai multe șanse pentru a deveni liceeni și asta pentru că în cadrul acestor instituții de învățămînt pot fi înființate clase cu plată. Gheorghe Gămăneci, inspector general la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Gorj, a declarat, că pînă la ora actuală în județ a existat numai o cerere pentru înființarea unor astfel de clase cu plată: „Singurul liceu care a solicitat o astfel de aprobare este Colegiul Național «Spiru Haret», care a cerut înființarea a 25 de locuri cu plată. Așteptăm aprobarea Ministerului Educației Naționale pentru înființarea locurilor cu plată“. • Iuliana BRUJAN Se va reduce numărul percepțiilor rurale Numărul percepțiilor rurale din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj se va reduce începînd cu 1 iulie în urma reorganizării instituției. Din cele nouă percepții existente pînă acum în Dolj, vor rămîne doar trei la Breasta, Plenița și Bechet. Percepția Amărăști va fi desființată și va fi arondată la P2 Craiova, iar cele din Segarcea, Băilești și Calafat vor fi arondate la circumscripțiile fiscale din localitățile respective, în urma reorganizării activității. Direcția Finanțelor Publice Dolj va avea începînd cu luna iulie 750 de salariați, cu 87 de angajați mai puțin. • Relu GEORGESCU Vasile Vlădulescu și-a pierdut viața într-un accident de muncă Vasile Vlădulescu, de 52 de ani, din Stănești, și-a pierdut viața joi seară într-un accident petrecut la SC ROBUR SA, unde lucra de 18 ani, avînd funcția de drumar. Joi la prînz, Vasile se afla la depozitul de prelucrare a lemnului din Preajba și, fiind lîngă o stivă de cherestea, a fost surprins și strivit de un paiet care s-a desprins din stivă. Colegii i-au sărit imediat în ajutor și, văzînd că este încă în viață, l-au transportat la spital, în ciuda eforturilor depuse de către medicii din Secția reanimare, viața lui Vasile nu a mai putut fi salvată. Drumarul a murit după cîteva ore din cauza traumatismelor pe care le-a suferit. Trupul neînsuflețit al lui Vasile Vlădulescu a fost transportat la morga Spitalului Municipal „Tudor Vladimirescu“ din Tîrgu Jiu, urmînd să fie supus necropsiei. O comisie din cadrul Inspectoratului de Stat Teritorial pentru Protecția Muncii Gorj s-a deplasat ieri la locul producerii accidentului pentru a stabili împrejurările în care Vasile Vlădulescu și-a pierdut viața. • Rodica ISTRATIE 1622 / sîmbătă, 1 iulie 2000 Ședința de constituire a conducerii Consiliului Județean Gorj care a avut loc în urmă cu doar două săptămîni a generat multe discuții în ceea ce privește votul, în ședința de atunci au fost dispute destul de aprinse între prefectul Pantelimon Manta și președintele PDSR, Nicolae Mischie, Manta insistînd ca fiecare consilier să voteze cu un pix de aceeași culoare, iar Mischie și socialistul Tudor protestînd și susținînd că fiecare poate să folosească ce pix vrea. Motivul disputei de atunci a fost elucidat vineri în conferința de presă a Partidului Unității Naționale din România, cînd senatorul Dumitru Huidu a explicat despre ce a fost vorba: „Cu un sfert de oră înaintea votului, Nicolae Mischie a făcut o chestie foarte inteligentă. Le-a dat reprezentanților de la fiecare partid cîte o carieră de diferite culori. Spre exemplu, PUNR a avut culoarea verde deschis, iar PUR albastru închis. După numărarea voturilor, s-a știut cine cu cine a votat, deși unii au votat cu pixul. Dar, negăsindu-se culorile distribuite, tot s-a observat cum a fost votul“. Despre această afirmație, Nicolae Mischie, președintele consiliului județean, a declarat: „Eu nu le-am dat nici o carieră. Interesul să-și arate votul era al lor, nu al meu. Legea permite acest lucru; nu este nimic ilegal în a vota așa. Fiecare a votat cum a crezut. Are nevoie să i se respecte protocolul, mie îmi spune cum a votat. Eu nu am cunoștințe despre treaba aceasta cu culorile. De exemplu, și ceilalți au avut o modalitate de vot. ApR a tăiat cu trei linii numele celui care nu era agreat, PD - cu două linii, iar PRM - cu o linie. Această treabă îl privește pe fiecare“. Senatorul Dumitru Huidu a recunoscut că a votat cu PDSR, ca și alți consilieri ai altor partide, dar fiecare consilier a dus tratative atît cu ApR, cît și cu PDSR. „Eu, personal, recunosc că am votat la constituirea CJ cu Mischie. Vreau să subliniez că absolut toată lumea, mai puțin PDSR, a făcut înțelegeri atît cu tabăra PDSR, cît și cu ApR. Eu am primit din partea ApR promisiunea unei funcții foarte mari în cadrul consiliului județean, de la PDSR am cerut și mi s-a promis o funcție de director în același consiliu. Eram conștient că ApR nu va ieși învingător, așa că am votat cu PDSR“. PUNR s-a situat pe locul patru în alegerile locale din iunie Dumitru Huidu a spus că a renunțat la funcția de consilier județean și va rămîne senator, intenția sa fiind de a candida și în toamnă la alegeri. în funcția de consilier județean l-a urmat Matei Nădrag. Despre alegerile locale din iunie anul acesta, Dumitru Huidu a spus că PUNR a făcut un bilanț și rezultatele au fost nesatisfăcătoare: „Rezultatele alegerilor locale nu au fost prea bune pentru partidul nostru. PDSR a luat tot fie legal, fie cu japca. Cert este că votul a fost dat politic. Nu știu dacă PUNR are șanse la toamnă, dar problema șanselor la alegeri va fi în funcție de alianțele de pînă atunci“. în tot județul, PUNR are un primar și patru viceprimari, situîndu-se pe locul patru, după PDSR, ApR și PD. Conducerea PUNR - filiala Gorj este dezamăgită deoarece foarte mulți membri ai acestui partid care urma să fie candidați la alegerile locale din acest an au fost racolați de PDSR și, astfel, nu au mai avut pe cine să pună pentru candidaturi pentru că echipa de la PUNR a plecat la alte partide. Conducerea de la București a PUNR se află în tratative cu aproape toate partidele politice mai puternice pentru constituirea unor alianțe politice, fie ele naționale, liberale sau social - democratice. Dumitru Huidu, referindu-se la recenta demisie a subprefectului țărănist Dan Popescu, a spus: „Demisia subprefectului este interesantă și dacă a votat cu PDSR înseamnă că vrea să iasă la pensie din funcția deținută la Inspecția în Construcții“. • Cătălin DÄDULESCU Nicolae Mischie spune că unii consilieri au votat „colorat“ pentru a beneficia de protocolul încheiat cu PDSR Dorind să prindă pește mai mult Cinci indivizi au aruncat șase saci cu var în rîul Galben Rîul Galben din comuna Bumbești Pițic a fost, în urmă cu cîteva zile, ținta unor indivizi dornici de a prinde cît mai mult pește. Și, pentru că pescuitul cere timp și nervii pescarilor, răufăcătorii s-au gîndit că este bine să prindă cît mai mult pește în cel mai scurt timp. Așa că, luni seară aceștia au recurs la o metodă mai simplă pentru ei, dar cu urmări grave. Aceștia au aruncat cîțiva saci cu var praf în rîu, după care s-au ascuns, așteptînd ca peștii să moară. Primarul comunei Bumbești Pițic, Gheorghe Călugăru, a declarat că, pe o distanță de aproape 1,5 kilometri, fauna a fost distrusă: „Cei de la Ocolul Silvic din Tîrgu Jiu au primit un telefon anonim prin care au fost anunțați că rîul nostru a fost poluat și tot peștele a murit, fără să spună însă cine sunt cei care au aruncat varul. După aceea am fost și noi anunțați și la fața locului am găsit șase saci de var praf, iar toți peștii erau morți. Reclamații sunt împotriva a cinci indivizi de pe la noi, dar aceștia nu recunosc nimic. Poate polițiștii vor prinde pînă la urmă făptașii pentru a-și primi răsplata. Fauna a fost distrusă, dar nu se pune problema poluării din cauză că varul se dizolvă și se duce. Și în fîntîni se aruncă var pentru a se dezinfecta, dar într-un rîu nu este indicat pentru că mor peștii, în prezent așteptăm ca persoanele implicate în această problemă să dea socoteală pentru ce au făcut“. Din cauza secetei, debitul apei a scăzut, iar cei șase saci goi găsiți pe malul rîului și-au făcut efectul, însă indivizii nu au mai apucat să-și ridice prada. Ei au fost dați pe mîna polițiștilor, în urma reclamațiilor făcute de către sătenii care îi văzuseră în preajma rîului Galben. • Rodica ISTRATIE CU NUMAI 30.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna iulie și puteți beneficia de unul din cele Două premii a cîte 10 MILIOANE DE LEI 0 Zece premii a cîte 1 MILION DE LEI ECONOMISIȚI Șl 45.000 DE LEI Iar în fiecare zi de miercuri aveți un cupon de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 iulie și participau la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. loan Maiorescu 10, la telefon 41.75.92. 9 PD și prefectul Pantelimon Manta își asumă toată răspunderea pentru eșecul în alegerile locale Partidul Democrat consideră că rezultatele proaste înregistrate la alegerile din iunie sunt cauzate în mare măsură de politica dusă de conducerea țării, din rîndurile căreia face parte și PD. Un număr mic al voturilor a fost înregistrat de PD, mai ales în zonele unde o mare parte a populației lucrează sau a lucrat în activități miniere și energetice. Pantelimon Manta, prefectul județului și membru al Partidului Democrat, a spus că victoria PDSR și eșecul PD în alegerile din această vară au avut diferite cauze: „în primul rînd, PD a pierdut mult la aceste alegeri deoarece nu am avut o politică mai agresivă în campania electorală. Numărul mare de voturi pe care l-a înregistrat PDSR se datorează în mare măsură populației care, deși a văzut cît au făcut pedeseriștii după patru ani de conducere a județului, tot a votat acest partid. O parte din vină o am și eu, care nu am atacat nici o hotărîre a consiliului județean în acești patru ani și nici nu am adus în fața opiniei publice toate tertipurile făcute de conducerea pedeseristă a consiliului județean“. Prefectul Pantelimon Manta a spus că a renunțat la calitatea de consilier județean pentru a rămîne prefect și pentru a lupta împotriva PDSR, pentru că acest partid înțelege greșit democrația: „Cei de la PDSR au o tendință politică care ne aduce aminte de anii dinainte de 1990, adică încearcă să impună la conducerea județului un partid unic. Drept dovadă este actuala conducere a Consiliului Județean Gorj și a Primăriei municipiului Tîrgu Jiu. în mod democratic, vicepreședinții sau viceprimarii ar fi trebuit să fie și din alte partide, pentru că și noi acum patru ani le-am dat un post de viceprimar. Dar dacă cei de la PDSR așa văd democrația, eu voi fi cel mai mare dușman al lor“, a încheiat Pantelimon Manta. • Cătălin DÄDULESCU Copiii instituționalizați care au devenit majori nu vor avea unde să locuiască Soarta copiilor internați la Centrul de Plasament din Tîrgu Jiu, care au împlinit anul acesta vîrsta de 18 ani, este nu tocmai rară. Dacă Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului (DJPDC) a încercat să-i ajute, pînă acum, acest lucru nu s-a reușit. Pentru mulți dintre acești copii trecuți de vîrsta majoratului s-a încercat reintegrarea în familii sau, în cazul în care se continuă studiile, pînă la 26 de ani să rămînă sub jurisdicția DJPDC. Din păcate, pentru cîțiva din ei, adăpostul poate constitui o problemă. DJPDC a încercat să găsească o locuință pentru ei, în acest sens apelînd la conducerea Liceului nr. 3 din Tîrgu Jiu. Și în anii trecuți, în internatele acestui liceu au fost cazați copii de la Centrul de Plasament care deveniseră majori, dar, din păcate, s-a luat decizia ca să nu mai fie internați aici cei care au împlinit vîrsta de 18 ani. Comportamentul celor care au fost cazați aici a lăsat de dorit, iar direcția instituției școlare mai sus amintite nu mai dorește să aibă de-a face cu astfel de persoane. Concret, într-un comunicat trimis DJPDC, conducerea Liceului nr. 3 își motiva refuzul de a primi acești copii prin faptele antisociale pe care „locatarii“ le-au comis: sosirea la ore tîrzii în internat, nu de puține ori și în stare de ebrietate, distrugerea mobilierului, neconformarea privind activitatea de curățenie și alte probleme de comportament. DJPDC încearcă în continuare să negocieze cu conducerea liceului pentru cazarea acestor copii orfani. • Cătălin DÄDULESCU Doi gorjeni au ajuns pînă la minister cu reclamații Aristică și Horia Cîrstea, din Dănești, au făcut o sesizare penală la Biroul permanent al Camerei Deputaților împotriva subprefectului demisionar de Gorj, Dan Popescu, pentru că „a favorizat infractorul“. Începînd din 1990, Aristică și Horia Cîrstea sunt autorii mai multor sesizări către autoritățile statului, referitoare la faptul că la Dănești s-au făcut fraude de miliarde de lei, sub pretextul unor lucrări publice, cum ar fi refaceri de drumuri, alimentare cu apă etc. Aceștia au ajuns cu plîngerile lor pînă la ministrul de interne. Cei doi Cîrstea acuză puterea că nu a luat nici o măsură pentru pedepsirea primarului Marcel Bîzu de la Dănești, care este, în viziunea lor, principalul vinovat de aceste fraude. Aristică și Horia Cîrstea au protestat anul trecut în fața Prefecturii Gorj, făcînd greva foamei alături de cîțiva consilieri locali ai comunei Dănești; în protestul lor îi solicitau subprefectului Dan Popescu să se implice în rezolvarea sesizărilor formulate de ei împotriva primarului Marcel Bîzu. Fiind în funcția de șef al ICLPAAT Gorj, Dan Popescu era acuzat atunci de cei doi că s-a asociat cu primarul Dăneștiului în vederea comiterii fraudei de circa 150 de milioane de lei pentru refacerea drumului de la Mătăsari. La vremea respectivă, licitația pentru acea lucrare a fost cîștigată de firma COMMVEST SRL. Fals, uz de fals și abuz în serviciu sînt numai cîteva din acuzațiile grave care sînt aduse de către Aristică și Horia Cîrstea primarului Bîzu. Cei doi Cîrstea l-au acuzat pe subprefect că a mușamalizat cazul Acuzațiile celor doi nu se opresc aici. Subprefectul Dan Popescu a declarat că a fost acuzat de către acești oameni că ar fi mușamalizat cazul cu pricina: „Oricine este liber să se adreseze justiției. Curtea de Conturi este cea care trebuie să-și facă treaba. Cei doi au adus grave acuzații la adresa mea, lucru pentru care i-am acționat în judecată. Am avut proces cu ei și au fost amendați penal cu suma de 1,5 milioane de lei fiecare. Am fost nemulțumit de rezoluția dată de procuror, lucru pentru care am făcut recurs în urmă cu două zile. Eu sper că în Camera Deputaților sunt oameni cu cap și nu vor lua în serios aceste acuzații aduse de cei doi indivizi la adresa mea și a ministrului de interne. Aștept să văd rezultatul. Nu eu aveam obligația să sesizez Procuratura cu privire la ilegalitățile comise în comuna Dănești pentru că de acest lucru se ocupă Curtea de Conturi, care trebuie să-și facă treaba. Numai această instituție să verifice situația reclamată de cei doi Cîrstea la Primăria Dănești“. Plîngerea celor doi gorjeni înaintată Biroului permanent al Camerei Deputaților de către procurorul general al României a fost trimisă Comisiei juridice a Camerei, pentru soluționare. • Rodica ISTRATIE Scafandrii nu au vrut să primească nici un leu pentru efortul depus în găsirea cadavrului lui Marius Ciobea Familia îndoliată a tînărului Aristică Marius Ciobea, de 22 de ani, din Mușetești, care s-a înecat în urmă cu o săptămînă în lacul din Sîmbotin le mulțumește tuturor celor care au ajutat-o. Unchiul tînărului, Ion Guță, este de părere că, dacă nu ar fi existat acești oameni, poate ar fi căutat zile în șir corpul neînsuflețit al nepotului: „Noi aducem mulțumiri presei și televiziunii, care ne-au sprijinit în toată această perioadă grea prin care am trecut. S-a spus în presă, nu știu de către cine, că scufundătorii de la Severin au primit bani de la noi. Nu este adevărat nimic din ceea ce s-a spus. Oamenii aceia de la Severin au avut un suflet nobil și nu au luat nici un ban de la noi și pe această cale dorim să le mulțumim din suflet că au fost alături de noi. Nici cei de la Constanța nu au primit nici un leu. Ei ne-au spus că au venit să ne ajute fără a avea vreun interes personal. Acești oameni vor fi trecuți în pomelnice mult timp pentru că ne-au ajutat și ne-au sprijinit. Acum, datorită lor, nepotul meu se poate odihni în pace“. Apropiații lui Aristică spun că nu numai Primăria din Mușetești și sătenii i-au sprijinit, ci și oamenii din Sîmbotin au fost alături de ei și sufletește, dar și cu bani. Atît scufundătorii severineni, cît și cei constănțeni au înțeles necazul prin care membrii familiei Ciobea au trecut și au refuzat să primească bani pentru efortul depus. Unul dintre scufundătorii severineni, care a ținut să-și păstreze anonimatul, a spus: „Nu puteam să-i taxăm pe acești oameni văzînd suferința prin care trec. Era inuman să pretindem bani. Cred că oricine ar fi făcut același lucru. Deși s-a spus prin presă că am primit cîteva milioane de lei de la rude, aceștia pot confirma spusele mele. Că nu am reușit să găsim cadavrul este adevărat, dar oamenii mei au făcut tot ce era posibil pentru a-i ajuta pe cei loviți de acest necaz“. • Rodica ISTRATIE