Gazeta de Sud, august 2000 (Anul 6, nr. 1648-1674)
2000-08-01 / nr. 1648
2 CiAZlTTAle $UDWJ$ rffe I ITT I fll 1648 / marți, 1 august 2000 — ULI upJHI Urmare din pagina 1 de Eugen Ovidiu CHIROVICI FURAȘI NU CERCETA! Ce concluzii pot să tragă dintr-o asemenea întîmplare alți escroci care stau la pîndă in alte fonduri mutuale, societăți de asigurare/reasigurare, bănci comerciale, cooperative de credit? Cea mai importantă este aceasta: FURĂ ȘI NU CERCETA!,fără teamă că legea își va spune cuvîntul. Dacă X a furat miliarde și nu a pățit nimic, dacă Y este bine mers, după ce, a pus pe roate un fond care a lăsat cu ochii în soare sute de mii de depunători, de ce nu ar încerca și alții?! Consecințele unei asemenea stări de fapt sînt devastatoare: consecințe economice, sociale și, nu în ultimul rînd, politice, Economice, pentru că banii sînt sustrași din circuitul lor firesc și, previzibil, iau calea băncilor din străinătate, în vederea spălării lor. Economia națională este pur și simplu anemiată prin lipsa capitalului circulant (banii) Sociale, pentru că omul simplu își pierde încrederea în statul de drept și în instituțiile sale fundamentale. Va căuta dreptatea în mod ocolit, încurajînd, de fapt, grupurile mafiote care se substituie unui stat corupt și impotent. Iar rata criminalității nu va înceta să crească pe acest fond de nesiguranță generalizată și dispreț cvasiunanim pentru lege. Politice, pentru că, dispunînd de tot mai mulți bani, aceste grupuri mafiote ajung să controleze, prin mită și șantaj, segmente întregi ale vieții politice. Deocamdată, (inclusiv) cazul FNI demonstrează că așa-zisa luptă împotriva corupției nu a fost altceva decât o imensă farsă, în această dramă națională, băieții răi au fost de prea multe ori distribuiți de regizorii cumpărați în rolurile cuvenite băieților buni. Și atunci merită să înțelegem dezgustul publicului spectator. de Ralu FILIP Nu există nici o garanție că bugetul va fi adoptat la termen, chiar de nu vom avea alegeri parlamentare deloc. în al doilea rînd, există un interes mai puternic de a ține alegerile la termen: interesul național Actuala putere nu se bucură de sprijin social iar legitimitatea ei socială este discutabilă. Iată de ce este în interesul României să se organizeze alegeri parlamentare la termen, pentru a avea stabilitate politică, un guvern autoritar și legitim, în raport cu dorințele populației. CU despre începerea guvernării în prag de iarnă, un guvern nou ales în februarie se va apuca de treabă în... toiul iernii! ‘ Din păcate, bîlciul politic la care asistăm în prezent nu are nici o legătură cu Uniunea Europeană, cu NATO, cu reforma, cu binele populației; în realitate, populația este chemată să asiste la încercările unor partide de a-și rezolva chestiuni personale, generate de raporturile cu puterea. Nu se caută soluții de guvernare postelectorală, nu se caută competențe și expertiză pentru a face un guvern eficient, cu autoritate, ci se dispută un nenorocit de joc de putere, în care tandemul unora are menirea, pe de o parte, de a împiedica revenirea la putere a PDSR, a lui Ion Iliescu, iar pe de altă parte, de a infuza oxigen proaspăt în plămînii uscați ai PNȚCD, UFD si PNL. Urmare din pagina 1 f mam womaii Decalarea alegerilor, a doua mare diversiune Dintr-o regretabilă eroare, articolul „Războiul nimicitor a încetat, continuă războiul invizibil", din numărul 1647 al Gazetei de Sud, din 31 iulie 2000, a apărut sub semnătura lui Costin CRETU. Facem precizarea că articolul îi aparține lui Nicolae CRETU. CU NUMAI 30.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna august și puteți beneficia de unul din cele Două premii a cite 10 MILIOANE DE LEI 0 Zece premii a cite 1 MILION DE LEI ECONOMISIȚI Șl 45.000 DE LEI Iar în fiecare zi de miercuri aveți un cupon de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 august și participau la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maiorescu nr. 10. Istoria unui balon de săpun, spart de săgeata liberală CDR are de ales între reformă și dispariție In urmă cu aproape zece ani, în 26 noiembrie 1991, partidele Convenției Naționale pentru Stabilirea Democrației și grupurile civice ale Forumului Democratic Anti-Totalitarist din România au decis să formeze o coaliție electorală, numită Convenția Democrată. După ce PNL, condus de Radu Cîmpeanu, o abandonează, în aprilie 1992, această alianță este redenumită Convenția Democratică din România (CDR) După doi ani, același PNL, dar cu un alt lider - Mircea Ionescu Quintus este reprimit în CDR printr-un vot unanim, dat în decembrie 1994. Hotârîrea era luată în urma unei ședințe extraordinare de aproape trei ore, în care partidele și organizațiile membre ale alianței și-au expus opinia în legătură cu admiterea liberalilor lui Mircea Ionescu-Quintus. Conform deciziei Consiliului CDR, PNL avea drept la un vot în Consiliu și vota împreună cu PAC în cadrul Comitetului Executiv. Conducerea național-liberalilor a dat asigurări că partidul va respecta Protocolul de funcționare al CDR și va susține întocmirea de liste electorale comune pentru alegerile prezidențiale, generale și locale. 1995- țărăniștii la putere Anul preelectoral 1995 este cel în care PNȚCD și Emil Constantinescu își impun punctul de vedere asupra modului de funcționare a Convenției Democratice. La ședința din februarie 1995, Consiliul CDR respinge, după mai bine de opt ore de discuții, toate cererile de restructurare a alianței, cu excepția celei a PNȚCD. Pentru adoptarea propunerii țărăniste, președintele CDR, Emil Constantinescu, reușește să le impună formațiunilor din Convenție modificarea Protocolului de funcționare a alianței. Liderii PAC, PL’93, PSDR, UDMR refuză să semneze noua variantă de Protocol, motivînd că au nevoie de acceptul organelor de conducere ale partidelor. Consiliul CDR decide să le acorde acestor formațiuni 30 de zile pentru a semna, în caz contrar ele fiind considerate retrase din Convenție. PNȚCD obține includerea în Protocol a unui articol care stipulează că „formațiunile componente ale Convenției vor participa pe liste comune la alegerile locale și parlamentare și vor susține un candidat unic la Președinție. Formațiunile care nu respectă aceste prevederi sunt considerate retrase din CDR. Retragerea UDMR, PL ’93 și PAC Printr-o declarație redactată în 26 februarie 1995, la finalul ședinței Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU), UDMR decide să părăsească CDR. La expirarea termenului de 30 de zile, Convenția Democratică hotărăște, în 14 martie, să retragă PL’93 și PAC calitatea de membru CDR, în urma refuzului celor două partide de a semna Protocolul adițional elaborat la 17 februarie. De asemenea, Consiliul CDR ratifică, în unanimitate, hotărîrea Comitetului Executiv prin care PSDR și UDMR sînt retrase din Convenție. La ședința din 14 martie participă însă demisionarii din PL’93 și PAC, care fac declarații oficiale de aderare la Convenția Democratică. Cuvîntul lui Coposu către fugari în urma acestor divorțuri, poziția liderului CDR, Corneliu Coposu, este tranșantă. Cei care au plecat „au ținut Convenția în loc, timp de un an“, spune Coposu, apreciind că CDR va putea elabora și desfășura acum un program eficient pentru cîștigarea alegerilor. „Nu CDR este aceea care trebuie să regrete și care a fost păgubită prin gestul necugetat al conducerilor partidelor care au plecat. Ele și-au semnat condamnarea la moarte, pe care opinia publică nu va întîrzia să le-o confirme, prin votul electoral la proximele alegeri“, spunea Coposu. Organizarea filialelor județene Trecînd peste acest moment dificil, Consiliul CDR aprobă, în 30 iulie 1995, Protocolul-cadru de organizare și funcționare a filialelor teritoriale ale Convenției Democratice din România, document care va servi și la abordarea alegerilor generale locale de la începutul anului 1996. Potrivit noului protocol de organizare teritorială a Convenției, partidele puternice din CDR (PNȚCD și PNL) obțineau principalele locuri la nivel județean în noua formulă de reorganizare a alianței. Partidele care dețineau supremația Convențiilor Democratice județene aveau vot deliberativ pentru listele electorale la alegerile locale din 1996, în atribuția acestora intrînd și organizarea campaniei electorale la nivel teritorial. Restructurarea protocoalelor de funcționare a CDR . După consumarea momentului electoral 1996, apare necesitatea modificării protocolului de funcționare a CDR. Președintele CDR, Ion Diaconescu, declară, în ianuarie 1997,la sfirșitul unei ședințe a Comitetului Executiv al Convenției, că a delegat doi juriști să aducă modificări Protocolului de funcționare a alianței.„După depășirea fazei electorale, se simte nevoia unor corectări ale acestui protocol“, preciza Diaconescu. La un an după cîștigarea alegerilor de către CDR, Partidul Alianței Civice își anunță intenția, în noiembrie 1997,de a reveni în alianță. Liderul PAC, Nicolae Manolescu, afirma, la încheierea ședinței Consiliului Național al partidului, că a discutat deja despre posibilitatea revenirii PAC în Convenție cu președintele României, Emil Constantinescu, și cu liderul CDR, Ion Diaconescu. Partidul lui Nicolae Manolescu participase pe liste proprii în alegerile locale din iunie 1996 împreună cu PL’93, cu care formase Alianța Național-Liberală, formațiune care nu reușise să treacă pragul de 3% la alegerile parlamentare din noiembrie 1996. PAC era al doilea partid care încerca să revină în CDR, după PNL, care părăsise alianța în 1992 și fusese reprimit la sfârșitul lui 1995. Cererea PNL a fost acceptată de conducerea Convenției la un an după ce a fost depusă oficial, liberalii fiind sprijiniți chiar de PAC, cu care încheiaseră alianța civic-liberală. 1998. Alianța Civică părăsește Convenția protestînd față de debarcarea lui Victor Ciorbea Anul 1998 este cel în care AFDPR decide să rămînă în CDR, dar și anul în care Alianța Civică va părăsi alianța. Consiliul Director al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) hotărăște, în aprilie 1998, să rămînă în CDR, în condițiile unui parteneriat efectiv între formațiunile politice și civice fondatoare. Consiliul Director al AFDPR denunță „modul defectuos“ în care CDR a funcționat după alegerile din 1996 atît la nivel central, cît și la nivel local și cere revizuirea agentă a protocolului de funcționare, plecînd de la propunerile făcute de Alianța Civică. CDR se reînscrie,în mai 1998, la Tribunalul Municipiului București, pe baza noului protocol de funcționare, impus de ieșirea PNLCD din Convenție. CDR se va înscrie cu titulatura pe care a avut-o la înființare, în 1992, și anume Convenția Democratică din România. Alianța Civică se consideră, tot din luna mai 1998, în afara CDR, deoarece nu a văzut și nu a semnat noul protocol de funcționare al acesteia. Alianța Civică se autosuspendase din CDR la sfârșitul lunii martie, în semn de protest față de atitudinea CDR și a președinției în criza politică care a dus la demisia premierului Victor Ciorbea. PNL cere un nou protocol pe baza cifrelor din sondaje PNL anunță, în iunie 1998, că dorește adoptarea, după alegerile pentru Primăria Capitalei, a unui nou protocol de funcționare a CDR ca alianță de partide. Biroul Permanent al PNL adoptă o declarație politică, în care afirmă că „se impune redefinirea CDR ca alianță de partide, care se pot legitima prin procentajul de voturi prevăzut în propunerile de schimbare a pragului electoral“. PNL cerea, de asemenea, și întocmirea unui nou protocol al CDR, care să definească raporturile dintre partidele și formațiunile civice care fac parte din alianță. Liberalii afirmau, în declarație, că locul Alianței Civice și al AFDPR este în CDR. Pînă la sfirșitul anului, semnarea noilor protocoale de funcționare ale CDR este amînată succesiv: 3 septembrie, 14 septembrie, 24 septembrie. Valeriu Stoica iese la rampă Prim-vicepreședintele PNL Valeriu Stoica anunță, în 26 noiembrie 1998, că PNL va elabora un nou proiect de protocol al Convenției Democratice, necesar ca urmare a retragerii PAR din Convenție. Stoica a arătat că, prin acest protocol, Convenția Democratică va fi definită ca o alianță politică în care sunt incluse și formațiunile civice, în urma retragerii unei formațiuni politice sau civice din CDR, această alianță a fost nevoită săși schimbe, de fiecare dată, protocolul de funcționare, sigla și denumirea, pentru a nu fi contestată la tribunal de formațiunea care s-a retras. Ion Diaconescu pronunță cuvîntul criză Președintele PNȚCD, Ion Diaconescu, susținea, în februarie 1999, în discursul prezentat la Comitetul de Conducere al partidului, că activitatea CDR a intrat într-un con de umbră, putîndu-se vorbi chiar despre o criză, la care contribuie și faptul că noul protocol de funcționare a alianței nu a fost încă terminat. El afirma că elaborarea unui nou protocol de funcționare a alianței nu a putut fi finalizată de comisia special desemnată, din cauza unor poziții divergente manifestate de PNL și de formațiunile civice, întrucît PNL susținea că, în problemele politice, dreptul de decizie aparține exclusiv partidelor politice, în timp ce Alianța Civică solicita ca toate formațiunile componente, inclusiv asociațiile civice, să aibă drepturi egale de a decide în toate problemele, inclusiv asupra candidaturilor politice. PNL cere rotație la președinția CDR Prim-vicepreședintele PNL Valeriu Stoica cerea Consiliului Național, în aprilie 1999, să mandateze Biroul Permanent Central al partidului pentru renegocierea protocolului de funcționare a CDR, el propunînd ca noul document să urmărească restructurarea CDR, astfel încît aceasta să funcționeze ca o „alianță politică, întemeiată pe PNȚCD și PNL“, care își vor atribui proporțional sarcinile și responsabilitățile, inclusiv „ro^ița la conducerea alianței“. Prin noul protocol, CDR va manifesta „deschidere pentru membrii altor partide și asociații civice“, scopul fiind lărgirea bazei de cuprindere a CDR. Noul protocol va permite și abordarea unor strategii diferite în cadrul Convenției, astfel încît, în unele județe, la alegerile locale să se meargă pe liste separate, de partid. De asemenea, PNL propunea restructurarea CDR sub forma unei alianțe lărgite cu asociațiile civice, dar cu responsabilități distincte pentru părți. Stoica ținea să reafirme că „locul PNL este în Convenție“,dar că CDR va trebui să ia în considerare capitalul de imagine din ce în ce mai important adus de liberali. Țărăniștii n-au acceptat să piardă întîietatea în Convenție PNȚCD a respins însă propunerile PNL privind alternanța la conducerea Convenției Democrate și participarea la alegerile locale pe liste separate în anumite județe ale țării, considerînd că, dacă PNL optează pentru participarea pe cont propriu la alegerile locale, trebuie să aplice acest sistem și la nivel național. Liberalii nu renunțau, în timpul negocierilor din februarie 2000 cu reprezentanții PNȚCD, la nici una dintre cerințele partidului privind noile protocoale de funcționare ale Convenției Democratice, în special la obținerea copreședinției alianței și la stabilirea ponderii pe liste pentru alegerile parlamentare pe baza sondajelor de opinie. Protocoalele de funcționare ale CDR pentru alegerile locale și generale au fost depuse în 20 martie, la Tribunalul București. Alianța pentru alegerile locale se numea Convenția Democrată Română și avea ca însemn electoral cheia înscrisă într-un cerc, iar alianța pentru alegerile generale are titulatura Convenția Democrată din România, avînd ca însemn electoral cheia în două cercuri concentrice. • Indica CRASNEA n by După moartea „Seniorului" Corneliu Coposu, CDR a avut resurse pentru a cîștiga alegerile, dar n-a mai avut un lider care să-i mentina coeziunea Ajuns celebru pe circa defunctului PDAR Victor Surdu a anunțat înființarea » 9 Partidului Social Agrar Român Noua formațiune agricolă îl va susține pe Mugur Isărescu la președinție Grupul demisionarilor din PSDR, conduși de Victor Surdu, a înființat un nou partid, Partidul Social Agrar Român (PSAR), care va fi înscris la tribunal săptămîna viitoare. Surdu a declarat ieri, într-o conferință de presă, că noua formațiune are pînă acum aproximativ 10.200 de membri și că speră ca, într-un timp destul de scurt, să ajungă la 250.000 de membri. Primul Congres al partidului va avea loc în ultima decadă a lunii august, cînd vor fi alese forurile de conducere. Pînă atunci, după cum a spus Surdu, conducerea este asigurată de un grup format din Sorin Prișcă (fost PSDR), Liviu Crăciun Popa (fost PSDR), Lucian Feodorov (fost PSDR), Ioan Mihai (fost PSDR) și Rădulescu Adrian, președintele Asociației Fermierilor din România. Fostul lider PDAR a adăugat că, în materie de programe, PDDR s-a axat pe adoptarea măsurilor prevăzute în planul de acțiune al guvernului, adoptat la Bruxelles, în vederea integrării în UE, căruia i s-au adăugat cîteva măsuri proprii în domeniul social și în cel al agriculturii. Surdu a mai precizat că PSAR și-a propus să participe la alegerile din toamnă și va sprijini programul și candidatura la președinție a premierului Mugur Isărescu. Magistrații acuzați de Vasile Lupu de luare de șpagă reacționează Ministerul Justiției (MJ) respinge acuzațiile aduse magistraților de către deputatul PNȚCD Vasile Lupu, potrivit cărora aceștia se opun retrocedării pămînturilor și a pădurilor, precizînd că drepturile de proprietate sunt stabilite de comisii speciale administrative, se arată într-un comunicat remisferi de Biroul de presă al MJ. Potrivit articolelor 22,25 și 26 din Legea 1/ 2000, reconstituirea drepturilor de proprietate, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate se fac de către comisiile locale și comisiile județene de pe lîngă comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, astfel că Ministerul Justiției nu are nici o atribuție legală în acest domeniu, se menționează în comunicat. Vasile Lupu susține că l-a informat de mai multe ori pe ministrului justiției, Valeriu Stoica, referitor la aceste dificultăți înregistrate în procesul de retrocedare, însă „în mandatul liberalului, Ministerul Public a devenit o uniune națională a CAP, pentru că dosarele se rezolvă după șpagă“, în opinia lui Lupu, „societatea românească nu poate fi scutită de traficul de influență prin intermediul pilelor, deoarece traficul de influență este o boală națională“. 4