Gazeta de Sud, octombrie 2000 (Anul 6, nr. 1701-1726)

2000-10-02 / nr. 1701

Director Eugen ARNĂUTU Redactor-șef Adrian VOINEA Luni, 2 octombrie 2000. Preț 3.500 lei |g^í§ig| wWw.Qds.ro _ ^y' Nr. 1701 Sîmbătă, în Bănie a fost o atmosferă de mare meci Universitatea *«*€ 11 a învins și a convins­ ­ în tribune și pe teren a fost o tensiune imensă • Bogdan, Domocoș și Trică au fost eliminați • Trimis la vestiare, Viorel Domocoș a preferat să urce în mijlocul galeriei craiovene • Florin Marin și Mustacă au stat în repriza secundă la ieșirea din tunel, fiind și ei eliminați • Falemi l-a accidentat destul de grav pe coechipierul său, Vlădoiu • Destul de nervoși, suporterii steliști au făcut cunoștință cu bastoanele forțelor de ordine W­­ITal Citit la BBMk Sydney ,ra lucr­u cu plu itimu­luillina­­tă de dramele de la Sydney. Dis­cuția din parlament in jurul ra­portului FNI a trecut aproape neobservată. In afară de cei in­teresați, nimeni nu a părut cap­tivat de dezbatere, în fond s-a votat împotriva guvernului, cu linia de ochire pusă pe Mugur Isărescu. S-a votat electoral. Ale­șii noștri au vrut să se pună bine cu alegătorii, în sensul că ei sus­țin drepturile cetățenilor împo­triva statului. Statul trebuie să plătească. Atitudine populista și demagogică. Statul sunt contri­buabilii, adică aceia care plă­tesc taxe pentru ca instituțiile să funcționeze. Din aceleași taxe, miniștrii, parlamentarii etc. își în­casează lofurile. Așa că, folo­sind iluzia și scamatoria, parla­mentarii cred că nu observăm că tot noi vom plăti pagubele de la FNI. Vorba lui conu' Leonida: „Tot poporul săracu'l" Vreo 300.000 de gură cască­naivi ori lacomi s-au lăsat tîrîți într-o escrocherie de mari proporții. Nu înțeleg de ce trebuie să scoată bani din buzunar cîteva milioane de oameni atenți, care nu au investit la FNI. Asta e ches­tiunea. Altfel, autorii raportului au vrut să îl mînjească pe Mugur Isărescu, candidat la președin­ție. Concluzia ar fi că BNR, pe vremea cînd actualul premier e­­ra guvernator, trebuia să supra­vegheze fondurile de investiții. Cineva trebuie găsit țap ispăși­tor. Responsabilii sînt, ca de obi­cei, în altă parte. Și raportul se face că nu îi vede. Mă gîndesc la faptul că nu este descris rolul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Motivul este simplu. Vîntu nu este can­didat la președinție. Nu spunem că SOV ar fi neapărat vinovat, dar există o implicare a sa în povestea asta, și ea trebuie lă­murită. Cîtă și cum a fost. Nu poți să îl acuzi pe premier, aflat la mare distanță de FNI, și să te faci că nu vezi personajele care s-au aflat în miezul afacerii. Sînt și alte exemple de implicați. Ra­portul tace în ce îi privește. Pro­babil speră că lumea e atentă la Sydney, iar omisiunile nu se vor observa. Mugur Isărescu a prezentat și el un raport. Asupra guvernării sale. Puțină politică și multă eco­nomie. Sloganul că se poate fa­ce reformă și într-un an electoral a apărut iar. Dar el nu mai are acoperire în fapte. Chiar dacă există o creștere economică, da­torată exporturilor, e limpede că reforma stagnează. Privatizările sînt înghețate. Arieratele sunt ne­atinse. Fondul Monetar Interna­țional a indicat limpede chestiu­nea. în plus, salariile au crescut peste puterile bugetului. De ce? Pentru că este an electoral. Peste un milion de pensii vor crește cu 10%. Se speră ca acest segment al electoratului, care votează masiv cu Ion Iliescu și Vadim Tu­dor, se va răzgîndi. Măcar în parte. Acest gen de mituire a e­­lectoratului l-a încercat și Nico­­lae Văcăroiu. Să amintim că fă­­rără succes. Sigur se pune proble­ma dacă reforma va continua? Nu e mai bine să cîștige cineva din actuala coaliție? Și nu e bine să luăm niște măsuri populiste pentru a fi în continuare la pu­tere? Eu cred că reforma - și așa fragilă - nu trebuie sacrificată pentru nimic. Trebuie să ter­minăm privatizarea cel mai tîrziu în 2001. Dar sigur s-a contat pe atenția noastră îndreptată spre Sydney. De altfel, Mugur Isărescu se comportă ca un candidat care nu vrea să ajungă la Cotroceni. El a fost determinat de insistențe multe să candideze. Dar nu are nici un chef să devină președin­te, l-ar conveni un loc trei după primul tur. Astfel, nici nu s-ar trezi cu bețeaua de președinție pe cap, nici nu i-ar refuza pe amici. ’Anturajul ar fi mulțumit. Prost sfă­tuit, pînă acum, el a făcut cîteva greșeli de tactică și a pierdut din tempo. Totuși, Mugur Isărescu ră­­mîne favorit. Poziția sa de pre­mier îl avantajează foarte mult în campanie. Mai ales dacă se va feri să intre în polemici inutile. Apoi multe depind de valoarea staff-ului său electoral. Timpul rămas la dispoziție s-a împuținat. Sydney deja a trecut, așa că lu­mea va fi tot mai mult cu ochii ațintiți spre candidați. Nebăga­­rea de seamă iese din calcul. Sydney, distracția noastră favorită în ultimele două săptă­­mîni, s-a dus. A fost un amestec de rîșu-plînsu extraordinar. Un cocteil de telenovelă și tragedie antică. Burlescul și înfiorarea cea mai înaltă s-au întîlnit. Adio, Sydney! Majoritatea olimpicilor români s-au întors sîmbătă de la Sydney Primire triumfală la Otopeni y . Membrii delegațiilor de gimnastica, haltere, ju­do, canotaj, înot, tir, tenis de masa, scrimă, lupte și o parte a atleților au fost în­­tîmpinați cu flori de cîteva sute de fani . „Bravo cam­pionilor!" a fost lozinca scandata cel mai des • Res­tul sportivilor și oficialilor români vor sosi mîine • De­legația României a obținut la Olimpiadă 11 medalii de aur, 6 de argint și 9 de bronz, clasîndu-se pe locul 11 din 199 de țâri partici­pante. Gimnastele s-au aflat în centrul atenției, fiind aplaudate cu căldură SUPER BINGO PRO TV NAȚIONAL TV BINGO LIBERTY Spălarea banilor murdari - aurul 41 din buzunarele v­n valutiștilor severineni Milioane de dolari proveniți din afaceri ilegale des­fășurate în străinătate sunt spălați în România. Legis­lația care incriminează spălarea banilor, aflată la înce­puturile sale, este greoaie și dificil de aplicat. Ultima găselniță în materie de spălarea banilor este piața valu­tară ilegală românească. Și cum strada este locul cel mai greu de controlat, cea mai mare parte a tranzacțiilor din întreg circuitul au loc aici. Dacă marile orașe au cam scăpat de piața valutară la negru, Severinul nu se poate lăuda cu acest lucru, numărul valutiștilor inde­pendenți fiind din ce în ce mai mare. Creșterea nu­mărului tranzacțiilor din ultima perioadă atît la casele de schimb, cît și la colț de stradă a scos la iveală un nou tip de criminalitate economico-financiară: spălarea banilor proveniți din străinătate pe piața valutară para­lelă severineană. CEREALCOM — DOU vinde categoria biologică CI din soiurile: Dropia, Rapid, Lovrin 34, Flamura 85 și Alex, la următoarele prețuri subvenționate: 1. Săm­înță tratată cu insectefungicide: 4.054 lei/kg; 2. Sămînță tratată cu fungicide: 3.524 lei/kg; 3. Preț de vînzare al unui sac (ambalaj): 2.250 lei/buc. La prețurile de mai sus se adaugă TVA 19%. Sămînța de grîu este depozitată în silozurile Banu Mărăcine, Jiu, Leu, Moțăței și se poate vinde în schimb cu produse pentru consum: grîu pentru panificație și floarea-soarelui. . Iugoslavia 1996... Unii zic că atunci cînd isto­ria se repetă e curvă. Nimeni încă n-a spus ce este atunci cînd repetiția se manifestă în spații geografice diferite. Probabil că în astfel de cazuri, istoria se africanizează, oamenii rămî­­nînd doar cu satisfacția devenirii din simpli spectatori în... actori ai relațiilor internaționale. Ceea ce se întîmplă acum lîngă frun­tariile României, în ceea ce a mai rămas din Iugoslavia, se pare că justifică începutul unui proces, la scară mică, de afri­­canizare a Balcanilor. Diferitele manifestări democratice au că­pătat un caracter șablonar și transfrontalier. Mulțime entuziastă, vese­lie cît cuprinde. Agitație de pancarte tăfoase și pocnete de dopuri de la sticlele de șam­panie, scandări mieroase ale numelui spartanului învingător. Și el, spartanul, acolo, sus, la balcon, repetînd parcă, alături de consoartă, scena balconu­lui din Romeo și Julieta. De a­­ceastă dată mîndra și senti­mentala Julieta era România în devenire. în 200 de zile, țara cu oamenii ei urma să fie inva­dată de fericire. O cetate com­­paneliană a soarelui, în toată regula! Canonada tunurilor pro­pagandistice se aude, încă, sti­clele de șampanie sînt trîntite de asfalt și aplauda cii se pupă cu foc. Fiesta se încheie. Ur­mează dezastrul. In mai puțin de 200. Cele 15.000 de in­­telighente pure se transformă brusc în lăcuste. Și prăduiesc tot ce le iese în cale. Sper că ați recunoscut secvențele sîr­­bești de la încheierea alege­rilor din România anului 1996. Pe undeva, avem de-a face cu Iugoslavia 1996. Vecinii noștri de peste Dunăre se află cam în aceeași stare de euforie. Dar într-o situație mai specială. Opoziția a ieșit pe locul I, și invocînd falsificarea alegerilor, deși n-a obținut majoritatea le­gală, se declară învingătoare, în acordurile imnului regal, sîr­­bii își revarsă și ei bucuria în stradă. Terminînd problemele țării, analiști politici de care nu mai poți să scoți pixul în înghe­suiala de pe ecranele televi­zoarelor. Și culmea, sînt ace­iași independenți care au pus cu osîndă umărul la schimba­rea din anul 1996. încolo, în ceea ce privește Iugoslavia problemele se pun la fel: tru­pele pacificatoare ale NATO sînt gata să intervină, guver­nanții noștri, în aceeași poziție, în genunchi, oferă necondițio­nat ajutor, iar poporul sîrb are și alte mijloace, în afara celor democratice, de a schimba pu­terea, după cum s-a scăpat Zo­ran Djindjici, unul din liderii o­­poziției iugoslave. Nu-i exclus ca sîrbii să aibă parte de... de­cembrie românesc. Pentru că războiul rece s-a transformat într-unul cald, în numele a trei idealuri: apărarea democra­ției, drepturile omului și drep­turile „speciale" ale minorită­ților. Iar după unii, în Iugosla­via, toate aceste idealuri se cer apărate și îndeplinite. Oricum, în Sebia anului 2000 s-ar pu­tea să se trăiască mai bine de­cât în România aceluiași an. Pentru că o dată acordată in­dependența Muntenegrului și pierderea regiunii Kosovo, obiective urmărite cu obstinație de discreționatori de senatori ai noii hărți geopolitice a lumii, Serbia va fi prinsă în clește. Și atunci oamenii vor trebui să-și aleagă conducătorii sprijiniți din afară, intrînd, astfel, în rîn­­dul primelor națiuni care ac­ceptă globalizarea ca pe o binefăcătoare ploaie de vară. •Ion LECA

Next