Gazeta de Sud, februarie 2001 (Anul 7, nr. 1800-1823)

2001-02-01 / nr. 1800

Cu basca pe ochi Apocalipsa e peste noi de Bogdan MITRICUNA Febra sfîrșitului lumii nu oco­lește pe nimeni. Ca urmare, acum vreo două săptămîni, într-o emi­siune de succes, niște învățați s-au apucat să descîlcească taina și fi­rește că n-au reușit. După cum nici telespectatorii care au sunat ca să-și prezinte opinia în direct. Mai degrabă, aceștia s-au grupat in­voluntar în două tabere, de parcă ar fi răspuns la întrebarea „Sînteți pentru sau împotriva sfîrșitului lu­mii?" Pînă la urmă, nu s-a publicat nici un scor pe micul ecran, emi­siunea încheindu-se indecis, ca o ședință de lucru din parlamentul de tristă amintire, cînd totul se amî­­na pe săptămîna viitoare, fie din lipsă de cvorum, fie din cauză de împleticire în vreun paragraf șugu­băț. Dar, ceea ce mi se pare mai potrivit de dezbătut acum, dincolo de întrebarea anterioară, este răs­punsul la o alta: „De unde anume va începe fiorosul sfîrșit?" - dat fiind faptul că majoritatea participan­ților la emisiunea mai sus amintită a căzut de acord că semnele apo­­calipsei sînt totuși printre noi. Ca să mă documentez nițel, înainte de a-mi bifa și ia părerea, am dat click pe Internet și am ajuns la un articol publicat într-o fițuică studențească din Republica Mol­dova, care se intitulează nici mai mult nici mai puțin decît „Mesaj „apocaliptic". Cînd am citit ma­terialul respectiv, mi-am dat seama ce halcă de disecat ar fi avut ră­posatul Freud cu briciul său psi­hanalitic. Iată ce scrie o buduiță vizavi de relația sa cu un anume Silviu:.. Nu am hîrtie igienică. Of, ce-i de grea viața aceas­ta și cel mai vesel este că gr­eu toți le sînt variate... Lui Văviu nu știu de ce nu-i place Ingeria (n.r. - probabil len­jeria) mea..." Am continuat să citesc pînă la final, dar n-am înțeles deloc ce anume legitimează titlul, întrucît sfîrșitul „mesajului" e destul de optimist (h­iar dacă idiot, ca și începutul). Citez: „Eu sînt con­vinsă că el (n.r. - Silviu, adi­că) o să sufere fiecare noap­te fără privirea mea dulce. Eu cînd o să stau cu alt băr­bat o să mă gîndesc la el... Căci lucrul meu nu este așa greu, dar în schimb bani mulți... Visul meu o să se în­deplinească!" Pînă la urmă, n-am regretat că mi-aș fi pierdut timpul, deoarece am surprins unul din infinitele sem­ne ale apocalipsei în chiar căp­­șorul autoarei. Ba, chiar m-am lu­minat definitiv, căci am înțeles care e demersul metodologic al căutării finalului tuturor final­urilor. Oriunde te-ai uita în jur, oriunde și-ai băga nasul, poți fi sigur că vei descoperi măcar o fărîmiță de iad, un dințișor al fiarei. Pornind de la o asemenea premisă, orice dezbatere publică pe marginea sfîrșitului lumii își pier­de sensul, căci s-ar putea ca apo­calipsa să fie în toi, peste tot în jur, iar noi, scotocind științific și filo­zofic după ea în viitor, să n-o ob­servăm cum ne copleșește. însăși „Vaca nebună"poate fi din acest punct de vedere mai mult decît un sindrom... Cel mai proaspăt semn al apocalipsei, de ultimă oră, l-am „cipet" chiar aseară, la sfîrșit de ediție, cînd pe fluxul de știri s-a publicat rezultatul duelului mile­niului, încheiat cu o remiză nea­gră. Cei mai tari doi bețivani din comuna prahoveană Sima și-au disputat supremația în viciul alcoo­lului la circiuma din sat. Cei doi aprigi bărbați au băut răchie pînă au murit. In numai 20 de minute, concurenții au trecut braț la braț vămile văzduhului. Cunoașteți Craiova? Nici un ziar local sau național nu vinde în toată Craiova cît Gazeta de Sud în intersecția din Valea Vlăicii. Conform unui sondaj IMAS necomandat de Gazeta de Sud, ziarul nostru este citit zilnic de 108.500 de craioveni. «1^ sin­­­cc triniAr­ti /V George Ilinca revine în boxa grînarilor . George Ilinca, ex-magnatul margarinei craiovene, este chemat sa plătească pentru 1.500 de tone de grîu luate de la stat la preț subvenționat și date ilegal la export . în octombrie 2000, el a fost sancționat cu un an închisoare cu suspendare și plata a un „Afacerea ROMCEREAL" sau „Dosarul griului", cum a mai fost denu­mită, a ținut, in urmă cu cițiva ani, pagina intii a ziarelor. în timp, subiectul s-a di­luat. Asta pentru că cele 19 persoane ares­tate sub Învinuiri pre­cum dare și luare de mită, Înșelăciune in dauna avutului public ori evaziune fiscală au fost eliberate. RA­ROMCEREAL le-a furnizat inculpaților documente in care declară că nu se constituie parte ci­vilă, exonerîndu-i pe aceștia de răspundere. în 1995, statul ro­mân a subvenționat girul pentru consumul intern, incercind astfel să pro­tejeze veniturile popu­lației. Magnații griului au jurat cu mina pe ini­mă că bob de griu sub­venționat nu va lua ca­lea exportului și se va transforma in piine albă ori delicioase cornuri Croissant. Așa sra anga­jat in scris in fața mai-marilor de la RA­ROMCEREAL și Ștefan Ilinca, zis George, pen­tru a căpăta 1.500 de tone de grâu care apoi au ajuns la export, sub motivația că n-ar fi fost panificabil. Deși, potrivit pro­curorilor craioveni, George Ilinca a preju­diciat RA­ROMCEREAL București cu 223.397.335 de lei (bani in anul 1996, cind leul era leu nu un biet șoricel ca astăzi), cu hirtie eli­berată de RA ROMCEREAL la piept, acesta a jurat pe parcursul procesului penal că n-ar fi achi­ziționat girul statului pentru a-i exporta. milion și jumătate de lei . Socotind fapta drept un pericol social deosebit de ridicat, procurorii craioveni au făcut recurs, cerînd o pedeapsă mai mare cu privare de libertate Cunoscutul om de afaceri craiovean Ștefan Ilinca, zis George, acționar al clubului de fotbal Universitatea Craiova și al TOPWAY INDUSTRIES, merge mîine la judecată. Magistrații Curții de Apel Craiova vor judeca vineri, 2 februarie, recursul declarat de Parchetul de pe lîngă Tri­bunalul Dolj împotriva hotărîrii penale 614/2 octombrie 2000 pronunțate în dosarul 7.969 de Tribunalul Dolj prin ca­re Ștefan Ilinca, zis George, era condamnat la un an închi­soare cu suspendare pentru înșelăciune. Tribunalul Dolj l-a condamnat în 2 octombrie 2000 pe George Ilinca la un an de închisoare, dar a dispus suspendarea condiționată a exe­cutării pedepsei, pe durata termenului de încercare de trei ani și plata a 1,5 milioane de lei cheltuieli judiciare către stat. Hotărîrea Tribunalului Dolj a fost atacată, în termenul pre­văzut de lege, de către Parchetul de pe lîngă Tribunalul Dolj. Procurorii și-au motivat recursul prin faptul că pedeapsa de numai un an închisoare este prea mică și modalitatea de executare a acesteia (prin suspendare condiționată) este neadecvată. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Dolj consideră că infracțiunea de înșelăciune, avînd limitele de pedeapsă între unu și trei ani (art. 215, alin. 3 CP) prezintă un pericol social deosebit de ridicat și crede că se impunea aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mare și cu privare de libertate a inculpatului Ștefan Ilinca, zis George. Hotărîrea care va fi dată va fi definitivă și irevocabilă, inculpatul urmînd să fie obligat la plata sumei de 223 de milioane de lei (actualizată la cursul de referință al USD). • Ina VOINEA Lovitura imobiliară La Oficiul de Șomaj era pro­gramată ieri, pentru ora 10 fix, o lovitură imobiliară de răsunet. Noi am numit-o vînzare cu aromă de încredințare în numărul de ieri al GdS, rezervîndu-ne dreptul de a ne uimi în fața unui nou tip de hoție, cu basca Ordonanței 11 pe ochi. Bunăoară, Institutul de Proiectări Miniere este înregistrat cu un de­bit de 700 de milioane de lei către Oficiul de Șomaj, plus penalizările acumulate în doi ani, vreo două miliarde de lei datorie totală. Ca să recupereze creanțele, Șomajul a­­vea, slavă Domnului, ce să vîndă din curtea datornicului care stă pe o avere de aproximativ 58 de mi­liarde de lei, echipamente tehno­logice, aparatură performantă de cercetare-proiectare în valoare de 48 de miliarde, bașca mobilier și mijloace de transport de șapte-opt sute de milioane de lei. Ei, și-n aceste condiții, debitorul își vede pe un bilețel lipit în geamul Ofi­ciului ditamai clădirea cu parter și cinci etaje scoasă la vînzare di­rectă. Potrivit documentației întoc­mite în vederea privatizării, valoa­rea imobilului se apropie de 20 de miliarde de lei. Asta da lovitură! Avem însă deosebita satisfacție jur­nalistică să notăm că ea a fost amî­­nată în ceasul al nouălea al dimi­neții de ieri, grație prefectului Cor­nel Mandea, care a introdus cifrele afacerii în socotitoarea craniană și a hotărit așa: se sistează vînzarea activului din Calea Unirii pînă la reevaluarea patrimoniului aflat sub sechestru de către un institut agreat de FPS. Poate că între timp s­e întoarce la muncă și directorul ăi mare al Proiectărilor Miniere, Ion Dinulescu, care-i pierdut în ceața Londrei încă din 22 ianuarie. • Bogdan BERNEANU Institutul de Proiectări Miniere, cît pe ce să fie vîndut la preț de apartament ultracentral In afacerea ordinelor de compensare începe balul Onescu Ionel - arestat pentru un prejudiciu de peste 15 miliarde La propunerea IJP Gorj, ieri a fost arestat Onescu Ionel, patronul firmei SC ONESCO SRL Arad, care, în anul 1998, fo­losind o „recomandare scrisă a Băncii Agricole“ - Sucursala Me­hedinți, a înșelat cinci societăți comerciale din Mehedinți și Gorj, cărora le-a creat un prejudiciu de peste șase miliarde de lei la ni­velul anului 1998 (cel puțin 15 miliarde la această oră datorită inflației și penalizărilor). Obiectul muncii: valorificarea unor ordine de compensare primite pe darboj de la directorii buni la suflet. Onescu Ionel s-a sustras ur­măririi penale, timp de peste un an, motivînd că a fost amenințat să nu divulge nimic în legătură cu traseul ordinelor de compen­sare. Se pare că, la ora actuală, mai mulți directori de societăți comerciale trec prin oarece fri­guri, avîndu-se în vedere că dis­tribuirea respectivelor ordine de compensare a fost făcută cu ne­­respectarea HG 135/1998. Mai direct spus, ordinele de compen­sare au fost distribuite abuziv, ocazie cu care a fost capitalizat Onescu pentru ca acesta să-și desfășoare în propriul interes di­verse afaceri. Prin atitudinea de favorizare a infracțiunii și abuz în serviciu, mulți conducători de întreprinderi cu capital majoritar de stat au cre­ditat diverși reprezentanți ai unor SRL-uri dubioase cu sume de mi­liarde de lei reprezentînd contra­valoarea ordinelor de compensa­re, instrumente de plată care au fost folosite în diverse afaceri co­merciale de pe urma cărora statul a suferit prejudicii imense. Mai mult, Urmare a decapitalizării în­treprinderilor statului, acestea au fost privatizate cu ajutorul „dez­interesat“ al­ defunctului FPS, ajungîndu-se ca, în prezent, res­pectivele întreprinderi să fie aca­parate de foștii directori prin di­verse persoane interpuse. Scandalul nu a luat încă am­ploare datorită presiunilor exer­citate de fosta putere prin diverse persoane, însă se așteaptă ca în acest caz, deosebit de grav, actuala putere să facă clarificările nece­sare. Dacă se vrea, bineînțeles. • Adrian VOINEA ■»*«­»«nr» »iîîvi

Next