Gazeta de Sud, martie 2001 (Anul 7, nr. 1824-1850)
2001-03-01 / nr. 1824
2 POLITICA Primul dialog diplomatic direct Colin Powell - Igor Ivanov Statele Unite sunt gata să examineze problema reducerii în continuare a armelor strategice ofensive - declara, duminică, la Cairo, ministrul rus al afacerilor externe, Igor Ivanov, comentînd convorbirile pe care le-a avut în ajun în capitala egipteană cu secretarul de stat al SUA, Colin Powell. După cum preciza șeful diplomației ruse, „noua Administrație a SUA declară că, în urma evoluției situației pe plan internațional, intenționează să pună accentul nu pe armamentul de atac, ci pe cel defensiv“. Primul dialog direct al ministrului rus al afacerilor externe cu noul secretar de stat al SUA a fost fără îndoială un moment major nu doar pentru relațiile dintre Moscova și Washington, ci și un punct de referință pentru relațiile internaționale în general. După cum remarca ziarul moscovit Nezavisimaia Gazeta, este regretabil că, deși întîlnirea de la Cairo a avut loc, nu se poate încă vorbi că „dialogul ruso-american se află pe pragul cel mai înalt și pare greu dle estimat că, o dată cu venirea noii Administrații republicane la Casa Albă, a sporit și gradul de încredere reciprocă Dimpotrivă, evoluția evenimentelor din ultimele săptămîni, legate de bombardamentele asupra Irakului, ocolindu-se Consiliul de Securitate al ONU, declaraîiite1e destul de tăioase ale reprezentanților oficiali americani, scandalul legat de arestarea în SUA a unui funcționar FBI de rang înalt, suspectat că ar fi desfășurat activități de spionaj în favoarea Moscovei, oferă motive de îngrijorare că atît Kremlinul cît și Casa Albă se află într-o etapă de răcire serioasă a raporturilor bilaterale. Principala consecință a unei asemenea răceli (de exemplu, reluarea reală a cursei înarmărilor după desfășurarea de către SUA a Sistemului Național de Apărare Antirachetă - NMD) ar fi dăunătoare întregii lumi. Se lasă să se înțeleagă că Washingtonul, după venirea la Casa Albă a noii echipe republicane, nu mai dorește să țină seama de Moscova, constată Nezavisimaia Gazeta. Primele declarații atît ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, cît și ale ministrului de externe, Igor Ivanov, la adresa colegilor lor de peste ocean au fost destul de corecte și, în general, se doreau un apel la înțelegere și la o atitudine reciprocă deschisă. Americanii au răspuns acestor declarații printrun raport al directorului CIA, raport în care Federația Rusă constituia una dintre amenințările la adresa intereselor și securității SUA, urmate de declarații antirusești ale doamnei Condoleezza Rice, principalul consilier pe problemele securității naționale la Casa Albă, și încheind cu afirmațiile pe tema Sistemului Național de Apărare Antirachetă (NMD) făcute de noul șef al Pentagonului, Donald Rumsfeld, ale secretarului de stat, Colin Powell, și chiar ale președintelui George W. Bush, potrivit cărora acest sistem (care contravine prevederilor Tratatului ABM din 1972 - n.r.) va fi creat cu orice preț, în legătură cu sinceritatea americană, invocînd conferința de presă, de vinerea trecută, a președintelui George W. Bush în care șeful statului american s-a referit și la relațiile cu Rusia, Nezavisimaia Gazeta se îndoiește de franchețea noului șef al Casei Albe, deoarece, în opinia președintelui american, ultimele declarații pe care le-a auzit de la Moscova „coincid de fapt cu ideile americane, care stau chiar la baza necesității creării Sistemului Național de Apărare Antirachetă al SUA“. De fapt, prin aceasta, președintele Bush își asigură ascultătorii săi că Rusia este de acord cu SUA în problemele de apărare antirachetă. Astfel, notează ziarul citat, noul președinte al SUA ori nu înțelege ce a vrut Vladimir Putin să spună prin necesitatea unor „aprecieri comune“ asupra posibilelor pericole, ori dorește să demonstreze, în primul rând altor țări, că „rușii ar fi acceptat ideea creării NMD și deci și ceilalți nu mai au motive să critice acest sistem. De unde reiese că președintele George W. Bush interpretează declarațiile lui Vladimir Putin doar cum îi convine lui, constată ziarul moscovit. Asta nu înseamnă că trebuie trecute cu vederea greșelile părții ruse, erori care ar putea fi scuzate doar de năzuința de a se evita o stare de nedorită confruntare. Este adevărat că întreaga conducere moșească, atît la nivel prezidențial, cît și la nivelul ministerului de externe, prin explicațiile date în legătură cu poziția Moscovei față de Sistemul Național American de Apărare Antirachetă se vorbea adesea că într-adevăr ar exista amenințări, cu toate că prezența lor trebuie verificată, și că ar fi preferabilă o colaborare comună atît pentru stabilirea gradului de pericol, cît și pentru a acționa în '[coridri'îhiplotsind amenințărilor. Din declarațiile Kremlinului,“Casa Albă a reținut doar recunoașterea de către Rusia a existenței amenințărilor, nemailuînd în seamă necesitatea verificării gradului de pericol, a chibzuinței și colaborării comune. Surzenia Washingtonului este explicabilă. Rusia dorește cu orice preț să ajungă la un compromis, compromis la care americanii nu se grăbesc să ajungă, dimpotrivă, lipsa de claritate rusească în exprimare este folosită cu succes de Washington chiar în dialogul direct cu Moscova. Revenind la convorbirile de sîmbătă de la Cairo dintre Igor Ivanov și Colin Powell, referitoare la Sistemul Național de Apărare Antirachetă al SUA (NMD), șeful diplomației rusești recunoștea clar: „Din 1972, cînd a fost semnat Tratatul de Apărare Antirachetă (ABM) dintre URSS și SUA, situația s-a modificat pe plan internațional“. Atunci, Moscova și Washingtonul dispuneau fiecare de cîte 20.000 de focoase nucleare. De atunci numărul acestora s-a redus de trei ori și, după cum preciza secretarul de stat Colin Powell, „SUA sunt gata să examineze noi praguri minimale ale rachetelor strategice ofensive“. Și la Cairo, ministrul de externe, Igor Ivanov, a recunoscut că „pozițiile Rusiei și SUA în legătură cu NMD nu coincid“, considerând acest lucru perfect firesc, pornind de la realitatea că fiecare țară își susține propriile ei interese naționale. Elementul cel mai important, a subliniat Igor Ivanov, a fost faptul că „părțile au convenit să examineze aceste probleme într-un spirit constructiv, ținînd seama și de interesele fiecăreia“. în final, Igor Ivanov a mai spus, la Cairo, ziariștilor că „nu este exclusă o întîlnire între președinții Rusiei și SUA, respectiv Vladimir Putin - George W. Bush, înaintea summit-ului «Grupului celor 8» - principalele șapte țări industrializate ale lumii plus Rusia - programat să aibă loc la Genova, în Italia. Totul depinde acum, a precizat reprezentantul Kremlinului, de utilitatea unei asemenea întîlniri, de pregătirea acesteia și, bineînțeles, de graficul de lucru al celor doi șefi de stat“. • Nicolae CREȚU Igor Ivanov Colin Powell GALETA de SED, Joi, 1 martie 2001 de Sorin ELISEI Marile întreprinderi de stat care au dat, ani la rînd, bătăi de cap Guvernului României, s-ar putea transforma, o dată cu finalizarea programului PSAL I și a încheierii acordului PSAL II, în companii rentabile care, în loc să alimenteze blocajul financiar din economie, să aducă mai mulți bani la bugetul de stat și să ofere locuri de muncă stabile. Obiectivele declarate ale sprijinului Băncii Mondiale pentru România sunt revitalizarea economiei, creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și reducerea sărăciei, dar totul depinde, după cum afirma și Andrew Vorkink, șeful misiunii Băncii Mondiale în România, de voința oficialilor de la București de a duce pînă la capăt reforma structurală a economiei. 1,5 miliarde de dolari bat la ușa României Andrew Vorkink se află zilele acestea la București pentru a discuta cu membrii cabinetului Năstase programul de măsuri pentru încheierea acestui nou acord, dar și pentru a revizui portofoliul de proiecte finanțate de Banca Mondială în România. Vorkink va definitiva, în urma acestor întîlniri, strategia de asistență pentru România pe care o va înainta, la scurt timp, conducerii Băncii Mondiale. Andrew Workink a declarat, la sfîrșitul vizitei în România de la mijlocul lunii ianuarie, că instituția pe care o reprezintă este pregătită să sprijine guvernul de la București, sub forma unei asistențe de aproape 1,5 miliarde de dolari în următorii patru ani, doar dacă acesta va accelera procesul de reformă; în cazul în care rezultatele nu vor apărea, Vorkink a precizat că sprijinul Băncii se va reduce la 100 de milioane de dolari, sumă valabilă pe aceeași perioadă de patru ani. Primul val Dacă programul PSAL I va fi finalizat, iar acordul PSAL II va fi încheiat, societățile comerciale considerate a fi osatura economiei românești vor păși într-o lume în care parlamentarii nu mai pot interveni ca energia electrică sau gazele naturale să nu fie întrerupte, datoriile la bugetul de stat nu mai pot fi amînate la nesfirșit, iar numărul muncitorilor din întreprindere nu va mai fi păstrat din considerente electorale. Autoritățile au decis să facă primul pas în această direcție săptămîna trecută, cînd primele cinci întreprinderi din PSAL I, cu pierderi cumulate de peste 900 de miliarde de lei, au fost scoase la privatizare. Anunțurile de privatizare pentru ELECTROPUTERE Craiova, ROMVAG Caracal, CORAPET Corabia, CLUJANA Cluj Napoca și URBIS ARMĂTURI SANITARE București vor apărea în curînd, iar speranța guvernului este ca aceste societăți comerciale să se vîndă nu numai rapid, dar și unor investitori de talie internațională. Al doilea val într-un al doilea val, după cum l-a numit ministrul autorității pentru privatizare, Ovidiu Mușetescu, urmează CESHART CONARIS Brăila, HIDROMECANICA Brașov, ARGEȘANA Foitești, VIROMET Victoria, MECANICA Negrești, TEHNOFRIG Cluj-Napoca, EXFOR București, OPTICA Timișoara, SINTER REF Azuga, IUG Craiova și ROMTENSID Timișoara. După ce și-au dat acordul de principiu pentru începerea discuțiilor cu Banca Mondială în vederea încheierii acordului PSAL II, oficialii guvernului au început negocierile pentru stabilirea masurilor care vor sta la baza unui nou împrumut pentru ajustarea sectorului privat. Acest nou acord își propune scoaterea din proprietatea statului a 100 de societăți comerciale mari și privatizarea acestora. Pentru susținerea reformelor economice din România, Banca Mondială intenționează să acorde un al doilea împrumut de ajustare structurală pentru sectorul privat (PSAS II), în valoare de 300 de milioane dolari, precum și un alt împrumut aferent pentru dezvoltarea instituțională (PIB II), în sumă de 25 de milioane de dolari, în condițiile în care autoritățile de la București vor îndeplini o serie de prevederi ale acordului. Sectorul bancar Sectorul bancar va ocupa, și de această dată, un loc important în realizarea acordului PSAL II. Autoritățile române trebuie, în primul rînd, să ia o decizie în ceea ce privește privatizarea Băncii Agricole și să stabilească o metodă de privatizare și un grafic de derulare a acțiunilor pentru privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR). De asemenea, Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) trebuie pregătită pentru privatizare, iar activitatea Băncii de Export Import a României, EXIMBANK, clar delimitată, îmbunătățirea și întărirea cadrului legal care reglementează activitatea cooperativelor de credit și a reglementărilor privind supravegherea bancară, dar și perfecționarea reglementărilor pentru piața de capital, vor fi alte preocupări de prim rang pentru ca guvernul să reușească să obțină 300 de milioane de dolari de ln Banca Mondială. Restructurări și lichidări Un alt punct sensibil al acordului îl va constitui, fără îndoială, privatizarea și externalizarea întreprinderilor mari de stat, ceea ce înseamnă încheierea proceselor de privatizare, restructurare, sau de lichidare începute în programul PSAL I, în care sunt incluse 63 de societăți comerciale aflate în proprietatea statului. Privatizarea altor patru societăți mari de stat și stabilirea programului de privatizare, ori, după caz, restructurare sau lichidarea unui alt grup de trei întreprinderi de stat Va fi o altă condiție pe care guvernul va fi nevoit să o îndeplinească. Rămîne de văzut, în schimb, cum vor stabili oficialii Băncii Mondiale dacă și alte prevederi ale acordului, mai puțin punctuale, au fost duse la bun sfirșit de către autoritățile române. România va trebui să rezolve de această dată teme mai vechi de discuție în relațiile cu instituțiile financiare internaționale, cum ar fi reducerea pierderilor din economie, liberalizarea și privatizarea utilităților, îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea barierelor administrative și întărirea sistemului de protecție socială. România a contractat de la Banca Mondială, în anul 1999, un împrumut de ajustare structurală a sectorului privat (PSALI) în sumă de 300 de milioane dolari, și un împrumut aferent pentru dezvoltarea instituțională (PIBS) în sumă de 25 de milioane dolari. Banca Mondială a eliberat integral aceste sume, în perspectivă, PSAL II încâlcind practica nerespectării acordurilor convenite cu instituțiile financiare internaționale. România a finalizat, cel puțin din punct de vedere administrativ, programul PSAL I și se pregătește să încheie un acord PSAL II, care să consacre proprietatea privată asupra celor mai mari întreprinderi românești. Pentru a putea decreta succesul deplin al acordurilor PSAL, guvernul trebuie să aștepte momentul în care rezultatele procesului de privatizare sunt, în mare, cele propuse la început: revitalizarea economiei, creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și reducerea sărăciei, ori aceste lucruri nu se vor întîmpla decît atunci cînd și celelalte măsuri de reformă vor fi adoptate de către autoritățile de la București. Vremea mimării reformei a trecut Altfel spus, vremea în care reforma era mimată sau făcută pe jumătate a trecut, iar un guvern de stînga este obligat să termine o reformă timid începută de un guvern de dreapta. începută la peste zece ani de la desprinderea de regulile economiei planificate, marea privatizare a întreprinderilor importante din economia românească pornește pe un drum fără întoarcere, la capătul căruia pare să se afle luminița de la capătul tunelului. Pierderile vor fi mai mari decît suma de 1,5 miliarde de dolari pe care Banca Mondială este dispusă să o acorde pentru însănătoșirea economiei românești. Finalizarea acordurilor PSAL - șansa economiei românești . 9 O parte din datoriile societăților din programul PSAL vor fi șterse Ministrul autorității pentru privatizarea și administrarea participațiilor statului (APAPS) Ovidiu Mușetescu a declarat, ieri, în cadrul unei audieri în Comisia de buget-finanțe din Senat, că, pentru societățile privatizate prin programul PSAL, în mod invariabil, se vor șterge penalitățile și în parte și datoriile către bugetele statului, în timp ce alte datorii către bugetele statului vor fi reeșalonate, urmînd ca viitorul proprietar să rezolve problema datoriilor către bănci Din cele 63 de societăți cuprinse în PSAL, pentru 55 au fost deja aprobate strategiile de privatizare. Ministrul privatizării a spus că, în general, la alte societăți decit cele cuprinse în PSAL există alte încurcături, legate de faptul că APAPS are doar simbolul proprietății, întrucît la respectivele societăți sunt acționari instituții ale statului precum AVAB, Ministerul de Finanțe sau chiar Ministerul Sănătății. Mușetescu a afirmat că, în vederea privatizării, APAPS încearcă, printr-un act normativ, readucerea acestor acțiuni în proprietatea Autorității pentru Privatizare. APAPS mai are în portofoliu 119 societăți mari și 214 societăți mijlocii care trebuie vîndute. Mușetescu a spus că datoriile cele mai mari se află însă la societățile naționale aflate în subordinea ministerelor industriei și respectiv transporturilor. Justiția în atenția Cotrocenilor și a Palatului Victoria Ion Iliescu: „Recîștigarea încrederii în actul de justiție" Recîștigarea încrederii în actul de justiție este o prioritate absolută, a afirmat ieri președintele Ion Iliescu la ședința de bilanț a Ministerului Justiției. Șeful statului a declarat că va sprijini orice inițiativă sau acțiune care va asigura în cel mai scurt timp asanarea morală a justiției. El a enumerat principalele cauze care au dus la nemulțumirea populației față de actul de justiție, amintind caracterul neunitar al practicii judiciare, corupția, neînțelegerea responsabilității unor magistrați față de ceea ce reprezintă inamovibilitatea și independența judecătorului, inflația și instabilitatea legislativă. Președintele Iliescu a spus că ar trebui reanalizat urgent statutul Curții Supreme de Justiție, fiind nejustificată transformarea CSJ într-o instanță ordinară, prin sacrificarea funcției sale principale de asigurare a unității practicii judecătorești. Iliescu a afirmat că domnia legii este singura cale care poate duce spre normalitatea unei societăți civilizate. „Nu mai putem judeca lucrurile cu două măsuri, nu mai putem tolera o justiție cu două viteze, îngăduitoare cu cei cu bani și cu relații în spațiul politic și, pe de altă parte, necruțătoare cu cei care au greșit adesea din neștiință sau din disperare socială", a afirmat șeful statului. Adrian Năstase a solicitat Ministerului Justiției transferarea unor judecători la guvern, pentru a participa la elaborarea actelor normative Premierul Adrian Năstase lea solicitat ieri reprezentanților Ministerului Justiției să transfere la guvern, pentru o perioadă determinată, un grup de judecători, pentru a trece în revistă legislația actuală și pentru a contribui la elaborarea unor acte normative mai bine articulate. Premierul a arătat că număul de angajați ai Direcției juridice din cadrul guvernului este insuficient, situație existentă și în cazul ministerelor, motiv pentru care, deseori, proiectele de acte normative trimise Parlamentului sunt foarte prost elaborate, ceea ce face ca perioada de timp în care sunt adoptate de legislativ să fie extrem de lungă. „Dacă nu vom avea texte bine articulate, ne vom confrunta cu așteptări mari și cu reglementări slabe“, a spus Năstase. Șeful executivului a atras atenția asupra gradului înalt de neîncredere pe care cetățenii îl au față de instituțiile statului, situație sesizată și prin faptul că în cadrul opiniei publice a apărut ideea existenței unei mafii care a permis unor persoane, sub privirea tolerantă a instanțelor judecătorești, să obțină restituirea unor proprietăți care de fapt, nu le aparțineau. „în același timp, avem zilnic solicitări la guvern din partea unora care doresc să realizăm un proces de deprivatizare, iar acest conflict, cu greve spontane, poate genera haos și anarhie în cazul în care nu reușim să realizăm o stabilitate politică și socială“, a mai spus Năstase. El a mai afirmat că înțelege nemulțumirea unor judecători față de condițiile în care își desfășoară activitatea și a promis că, în perioada următoare, va încerca să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor existente. Europa ne va deschide porțile cînd... țiganii vor fi egalii noștri într-o anumită perioadă neam amuzat mult cu un banc: „Mango se întoarce acasă de la ședința de partid și îi zice nevestei: «Cînd bulgarii au nevoie de noi, fiecare mă strigă» tovarășe Mango asta, tovarășe Mango, ailaltă. Iar dup-aia, dacă noi avem nevoie de ceva, strigă la noi: Ia pleacă de aici, bă, țigan ramolit!“. Istorioara se potrivește pe deplin cu viitoarele alegeri din Bulgaria. O dată cu apropierea votului, numărul știrilor despre înțelegeri semnate de partide cu diferite organizații ale țigănilor (în prezent, nimeni nu poate să spună cu exactitate cîte astfel de formațiuni acționează pe teritoriul Bulgariei - n.r.) va crește ca o avalanșă. Partidul Socialist Bulgar (PSB) s-a înțeles cu două astfel de formațiuni: Stînga Europeană va juca tare cu Euroroma deputatului Țvetelin Kîncev, Uniunea Forțelor Democrate (UFD), de guvernămînt, de asemenea, nu va întîrzia să adauge culoarea tuciurie la coaliția albastră. A sosit din nou timpul ca țiganii bulgari să înțeleagă că sînt persoane importante. Tradițional, Marea Politică se bazează pe ei numai în momente critice. Și începe marea încercare pentru încredere: berea, frigăruile, lemne de foc și cărbuni acestea înlocuiesc deja, tot mai des, și cele mai elocvente cuvinte oratorice. în general, alegerile îi pun întotdeauna pe țigani în centrul atenției publice. Din primii ani de democrație, ei au devenit emblema Bulgariei în lume. Cînd în presa europeană se ivește vreun țigan cu ursul în fața hotelului sofiot Sheraton, apărătorii celui din urmă sunt în încurcătură pe cine să ocrotească mai întîi. Pentru că la noi sînt de compătimit și animalele, și oamenii. Alegerea civilizată a lui Brigitte Bardot s-a oprit însă la urși. După toate aparențele, bogata Europă ne va deschide porțile cînd îi vom ridica pe țigani pînă la noi, cînd ei vor fi egalii noștri. Gradația e țigan, bulgar, european! Cînd însă? Acum au cuvîntul politicienii și ei încep să mintă ca niște țigani. Justificabil, dat fiind că însuși cancelarul de fier Bismark a remarcat că se minte cel mai mult în război, după vînătoare și înainte de alegeri. Așa că partidele se grăbesc să-și înmoaie degetele în culoarea tuciurie, promițînd mărinimos locuri de muncă, integrare, respectarea drepturilor omului, cultură. După aceea, toate revin la normal. Anul acesta, țiganii noștri au noroc pentru că vor fi observați de două ori la votul pentru parlament și la cel pentru președinte. Probabil vor avea în total patru deputați, răspîndiți egal în noile grupuri parlamentare. Și un reprezentant în echipa șefului statului. Atît! Pentru mai mult trebuie să aștepte alegerile locale, iar acestea se vor desfășura abia peste vreo doi ani și jumătate. De fapt, de ce vă povestesc toate acestea cînd știu bine că în România a fost tot așa și continuă să fie. De n-ar fi în vecii vecilor... • Veselin STOIANOV - Sofia