Gazeta de Sud, septembrie 2001 (Anul 7, nr. 1980-2004)

2001-09-01 / nr. 1980

2 NATIONAL­ INTERNATIONAL GAZETA de S­UD, SÎmbătă, 1 septembrie 2001 O britanică a cîștigat primul proces de obținere a permisi­unii pentru eutanasiere. O britanică paralizată de o degene­­rescență nervoasă incurabilă și care a cerut ca soțul ei să o asiste în sinucidere fără a fi apoi inculpat a înregistrat ieri prima victorie judiciară, după ce Curtea Supremă de la Londra i-a admis acțiunea, transmite AFP. Diane Pretty de 42 de ani, a fost de asemenea auto­rizată să facă apel la decizia Parchetului General care, avertizat asupra acțiunii femeii, a atenționat-o că nu poate garanta imunitatea soțului ei în cazul în care acesta chiar o ajută să se sinucidă. Pretty, susținută de Asociația pentru apărarea drepturilor civice Liberty și de o altă asociație a contestat avertismentul parchetului la Curtea Supremă. „Sper că instanța se va pronunța în favoarea soției mele“, a declarat Brian Pretty, cu puțin înainte de anunțarea deciziei Curții Supreme. „Ea a respectat întotdeauna legea și sper că justiția îi va respecta ul­tima dorință“. Legea asupra sinuciderii (Suicide Act) din 1961 prevede începerea urmăririi penale împotriva celor care ajută la sinucidere, dar avocații lui Pretty și ai Asociației Liberty estimează că aceste dispoziții sunt contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului. Este pentru prima oară în Marea Britanie cînd prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului sunt invocate într-un caz de eutanasiere. A­spirina este eficientă în tratarea diabetului. O cantitate mare de aspirină administrată cobailor obezi a crescut producția lor de insulină, luptînd astfel împotriva diabetului, au constatat cercetătorii americani, care au publicat această descoperire într-un articol apărut în revista Science, citată de AFP. Aspirina nu este un tratament de dorit împotriva diabetului, pentru că ea trebuie absorbită în prea mare cantitate, dar această descoperire ar putea deschide calea unor noi tratamente care să stabilească o legătură între diabet și o enzimă cu efect inflamator. La diabetici, această enzimă (numită IRK- beta) reduce sau blochează producția de insulină folosită de organism pentru reglarea metabolismului. Acțiunea acestei enzime este inhibată de absorbția unei doze mari de aspirină, ceea ce duce la creșterea nivelului de insulină. „Enzimă IKK-beta ar putea fi o țintă a noilor medicamente“ împotriva diabetului de tip 2, estimează cercetătorii. Diabetul de tip 2, de care suferă adesea persoanele obeze, este legat de dereglarea producției și eficienței insulinei, hormon ce provine din pancreas. U­n vînător grec a ucis un imigrant clandestin. Un agricultor grec a ucis, în noaptea de marți spre miercuri, un imigrant clandestin din apropierea fluviului Evros, la frontiera greco­­turcă, în momentul în care vîna un porc mistreț, au anunțat ieri surse judiciare de la Komotini (nord-estul țării), citate de AFP. Niqplaos Papatzelakis, în vîrstă de 52 de ani, a reperat urmele mistrețului în regiunea Petalo Ferón și a încercat să îl vîneze. După ce a auzit zgomote în spatele unui tufiș, el a tras cu carabina și a ucis un imigrant clandestin, a adăugat sursa citată. Victima, în vîrstă de 30 de ani, nu avea nici un act asupra sa. Aproximativ zece imigranți care trecuseră recent fluviul ce este folosit drept graniță naturală dintre Grecia și Turcia au încercat apoi să îl atace pe agricultor care a reușit să fugă. Papatzelakis s-a prezentat la postul de poliție și a fost deferit justiției de la Alexandropolis (nord-est), care a ordonat arestarea sa preventivă. Carabina sa a fost confiscată, iar licența de vînătoare i-a fost retrasă, în contextul în care, în acea regiune, este interzisă vînătoarea mistreților. R­evoltele dintr-un oraș din nordul Iranului s-au soldat cu un mort și 37 de răniți Un băiețel iranian a fost ucis și alte 37 de persoane au fost rănite, în cursul revoltelor izbucnite n­oi la Sabzevar, provocate de o decizie a guvernului de a nu desemna acest âra­j din nordul Iranului drept capitală a provinciei, informează AFP. Poliția a deschis focul și a tras cu gaze lacrimogene în direcția a circa 800 de manifestanți care protestau cu violență față de decizia guvernului de a împărți provincia Khorassan în trei mici provincii și fără a desemna orașul lor drept capitala uneia dintre aceste provincii, potrivit agenției oficiale IRNA. Un băiat, ale cărui vîrstă și identitate nu au fost dezvăluite, a fost ucis prin împușcare, în timp ce alte 37 de persoane, între care mai mulți polițiști, au fost rănite. Un res­ponsabil local al orașului Sabzevar, care a cerut protecția ano­nimatului, a declarat că cinci persoane sunt grav rănite și au fost transportate la un spital din Machhad, capitala provinciei Khorassan. El a spus că un grup de protestatari a blocat autostrada Teheran- Machhad, care trece prin Sabzevar, oraș cu 500.000 de locuitori. Potrivit agenției IRNA, forțele de ordine au fost trimise pentru a încerca să restabilească liniștea în oraș, unde încăierările sporadice au continuat, în cursul serii. Manifestația de protest față de decizia guvernamentală începuse în calm și în manieră pașnică, dar ulterior a degenerat, izbucnind încăierări între civili și polițiști, potrivit televiziunii de stat. Protestatarii au atacat și au avariat clădiri guvernamentale. Guvernatorul provinciei Khorassan, Mohsen Mehral­zadeh, a lansat un apel la calm, într-un comunicat trimis prin fax biroului AFP de la Nicosia, Mujahedinii Poporului, principala mișcare armată de opoziție față de regimul iranian, a anunțat că manifestanții au dat foc unor clădiri guvernamentale și unor vehicule. Ei au blocat șoselele de acces în oraș. Mujahedinii au afirmat că mini­mum „18 manifestanți au fost uciși în luptele de stradă“. Guvernul a decis duminică să împartă provincia Khorassan în trei provincii mai mici, fără a desemna orașul Sabzevar drept capitala uneia dintre cele trei regiuni, dar această decizie urmează să fie aprobată de parlament. J­ustiția bulgară confirmă existența unei rețele de trafic cu vize la Ambasada franceză la Sofia. Justiția bulgară a confir­mat joi existența unei rețele de trafic cu vize la Ambasada Franței de la Sofia, numărul vizelor de complezență acordate de misiunea di­plomatică fiind de circa 400 pe zi, a anunțat agenția bulgară BTA, citată de AFP. Prețul documentelor varia între 500 și 1.000 de mărci germane (255 - 511 euro), a declarat Ivan Ratcev, purtător de cuvînt al anchetatorilor. El a adăugat că vizele au fost eliberate pe baza pașaportului și a unei fotografii, ceea ce „este o crimă“. Pentru acor­darea de astfel de vize au fost folosite și invitații, reale sau false, venite din partea unor firme franceze și adresate unor cetățeni bulgari, a adăugat Ratcev. Omul de afaceri francez Bernard Caxe, a cărui firmă are sedii în Bulgaria și Franța, a trimis astfel de invitații, cu care cetățeni bulgari au primit vize de afaceri din partea consulatului francez. De altfel, consulatul elibera vizele în termen de 24 de ore în loc de două săptămîni și jumătate. „Nu este vorba de fraudă, ci despre corupție“, a declarat Ratcev. Acest caz, dezvăluit de ziarele franceze La Tribune și Le Monde, a început o dată cu reținerea, la Strasbourg, în noiembrie 1999, a 12 prostituate bulgare ale căror pașapoarte aveau vize de afaceri. Nedumeriți, magistrații francezi au solicitat explicații consulatului francez de la Sofia, care a afirmat că este vorba despre „stagii de pregătire în firme franceze“. Totuși, judecătorii nu s-au mulțumit cu aceste explicații și au lansat o anchetă, în perioada septembrie 2000 - aprilie 2001, doi oameni de afaceri francezi, împreună cu șeful serviciului de vize de la Sofia, Rudy Demange, și prietena sa de naționalitate bulgară au fost anchetați de către judecătorul Jean Luc Jacob, pentru ședere ilegală și complicitate la proxenetism. în data de 16 martie. Parchetul bulgar a primit o cerere urgentă de cooperare din partea judecătorului Jacob și a Ministerului francez al Justiției. ■PMiescu. Drepturile copilului, r ^l o prioritate națională La Palatul Cotroceni au început lucrările Consfătuirii naționale privind drepturile copilului în România. Par­ticipă premierul Adrian Năstase, președinții Camerei Deputaților și Senatului, Valer Dorneanu și Nicolae Vă­­căroiu, miniștri, reprezentanți ai clerului, ai administrației publice locale, baroneasa Emma Nicholson, raportor pentru România al Parlamentului European, reprezen­tanți ai instituțiilor și organismelor internaționale, ai cor­pului diplomatic acreditat la București. Președintele Ion Iliescu a ple­dat pentru transformarea proble­mei drepturilor copilului într-o prioritate națională. „După un de­ceniu în care s-a vorbit, la modul mai mult sau mai puțin general, despre nevoile și interesele copi­lului, de acum este imperativ ne­cesar să vorbim și despre drep­turile lui. Cînd spun acest lucru, mă refer îndeosebi și la dreptul la sănătate, la dreptul la educație, la dreptul la o normalitate ferită de agresiune fizică, pedofilie, pros­tituție, droguri, materiale porno­grafice, cerșetorie și alte aseme­nea plăgi care erodează vîrstele copilăriei“, a afirmat președintele Iliescu. Șeful statului a apreciat că problema copiilor trebuie abor­dată în ansamblu, pornind de la trei aspecte principale: uman, so­cial și politic. Iliescu a atras aten­ția asupra scăderii ponderii copii­lor în totalul populației României și asupra faptului că peste 60% din copii trăiesc în familii cu ve­nituri mici și foarte mici. „Orice facilitate creată sub o formă sau alta pentru fiecare copil are ca e­­fect direct și implicit o ușurare a poverii părinților acelui copil“, a arătat președintele Iliescu. Șeful statului a reiterat faptul că solu­ționarea problemelor copiilor con­stituie unul dintre criteriile ade­rării României la Uniunea Euro­peană. Guvernul își propune restructurarea a cel puțin 40 de instituții publice de ocrotire a copilului Guvernul își propune restruc­turarea, pînă la sfîrșitul anului 2002, a cel puțin 40 din cele apro­ximativ 400 de instituții publice de tip vechi de ocrotire a copilu­lui, astfel încît numărul copiilor aflați în aceste instituții să scadă substanțial în următorii ani, a de­clarat ieri premierul Adrian Năs­tase, la Consfătuirea națională privind drepturile copilului, or­ganizată la Palatul Cotroceni. Pre­mierul a apreciat că numărul co­piilor aflați în instituții publice, evaluat la circa 56.000, va scădea cu 10.000 pînă la sfîrșitul acestui an și cu aproximativ 25.000 pînă la sfîrșitul anului 2004. Executivul mai are în vedere reducerea cu 50%, pînă în anul 2005, a numă­rului copiilor din instituții, precum și scăderea cu 30%, tot pînă în a­­nul 2005, a numărului instituțiilor de ocrotire. Năstase a aminti că România a ratificat în anul 1990 Convenția ONU privind dreptu­rile copilului, într-o perioadă în care situația din domeniul copiilor instituționalizați era „dezastruoa­să“, adoptînd pe parcurs măsuri de îmbunătățire a condițiilor oferite acestor copii și de accelerare a procesului de reformă în domeniu. „Această problemă a devenit o eti­chetă pentru România și a oferit sentimentul că pentru copiii in­stituționalizați există mai curind o preocupare din partea comunității internaționale decît a societății ro­mânești“, a spus Năstase. El a ară­tat că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a volumului finanțărilor nerambursabile atrase din partea organismelor internaționale în procesul de reformă în acest domeniu, în special ca urmare a proiectelor elaborate de autorită­țile locale, precum și a sumelor alocate de la bugetul de stat. Pentru reformarea sistemului de servicii și instituții destinate pro­tecției drepturilor copilului, buge­tul pentru acest an este de 1,183 miliarde de lei, în timp ce bugetele alocate pentru prevenirea abando­nului și restructurării instituțiilor de tip rezidențial sunt de 212 mi­liarde de lei, respectiv de 50 de miliarde de lei. Premierul a mai spus că executivul nu va tolera ac­tele de corupție în ceea ce privește procedurile de adopție internațio­nală și va depune eforturi pentru a asigura copiilor instituționalizați condiții decente de viață, în co­laborare cu societatea civilă și cu reprezentanții Bisericii. România înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa România înregistrează cea mai mare rată a mortalității infan­tile din Europa, deși acest indica­tor a scăzut constant în ultimii trei­zeci de ani, se arată într-un raport al Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului (IOMC), prezentat ieri la Consfătuirea na­țională privind drepturile copilului în România. în ultimii treizeci de ani, mortalitatea infantilă a scăzut constant, ajungînd la 18,6 la mie în 1999, de la 49,4 la mie în 1970. Cu toate acestea, România are cea mai mare rată a mortalității infan­tile dintre țările europene, chiar și înaintea Republicii Moldova, a Rusiei și a Albaniei. Conform IOMC, scăderea ratei mortalității infantile în România se explică mai degrabă prin nivelul redus al natalității, și nu prin ameliorarea condițiilor socio-economice sau a serviciilor sanitare. Același raport menționează că ponderea copiilor în vîrstă de pînă la 14 ani a scăzut în România, în ultimii douăzeci de ani, contribuind la tendința de îm­bătrinire a populației. Scăderea, din ultimii zece ani, a populației cu 700.000 de locuitori a dus și la o schimbare a raportului între gru­pele de vîrstă. Durata medie de viață se menține la 70 de ani, în timp ce numărul de copii cu vîrste de pînă la 14 ani a scăzut de la 26,7 la sută în 1980, la 18,8 la sută în 1999. Românii sprijină adopțiile interne Opinia publică din România consideră că adopția prin familii care trăiesc în România este cea mai importantă cale de a proteja copiii care nu pot fi crescuți de familia naturală, conform unui material prezentat ieri de IMAS, la Consfătuirea națională privind drepturile copilului în România. De asemenea, IMAS apreciază că publicul din România nu este su­ficient de informat cu privire la problema copiilor în dificultate și că trebuie evitat riscul de a trans­fera exclusiv statului responsabili­tatea protecției lor. Potrivit IMAS, opinia publică din România este mai preocupată de problema co­piilor în acest an, în comparație cu anul trecut, sprijinind într-o mă­sură mult mai mare politicile gu­Guvernul a adoptat o ordo­nanță de urgență privind condi­țiile pe care trebuie să le înde­plinească toți cetățenii români care vor să călătorească în statele membre UE, act normativ care își propune să combată creșterea „considerabilă“ a numărului per­soanelor care călătoresc în străi­nătate fără să aibă mijloace de întreținere suficiente și fără să respecte condițiile de intrare în țările respective, a anunțat ieri premierul Adrian Năstase, la te­­leconferința cu prefecții. Năstase a precizat că ordonanța, aprobată joi de guvern, prevede faptul că toți cetățenii români care călă­toresc în scopuri particulare în spațiul UE trebuie să prezinte, la ieșirea din țară, următoarele do­cumente: asigurarea medicală, bilet de călătorie dus-întors sau cartea verde a autoturismului și o sumă minimă de valută liber-con­­vertibilă sau cărți de credit pentru conturi în valută, într-un cuantum corespunzător sumelor de refe­rință determinate de autoritățile naționale ale statelor de destina­ție sau de tranzit, proporțional cu durata sejurului, dar pentru mini­mum cinci zile. Dacă nu sunt în­deplinite aceste cerințe, șeful punctului de trecere a frontierei este împuternicit să dispună în­treruperea călătoriei, a adăugat primul ministru. El a afirmat că, în același scop al îndeplinirii ce­rințelor europene pentru elimi­narea vizelor impuse cetățenilor români, guvernul a adoptat o altă vernamentare în domeniu. Con­form unui sondaj realizat în iunie 2001, 96 la sută dintre români consideră că, pentru a crește nor­mal, un copil are nevoie de o fa­milie, iar 56 la sută cred că, dacă o femeie vrea să nască un copil, nu este obligatoriu să fie mări­tată. Cei mai mulți români (64 la sută) văd în guvern principalul responsabil în ceea ce privește copiii abandonați, procentul din acest an crescînd față de cel din 2000. Dintre căile legale de pro­tecție a c­opiilor abandonați, ro­mânii ar alege adopția în propor­ție de 39 la sută și reintegrarea în familia naturală (34 la sută). Ca­tegoria de adopție cea mai spri­jinită de subiecți este cea realizată de o familie care trăiește în Ro­mânia (44 la sută), în timp ce pen­tru cea internațională se pronunță doar 7 la sută dintre români. Co­mitetul Român pentru Adopții a suspendat, în primăvara acestui an, sistemul de punctaj în baza că­ruia erau realizate adopțiile inter­naționale. La scurt timp, guvernul a decis suspendarea, pentru cel puțin un an, a înregistrării unor noi cereri de adopție internațio­nală, ordonanță de urgență, care sațnc­ționează faptele săvîrșite în afara țării de cetățeni români sau­ de persoane fără Cetățenie dom­icili­­ate în România. Năs­se a dat ca exemplu situația Cehiei, care nu impunea vize de intrare pentru români, dar care­ avînd graniță cu state membre ale UE, se confrun­ta cu numeroase situații in care cetățenii români treceau fraudu­los granița către țările din spațiul Schengen. Adrian Năstase s-a re­ferit și la traficul făcut de unele agenții de turism, care plecau la Praga cu mai multe autocare cu cetățeni români și se întorceau fără călători, organizînd astfel „migrații ilegale“. Premierul a precizat că a cerut deja poliției de frontieră să facă o­ analiză a că­lătoriilor organizate de astfel de­­agenții de turism, precum și a fir­melor care, deși au ca obiect de acitivitate impresariatul, mode­­lingul sau relațiile publice, se o­­cupă de trafic de persoane. „N-are rost să mai examinăm, să dăm vina pe cehi, pe americani. Problema e sim­plă­ și e de rezol­vat la noi în curte“, a spus Năs­tase. El a adăugat că, pe baza a­­cestei ordonanțe de urgență, pe­deapsa pentru infracțiunile săvîr­șite de români pe teritoriul altor state este de închisoare de la trei luni la zece ani, precum și refuzul eliberării pașaportului sau, după caz, suspendarea pe cinci ani a dreptului de folosire a acestuia. • Pagină realizată cu informații furnizate de MEDIAFAX Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească românii pentru a călători în statele UE / Miron Cozma rămîne după gratii Președintele Ion Iliescu a a­­nunțat ieri că a respins cererea de grațiere formulată de Miron Coz­ma. Președintele Iliescu a precizat că Departamentul juridic al Admi­nistrației prezidențiale a formulat un răspuns la cererea de grațiere a lui Cozma, care va fi trimis aces­tuia. Iliescu a apreciat că grațierea lui Cozma nu este „oportună“. Șe­ful statului a spus că principalul motiv în respingerea cererii de grațiere este faptul că sunt pe rol, mai multe procese în care inculpat este Miron Cozma și grațierea lui „nu ar rezolva problema“. Iliescu a explicat că o persoană grațiată, dacă primește o a doua condam­nare, trebuie să ispășească și pe­deapsa pentru care a fost grațiată. Președintele Iliescu a mai spus că un alt motiv îl constituie faptul că Miron Cozma nu își recunoaște culpa: „Mi se pare calea mai po­trivită de a apela la un eventual recurs în anulare, dacă se conside­ră neculpabil“, a declarat șeful statului. El a mai spus că promo­varea unui recurs în anulare revi­ne „instanțelor cuvenite, cu argu­mentele potrivite“. Curtea Supre­mă de Justiție (CSJ) l-a condam­nat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani de închisoare pentru instigare la sub­minarea puterii de stat a minerilor care au venit în București în sep­tembrie 1991. Cozma a fost con­damnat la 15 ani închisoare pentru „instigare în condițiile participa­­țiunii improprii la infracțiunea de subminare a puterii de stat“, po­­­trivit sentinței CSJ, plus un spor de trei ani de închisoare pentru gravitatea faptelor comise, pre­cum și șapte ani interzicerea unor drepturi civile. După executarea pedepsei, Miron Cozma va avea interdicție de a intra în localitățile Petroșani și București, timp de cinci ani. Curtea Supremă de Jus­tiție l-a condamnat pentru toate infracțiunile pentru care a fost tri­mis inițial în judecată. Miron Coz­ma a fost condamnat inițial de Curtea de Apel București, la doi ani și jumătate de închisoare pen­tru comiterea infracțiunii de tul­burare a liniștii publice. La două săptămîni de la prima condamna­re, Cozma a fost eliberat din ares­tul Direcției Cercetări Penale, în­­trucît efectuase în arest preventiv pedeapsa de doi ani și jumătate la care fusese condamnat de prima instanță. La 15 februarie 1999, du­pă mineriada de la Costești din ianuarie 1999, Curtea Supremă de Justiție îl condamnă, printr-o sen­tință definitivă, la 18 ani închi­soare, dispunîndu-se astfel și în­carcerarea liderului minerilor. Sentința CSJ i-a adunat din nou pe susținătorii lui Cozma, de data a­­ceasta în număr mult mai mic și astfel s-a născut a cincea mineria­dă, cea de la Stoenești din februa­rie 1999. Traseul ales pentru a a­­junge la București a fost, de data aceasta, prin județul Olt. Miron Cozma a fost capturat în 18 fe­bruarie 1999, în apropierea loca­lității Stoenești-Olt, unde erau ma­sate importante trupe de ordine, coordonate de ministrul de interne de atunci, Constantin Dudu Iones­­cu. Cozma a fost dus la București și încarcerat la Penitenciarul Ra­hova. Acțiunea în forță a minerilor de la începutul anului 1999 s-a stins o dată cu încarcerarea lui Cozma și trimiterea în fața in­stanței a celorlalți lideri care l-au susținut. Miron Cozma s-a resem­nat pe moment cu statutul de de­ținut, dar, după schimbarea pu­terii, avocații săi au început de­mersurile pentru eliberarea clien­tului lor. Pentru mineriadele de la Stoenești și Costești, Miron Coz­ma a fost trimis în judecată alături de alți lideri sindicali, dosarele penale urmînd să fie soluționate de magistrații Judecătoriei Sectorului 5, respectiv Curtea de Apel Pitești. Totodată, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 vor re­­judeca dosarul în care Miron Coz­ma, împreună cu alte șase persoa­ne ar fi agresat personalul com­plexului Vegas din Petroșani și ar fi produs pagube în valoare de peste 30 de milioane de lei. Sin­gura speranță a liderului minerilor din Valea Jiului este un recurs în anulare promovat de procurorul general al României, însă avînd în vedere decizia pe care tocmai a luat-o președintele României în ceea ce privește cererea de gra­țiere, este greu de presupus ca Tănase Joița va lua o decizie în favoarea lui Miron Cozma.

Next