Gazeta de Sud, septembrie 2001 (Anul 7, nr. 1980-2004)
2001-09-01 / nr. 1980
2 NATIONAL INTERNATIONAL GAZETA de SUD, SÎmbătă, 1 septembrie 2001 O britanică a cîștigat primul proces de obținere a permisiunii pentru eutanasiere. O britanică paralizată de o degenerescență nervoasă incurabilă și care a cerut ca soțul ei să o asiste în sinucidere fără a fi apoi inculpat a înregistrat ieri prima victorie judiciară, după ce Curtea Supremă de la Londra i-a admis acțiunea, transmite AFP. Diane Pretty de 42 de ani, a fost de asemenea autorizată să facă apel la decizia Parchetului General care, avertizat asupra acțiunii femeii, a atenționat-o că nu poate garanta imunitatea soțului ei în cazul în care acesta chiar o ajută să se sinucidă. Pretty, susținută de Asociația pentru apărarea drepturilor civice Liberty și de o altă asociație a contestat avertismentul parchetului la Curtea Supremă. „Sper că instanța se va pronunța în favoarea soției mele“, a declarat Brian Pretty, cu puțin înainte de anunțarea deciziei Curții Supreme. „Ea a respectat întotdeauna legea și sper că justiția îi va respecta ultima dorință“. Legea asupra sinuciderii (Suicide Act) din 1961 prevede începerea urmăririi penale împotriva celor care ajută la sinucidere, dar avocații lui Pretty și ai Asociației Liberty estimează că aceste dispoziții sunt contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului. Este pentru prima oară în Marea Britanie cînd prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului sunt invocate într-un caz de eutanasiere. Aspirina este eficientă în tratarea diabetului. O cantitate mare de aspirină administrată cobailor obezi a crescut producția lor de insulină, luptînd astfel împotriva diabetului, au constatat cercetătorii americani, care au publicat această descoperire într-un articol apărut în revista Science, citată de AFP. Aspirina nu este un tratament de dorit împotriva diabetului, pentru că ea trebuie absorbită în prea mare cantitate, dar această descoperire ar putea deschide calea unor noi tratamente care să stabilească o legătură între diabet și o enzimă cu efect inflamator. La diabetici, această enzimă (numită IRK- beta) reduce sau blochează producția de insulină folosită de organism pentru reglarea metabolismului. Acțiunea acestei enzime este inhibată de absorbția unei doze mari de aspirină, ceea ce duce la creșterea nivelului de insulină. „Enzimă IKK-beta ar putea fi o țintă a noilor medicamente“ împotriva diabetului de tip 2, estimează cercetătorii. Diabetul de tip 2, de care suferă adesea persoanele obeze, este legat de dereglarea producției și eficienței insulinei, hormon ce provine din pancreas. Un vînător grec a ucis un imigrant clandestin. Un agricultor grec a ucis, în noaptea de marți spre miercuri, un imigrant clandestin din apropierea fluviului Evros, la frontiera grecoturcă, în momentul în care vîna un porc mistreț, au anunțat ieri surse judiciare de la Komotini (nord-estul țării), citate de AFP. Niqplaos Papatzelakis, în vîrstă de 52 de ani, a reperat urmele mistrețului în regiunea Petalo Ferón și a încercat să îl vîneze. După ce a auzit zgomote în spatele unui tufiș, el a tras cu carabina și a ucis un imigrant clandestin, a adăugat sursa citată. Victima, în vîrstă de 30 de ani, nu avea nici un act asupra sa. Aproximativ zece imigranți care trecuseră recent fluviul ce este folosit drept graniță naturală dintre Grecia și Turcia au încercat apoi să îl atace pe agricultor care a reușit să fugă. Papatzelakis s-a prezentat la postul de poliție și a fost deferit justiției de la Alexandropolis (nord-est), care a ordonat arestarea sa preventivă. Carabina sa a fost confiscată, iar licența de vînătoare i-a fost retrasă, în contextul în care, în acea regiune, este interzisă vînătoarea mistreților. Revoltele dintr-un oraș din nordul Iranului s-au soldat cu un mort și 37 de răniți Un băiețel iranian a fost ucis și alte 37 de persoane au fost rănite, în cursul revoltelor izbucnite noi la Sabzevar, provocate de o decizie a guvernului de a nu desemna acest âraj din nordul Iranului drept capitală a provinciei, informează AFP. Poliția a deschis focul și a tras cu gaze lacrimogene în direcția a circa 800 de manifestanți care protestau cu violență față de decizia guvernului de a împărți provincia Khorassan în trei mici provincii și fără a desemna orașul lor drept capitala uneia dintre aceste provincii, potrivit agenției oficiale IRNA. Un băiat, ale cărui vîrstă și identitate nu au fost dezvăluite, a fost ucis prin împușcare, în timp ce alte 37 de persoane, între care mai mulți polițiști, au fost rănite. Un responsabil local al orașului Sabzevar, care a cerut protecția anonimatului, a declarat că cinci persoane sunt grav rănite și au fost transportate la un spital din Machhad, capitala provinciei Khorassan. El a spus că un grup de protestatari a blocat autostrada Teheran- Machhad, care trece prin Sabzevar, oraș cu 500.000 de locuitori. Potrivit agenției IRNA, forțele de ordine au fost trimise pentru a încerca să restabilească liniștea în oraș, unde încăierările sporadice au continuat, în cursul serii. Manifestația de protest față de decizia guvernamentală începuse în calm și în manieră pașnică, dar ulterior a degenerat, izbucnind încăierări între civili și polițiști, potrivit televiziunii de stat. Protestatarii au atacat și au avariat clădiri guvernamentale. Guvernatorul provinciei Khorassan, Mohsen Mehralzadeh, a lansat un apel la calm, într-un comunicat trimis prin fax biroului AFP de la Nicosia, Mujahedinii Poporului, principala mișcare armată de opoziție față de regimul iranian, a anunțat că manifestanții au dat foc unor clădiri guvernamentale și unor vehicule. Ei au blocat șoselele de acces în oraș. Mujahedinii au afirmat că minimum „18 manifestanți au fost uciși în luptele de stradă“. Guvernul a decis duminică să împartă provincia Khorassan în trei provincii mai mici, fără a desemna orașul Sabzevar drept capitala uneia dintre cele trei regiuni, dar această decizie urmează să fie aprobată de parlament. Justiția bulgară confirmă existența unei rețele de trafic cu vize la Ambasada franceză la Sofia. Justiția bulgară a confirmat joi existența unei rețele de trafic cu vize la Ambasada Franței de la Sofia, numărul vizelor de complezență acordate de misiunea diplomatică fiind de circa 400 pe zi, a anunțat agenția bulgară BTA, citată de AFP. Prețul documentelor varia între 500 și 1.000 de mărci germane (255 - 511 euro), a declarat Ivan Ratcev, purtător de cuvînt al anchetatorilor. El a adăugat că vizele au fost eliberate pe baza pașaportului și a unei fotografii, ceea ce „este o crimă“. Pentru acordarea de astfel de vize au fost folosite și invitații, reale sau false, venite din partea unor firme franceze și adresate unor cetățeni bulgari, a adăugat Ratcev. Omul de afaceri francez Bernard Caxe, a cărui firmă are sedii în Bulgaria și Franța, a trimis astfel de invitații, cu care cetățeni bulgari au primit vize de afaceri din partea consulatului francez. De altfel, consulatul elibera vizele în termen de 24 de ore în loc de două săptămîni și jumătate. „Nu este vorba de fraudă, ci despre corupție“, a declarat Ratcev. Acest caz, dezvăluit de ziarele franceze La Tribune și Le Monde, a început o dată cu reținerea, la Strasbourg, în noiembrie 1999, a 12 prostituate bulgare ale căror pașapoarte aveau vize de afaceri. Nedumeriți, magistrații francezi au solicitat explicații consulatului francez de la Sofia, care a afirmat că este vorba despre „stagii de pregătire în firme franceze“. Totuși, judecătorii nu s-au mulțumit cu aceste explicații și au lansat o anchetă, în perioada septembrie 2000 - aprilie 2001, doi oameni de afaceri francezi, împreună cu șeful serviciului de vize de la Sofia, Rudy Demange, și prietena sa de naționalitate bulgară au fost anchetați de către judecătorul Jean Luc Jacob, pentru ședere ilegală și complicitate la proxenetism. în data de 16 martie. Parchetul bulgar a primit o cerere urgentă de cooperare din partea judecătorului Jacob și a Ministerului francez al Justiției. ■PMiescu. Drepturile copilului, r ^l o prioritate națională La Palatul Cotroceni au început lucrările Consfătuirii naționale privind drepturile copilului în România. Participă premierul Adrian Năstase, președinții Camerei Deputaților și Senatului, Valer Dorneanu și Nicolae Văcăroiu, miniștri, reprezentanți ai clerului, ai administrației publice locale, baroneasa Emma Nicholson, raportor pentru România al Parlamentului European, reprezentanți ai instituțiilor și organismelor internaționale, ai corpului diplomatic acreditat la București. Președintele Ion Iliescu a pledat pentru transformarea problemei drepturilor copilului într-o prioritate națională. „După un deceniu în care s-a vorbit, la modul mai mult sau mai puțin general, despre nevoile și interesele copilului, de acum este imperativ necesar să vorbim și despre drepturile lui. Cînd spun acest lucru, mă refer îndeosebi și la dreptul la sănătate, la dreptul la educație, la dreptul la o normalitate ferită de agresiune fizică, pedofilie, prostituție, droguri, materiale pornografice, cerșetorie și alte asemenea plăgi care erodează vîrstele copilăriei“, a afirmat președintele Iliescu. Șeful statului a apreciat că problema copiilor trebuie abordată în ansamblu, pornind de la trei aspecte principale: uman, social și politic. Iliescu a atras atenția asupra scăderii ponderii copiilor în totalul populației României și asupra faptului că peste 60% din copii trăiesc în familii cu venituri mici și foarte mici. „Orice facilitate creată sub o formă sau alta pentru fiecare copil are ca efect direct și implicit o ușurare a poverii părinților acelui copil“, a arătat președintele Iliescu. Șeful statului a reiterat faptul că soluționarea problemelor copiilor constituie unul dintre criteriile aderării României la Uniunea Europeană. Guvernul își propune restructurarea a cel puțin 40 de instituții publice de ocrotire a copilului Guvernul își propune restructurarea, pînă la sfîrșitul anului 2002, a cel puțin 40 din cele aproximativ 400 de instituții publice de tip vechi de ocrotire a copilului, astfel încît numărul copiilor aflați în aceste instituții să scadă substanțial în următorii ani, a declarat ieri premierul Adrian Năstase, la Consfătuirea națională privind drepturile copilului, organizată la Palatul Cotroceni. Premierul a apreciat că numărul copiilor aflați în instituții publice, evaluat la circa 56.000, va scădea cu 10.000 pînă la sfîrșitul acestui an și cu aproximativ 25.000 pînă la sfîrșitul anului 2004. Executivul mai are în vedere reducerea cu 50%, pînă în anul 2005, a numărului copiilor din instituții, precum și scăderea cu 30%, tot pînă în anul 2005, a numărului instituțiilor de ocrotire. Năstase a aminti că România a ratificat în anul 1990 Convenția ONU privind drepturile copilului, într-o perioadă în care situația din domeniul copiilor instituționalizați era „dezastruoasă“, adoptînd pe parcurs măsuri de îmbunătățire a condițiilor oferite acestor copii și de accelerare a procesului de reformă în domeniu. „Această problemă a devenit o etichetă pentru România și a oferit sentimentul că pentru copiii instituționalizați există mai curind o preocupare din partea comunității internaționale decît a societății românești“, a spus Năstase. El a arătat că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a volumului finanțărilor nerambursabile atrase din partea organismelor internaționale în procesul de reformă în acest domeniu, în special ca urmare a proiectelor elaborate de autoritățile locale, precum și a sumelor alocate de la bugetul de stat. Pentru reformarea sistemului de servicii și instituții destinate protecției drepturilor copilului, bugetul pentru acest an este de 1,183 miliarde de lei, în timp ce bugetele alocate pentru prevenirea abandonului și restructurării instituțiilor de tip rezidențial sunt de 212 miliarde de lei, respectiv de 50 de miliarde de lei. Premierul a mai spus că executivul nu va tolera actele de corupție în ceea ce privește procedurile de adopție internațională și va depune eforturi pentru a asigura copiilor instituționalizați condiții decente de viață, în colaborare cu societatea civilă și cu reprezentanții Bisericii. România înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa România înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa, deși acest indicator a scăzut constant în ultimii treizeci de ani, se arată într-un raport al Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului (IOMC), prezentat ieri la Consfătuirea națională privind drepturile copilului în România. în ultimii treizeci de ani, mortalitatea infantilă a scăzut constant, ajungînd la 18,6 la mie în 1999, de la 49,4 la mie în 1970. Cu toate acestea, România are cea mai mare rată a mortalității infantile dintre țările europene, chiar și înaintea Republicii Moldova, a Rusiei și a Albaniei. Conform IOMC, scăderea ratei mortalității infantile în România se explică mai degrabă prin nivelul redus al natalității, și nu prin ameliorarea condițiilor socio-economice sau a serviciilor sanitare. Același raport menționează că ponderea copiilor în vîrstă de pînă la 14 ani a scăzut în România, în ultimii douăzeci de ani, contribuind la tendința de îmbătrinire a populației. Scăderea, din ultimii zece ani, a populației cu 700.000 de locuitori a dus și la o schimbare a raportului între grupele de vîrstă. Durata medie de viață se menține la 70 de ani, în timp ce numărul de copii cu vîrste de pînă la 14 ani a scăzut de la 26,7 la sută în 1980, la 18,8 la sută în 1999. Românii sprijină adopțiile interne Opinia publică din România consideră că adopția prin familii care trăiesc în România este cea mai importantă cale de a proteja copiii care nu pot fi crescuți de familia naturală, conform unui material prezentat ieri de IMAS, la Consfătuirea națională privind drepturile copilului în România. De asemenea, IMAS apreciază că publicul din România nu este suficient de informat cu privire la problema copiilor în dificultate și că trebuie evitat riscul de a transfera exclusiv statului responsabilitatea protecției lor. Potrivit IMAS, opinia publică din România este mai preocupată de problema copiilor în acest an, în comparație cu anul trecut, sprijinind într-o măsură mult mai mare politicile guGuvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească toți cetățenii români care vor să călătorească în statele membre UE, act normativ care își propune să combată creșterea „considerabilă“ a numărului persoanelor care călătoresc în străinătate fără să aibă mijloace de întreținere suficiente și fără să respecte condițiile de intrare în țările respective, a anunțat ieri premierul Adrian Năstase, la teleconferința cu prefecții. Năstase a precizat că ordonanța, aprobată joi de guvern, prevede faptul că toți cetățenii români care călătoresc în scopuri particulare în spațiul UE trebuie să prezinte, la ieșirea din țară, următoarele documente: asigurarea medicală, bilet de călătorie dus-întors sau cartea verde a autoturismului și o sumă minimă de valută liber-convertibilă sau cărți de credit pentru conturi în valută, într-un cuantum corespunzător sumelor de referință determinate de autoritățile naționale ale statelor de destinație sau de tranzit, proporțional cu durata sejurului, dar pentru minimum cinci zile. Dacă nu sunt îndeplinite aceste cerințe, șeful punctului de trecere a frontierei este împuternicit să dispună întreruperea călătoriei, a adăugat primul ministru. El a afirmat că, în același scop al îndeplinirii cerințelor europene pentru eliminarea vizelor impuse cetățenilor români, guvernul a adoptat o altă vernamentare în domeniu. Conform unui sondaj realizat în iunie 2001, 96 la sută dintre români consideră că, pentru a crește normal, un copil are nevoie de o familie, iar 56 la sută cred că, dacă o femeie vrea să nască un copil, nu este obligatoriu să fie măritată. Cei mai mulți români (64 la sută) văd în guvern principalul responsabil în ceea ce privește copiii abandonați, procentul din acest an crescînd față de cel din 2000. Dintre căile legale de protecție a copiilor abandonați, românii ar alege adopția în proporție de 39 la sută și reintegrarea în familia naturală (34 la sută). Categoria de adopție cea mai sprijinită de subiecți este cea realizată de o familie care trăiește în România (44 la sută), în timp ce pentru cea internațională se pronunță doar 7 la sută dintre români. Comitetul Român pentru Adopții a suspendat, în primăvara acestui an, sistemul de punctaj în baza căruia erau realizate adopțiile internaționale. La scurt timp, guvernul a decis suspendarea, pentru cel puțin un an, a înregistrării unor noi cereri de adopție internațională, ordonanță de urgență, care sațncționează faptele săvîrșite în afara țării de cetățeni români sau de persoane fără Cetățenie domiciliate în România. Năsse a dat ca exemplu situația Cehiei, care nu impunea vize de intrare pentru români, dar care avînd graniță cu state membre ale UE, se confrunta cu numeroase situații in care cetățenii români treceau fraudulos granița către țările din spațiul Schengen. Adrian Năstase s-a referit și la traficul făcut de unele agenții de turism, care plecau la Praga cu mai multe autocare cu cetățeni români și se întorceau fără călători, organizînd astfel „migrații ilegale“. Premierul a precizat că a cerut deja poliției de frontieră să facă o analiză a călătoriilor organizate de astfel deagenții de turism, precum și a firmelor care, deși au ca obiect de acitivitate impresariatul, modelingul sau relațiile publice, se ocupă de trafic de persoane. „N-are rost să mai examinăm, să dăm vina pe cehi, pe americani. Problema e simplă și e de rezolvat la noi în curte“, a spus Năstase. El a adăugat că, pe baza acestei ordonanțe de urgență, pedeapsa pentru infracțiunile săvîrșite de români pe teritoriul altor state este de închisoare de la trei luni la zece ani, precum și refuzul eliberării pașaportului sau, după caz, suspendarea pe cinci ani a dreptului de folosire a acestuia. • Pagină realizată cu informații furnizate de MEDIAFAX Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească românii pentru a călători în statele UE / Miron Cozma rămîne după gratii Președintele Ion Iliescu a anunțat ieri că a respins cererea de grațiere formulată de Miron Cozma. Președintele Iliescu a precizat că Departamentul juridic al Administrației prezidențiale a formulat un răspuns la cererea de grațiere a lui Cozma, care va fi trimis acestuia. Iliescu a apreciat că grațierea lui Cozma nu este „oportună“. Șeful statului a spus că principalul motiv în respingerea cererii de grațiere este faptul că sunt pe rol, mai multe procese în care inculpat este Miron Cozma și grațierea lui „nu ar rezolva problema“. Iliescu a explicat că o persoană grațiată, dacă primește o a doua condamnare, trebuie să ispășească și pedeapsa pentru care a fost grațiată. Președintele Iliescu a mai spus că un alt motiv îl constituie faptul că Miron Cozma nu își recunoaște culpa: „Mi se pare calea mai potrivită de a apela la un eventual recurs în anulare, dacă se consideră neculpabil“, a declarat șeful statului. El a mai spus că promovarea unui recurs în anulare revine „instanțelor cuvenite, cu argumentele potrivite“. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani de închisoare pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit în București în septembrie 1991. Cozma a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru „instigare în condițiile participațiunii improprii la infracțiunea de subminare a puterii de stat“, potrivit sentinței CSJ, plus un spor de trei ani de închisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum și șapte ani interzicerea unor drepturi civile. După executarea pedepsei, Miron Cozma va avea interdicție de a intra în localitățile Petroșani și București, timp de cinci ani. Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis inițial în judecată. Miron Cozma a fost condamnat inițial de Curtea de Apel București, la doi ani și jumătate de închisoare pentru comiterea infracțiunii de tulburare a liniștii publice. La două săptămîni de la prima condamnare, Cozma a fost eliberat din arestul Direcției Cercetări Penale, întrucît efectuase în arest preventiv pedeapsa de doi ani și jumătate la care fusese condamnat de prima instanță. La 15 februarie 1999, după mineriada de la Costești din ianuarie 1999, Curtea Supremă de Justiție îl condamnă, printr-o sentință definitivă, la 18 ani închisoare, dispunîndu-se astfel și încarcerarea liderului minerilor. Sentința CSJ i-a adunat din nou pe susținătorii lui Cozma, de data aceasta în număr mult mai mic și astfel s-a născut a cincea mineriadă, cea de la Stoenești din februarie 1999. Traseul ales pentru a ajunge la București a fost, de data aceasta, prin județul Olt. Miron Cozma a fost capturat în 18 februarie 1999, în apropierea localității Stoenești-Olt, unde erau masate importante trupe de ordine, coordonate de ministrul de interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu. Cozma a fost dus la București și încarcerat la Penitenciarul Rahova. Acțiunea în forță a minerilor de la începutul anului 1999 s-a stins o dată cu încarcerarea lui Cozma și trimiterea în fața instanței a celorlalți lideri care l-au susținut. Miron Cozma s-a resemnat pe moment cu statutul de deținut, dar, după schimbarea puterii, avocații săi au început demersurile pentru eliberarea clientului lor. Pentru mineriadele de la Stoenești și Costești, Miron Cozma a fost trimis în judecată alături de alți lideri sindicali, dosarele penale urmînd să fie soluționate de magistrații Judecătoriei Sectorului 5, respectiv Curtea de Apel Pitești. Totodată, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 vor rejudeca dosarul în care Miron Cozma, împreună cu alte șase persoane ar fi agresat personalul complexului Vegas din Petroșani și ar fi produs pagube în valoare de peste 30 de milioane de lei. Singura speranță a liderului minerilor din Valea Jiului este un recurs în anulare promovat de procurorul general al României, însă avînd în vedere decizia pe care tocmai a luat-o președintele României în ceea ce privește cererea de grațiere, este greu de presupus ca Tănase Joița va lua o decizie în favoarea lui Miron Cozma.