Gazeta de Sud, martie 2002 (Anul 8, nr. 2129-2154)

2002-03-01 / nr. 2129

2 NATIONAL/INTERNAȚIONAL GAMTTA de SUD, Vineri, 1 martie 2002 Bob Dylan se întoarce pe marile ecrane L­egendarul Bob Dylan se va întoarce în cinematografie pen­tru a interpreta rolul principal în­­ filmul „Jack Fate", informează AFP. Filmul, care va fi produs de Intermedia, se inspiră dintr-o nu­velă nepublicată a scriitorului spa­niol Enrique Morales, numită „Los Vientos del Destino". Dylan, în vîrstă de 60 de ani, va interpreta rolul unui Vagabond trubadur. „Personajul lui Jack Fate seamănă destul de mult - și fizic - cu Bob Dylan, deci el a fost alegerea care s-a impus pentru acest rol", a explicat unul dintre directorii stu­dioului de producție, Nigel Sin­clair. La această întoarcere în cin­ematografie, după 15 ani de ab­sență­­ el a jucat alături de Rupert Everett în „Hearts of Fire", în 1987 - Bob Dylan va interpreta mai multe cîntece, dar deocam­dată nu se știe dacă va fi vorba de noi compoziții sau de reluări. Bob Dylan a cîștigat anul trecut premiul Oscar pentru cea mai bu­nă muzică de film cu „Things Ha­ve Changed", în filmul „Wonder Boys". Unul dintre producătorii filmului „Lord of the Rings“­­ scos de pe lista nominalizărilor la Oscar N­umăr­ trei din cei patru producători ai filmului „Lord of the Rings" (Stăpînul inelelor) sînt nominalizați la categoria cel mai bun film la Oscar, o schim­bare în regulamentul Academiei de Arte și Științe ale Cinemato­grafiei, care prevede ca nu mai mult de trei persoane să fie pre­miate la o anumită categorie. O comisie specială a Academiei i-a selecționat pe Peter Jackson, Fran Walsh și Barrie Osborne ca fiind cei care vor putea primi presti­gioasele statuete în cazul în care filmul - cu 13 nominalizări - va cîș­­tiga Oscarul pentru cel mai bun film al anului. Cel de-al patrulea producător, Tim Sanders, a fost scos de pe lista de nominalizări, din cauza noii reguli, introdusă în urmă cu doi ani. Comisia Aca­demiei a decis care producător a fost mai puțin implicat în turnarea­­ filmului. Alicia Keys - noua regină a muzicii D­ebutanta Alicia Keys, care s­­a lansat pe scena internațio­nală anul trecut, după ce casa de discuri cu care avea contract a rupt acordul, a fost încoronată, miercuri seara, noua regină a mu­zicii, după ce a cîștigat cinci pre­mii Grammy. Artista in vîrstă de 21 de ani a împărțit însă luminile rampei - cu tot recordul ei de ne­contestat- cu trupa rock irlandeză U3 și cu marea surpriză a serii, albumul cu coloana sonoră a fil­mului „O Brother, Where Art Thou?", al fraților Coen. Alicia Keys a cîștigat premiul Grammy pentru debut și pentru cîntecul anului. Pagina realizată cu știri furnizate de Agenția MEDIAFAX Introducerea monedei euro, un examen trecut cu bine de băncile românești Procesul de introducere în circuitul monetar a bancnotelor euro a reprezentat pentru băncile românești un examen trecut cu bine, iar tranziția de la monedele naționale din zona euro la moneda unică s-a desfășurat fără acciden­te, au apreciat participanții la un colocviu organizat ieri, de Banca­­ Națională a României cu ocazia primei zile de circulație genera­lizată a monedei unice europene. „Pentru comunitatea bancară, in­troducerea monedelor euro a fost un examen trecut cu bine. Băncile comerciale au atras depozite sem­nificative în euro, începînd cu ul­tima parte a anului trecut, mobi­­lizîndu-se în sistemul bancar sume importante care erau păstrate de populație. în acest moment nu există o analiză care să evidențieze exact valoarea creșterii depozitelor la nivelul întregului sistem, însă aceasta s-a resimțit în fiecare bancă“, a spus președintele Asociației Române a Băncilor, Radu Ghețea. O dată cu dispariția din circulație a celor­ 12 monede din spațiul­ euro, băncile româ­nești, în cea mai mare parte, n­u vor mai asigura schimbul mone­delor în altă valută. Această de­cizie vine, în principal, ca urmare­­ a faptului că băncile corespondent își vor mări comisioanele după 28 februarie. „Pentru lu­na martie se estimează o scădere a numerarului în valută din trezoreriile băncilor comerciale care au realizat acu­mulări importante pentru a răs­punde valurilor de cereri din pri­mele săptămîni ale anului“, a a­­dăugat Ghețea. Euro va deveni, începînd de astăzi, singura deviză utilizată în zona euro, de peste 300 de mi­lioane de persoane, ceea ce va însemna retragerea de pe piață a monedelor tuturor statelor care au aderat la moneda unică europea­nă. Pînă în prezent au ieșit din cir­culație francul francez, guldenul olandez și lira irlandeză. Ier­i a fost ultima zi de circulație pentru șilingul austriac, francul belgian, marca germană, peseta spaniolă, marca finlandeză, lira italiană, es­­cudo-ul portughez și drahma grecească. Majoritatea băncilor centrale din statele membre ale zonei euro vor asigura conversia în euro a monedelor ieșite din cir­culație cel puțin pentru încă zece ani, iar în cadrul băncilor comer­ciale din aceste țări termenul li­mită de preschimbare variază în­tre mijlocul și sfîrșitul anului 2002. De astăzi Un litru de benzină Premium va costa cu 500 de lei mai puțin Societatea Națională a Petro­lului (SNP) PETROM va reduce, începînd de astăzi, cu 500 de lei prețul unui litru de benzină Pre­mium cu plumb, sucursala de dis­tribuție din București a societății urmînd să vîndă acest tip de bezină cu 16.900 de lei litrul, a anunțat ieri purtătorul de cuvînt al SNP, Gabriel Năstase. Năstase a spus că doar ben­zina Premium se va ieftini și nu a precizat care este perioada de va­labilitate a reducerii prețului. PE­TROM aplică reducerea și la de­pozitele de la rafinării, cu 543.000 de lei pe tonă, corespunzător unei reduceri de 500 lei/litri la pompă. Tot de astăzi, prețul unei încărcări al buteliilor de aragaz se va re­duce cu 5.000 de lei. „Prețul ma­xim pe care sucursalele din teri­toriu îl vor putea practica va fi de 160.000 de lei pentru o încărcă­tură de 12,5 kilograme“, a precizat purtătorul de cuvînt al SNP. PETROM deține cea mai mare cotă de piață în domeniul distribuției de carburanți auto din România, cu o rețea care­ include peste 430 de benzinării. Tragerea la sorți a premiilor acordate de Gazeta de Sud abonaților din luna februarie are loc astăzi, 1.03.2002, ora 17.00, la sediul redacției din Craiova, str. Ioan Maiorescu 10. CU NUMAI 60.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna martie și puteți beneficia de unul din cele­­ Douăzeci de premii a cîte 1 MILION DE LEI 65.000 DE LEI ȘI ECONOMISIT! Noi sîntem la locul faptei! ! Iar în fiecare zi de marți aveți un cupon —Și întotdeauna la timp­­ de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 martie și participați la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei­­ Ie Sud nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maiorescu nr. 10, la Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Relații la telefon: 051 -412.253 De la începutul lunii martie Prețul unui kilowatt -* oră la tariful social va crește cu 40 de lei Tarifele la energia electrică pentru consumatorii casnici și cei industriali vor crește cu 3,6%, în prima săptămînă a lunii martie, o dată cu intrarea în vi­goare a măsurilor de creștere a pragului de consum pentru ta­riful social și reducerea la jumă­tate a valorii zilnice a abonamen­tului plătit pentru furnizarea de electricitate. Autoritatea Națio­nală de Reglementare în Dome­­­niul Energiei (ANRE) a anunțat că a trimis marți, la Monitorul Oficial, ord­inul în care sunt pre­cizate noile tarife, acestea ur­mînd să intre în vigoare la cinci zile după apariția în Monitorul Oficial. Ministerul Industriei și Resurselor (MIR) a anunțat că, începînd de astăzi, pragul de consum pentru tariful social va crește de la 50 la 60 de kWh, în timp ce abonamentul zilnic plătit pentru furnizarea de energie electrică va fi redus la jumătate. Populația care a optat pen­tru tariful social va plăti 1.157 de lei pentru primii 60 kWh con­sumați și 4.977 lei/kWh pentru ceea ce depășește acest consum, față de un tarif aplicat în luna februarie de 1.117 lei/kWh pentru un consum de pînă la 50 kWh și 4.804 lei/kWh pentru ceea ce depășește pragul de con­sum menționat. Pentru cei car­e au ales tariful opțional de tip mo­nor iază abonament, prețul unui kWh va fi de 2.454 de lei, față de 2.369 de lei în prezent. Prețul unui kWh în cadrul tarifului de tip monom cu abo­nament va fi de 1.820 de lei, fața de 1.757 de lei în cursul lunii fe­bruarie. Valoarea abonamentului zil­nic va fi de 902 lei, față de 1.802 lei, pînă în prezent. Pentru tariful opțional de tip monom diferențiat, noul preț este de 2.212 lei/kWh pentru energia consumată în orele de zi și 1.436 lei/kWh în­ orele de noapte. Valoarea abonamentului zilnic este aceeași, de 902 lei. Prețurile la tariful diferențiat pe trei zone orare sunt de 3.640 lei/kWh în orele de vîrf, 1.820 lei/ kWh în orele normale și 1.436 lei/ kWh în orele cu consum scăzut. Potrivit acordului­­ stand-by semnat de autoritățile române cu Fondul Monetar Internațional (FMI), tarifele la energia electrică au crescut, în perioada octombrie 2001-martie 2002, cu 3,6% lunar. O altă creștere a tarifelor, de circa 16%, este așteptată în cursul lunii aprilie. „Guvernul român și-a pre­zentat poziția într-o carte intitulată «România și viitorul Europei», în care a anunțat că optează pentru o federație de state independente“, se afirmă pe un site din Bruxelles, „Euractiv“, acolo unde sunt difuzate toate ideCutii etltele majore privind dezbaterile politice europene. Iată, conform acestei surse, care sunt principalele puncte ale poziției țării noastre: „România nu dorește ca in­tegrarea europeană să fie transfor­mată în producția de masă a unui model unic, deoarece aceasta ar con­duce la o Europă uniformă, ega­lă și prosperă, dar fără marele avan­taj1 -cbminedițional - bogăția și diversitatea culturilor“ (...). Scopul principal ar trebui să fie acela de eliminare a liniilor de divi­zare constituite de prosperitate prin încurajarea unor oportunități egale, fără a afecta identități­le n­aționale. Cultura pluralității nu înseamnă dizolvarea, ci capitalizarea pe baza identităților naționale și a culturii și bogăției naționale a popoarelor eu­ropene. Ele trebuie să fie protejate, întărite și înțelese (...). îndeplinirea criteriilor Maastri­cht de convergență înseamnă pentru fiecare guvern un certificat de bună guvernare economică, iar atingerea acestor niveluri de performanță va reprezenta o­ reală provocare. Iată de ce, pentru România, atenția va tre­bui să fie pusă pe îndeplinirea ce­rințelor macroeconomice și mai pu­țin pe adoptarea monedei unice. Adoptarea monedei unice va repre­zenta faza ultimă sau pasul final al procesului de aderare și dovedește încă o dată im­­portan­ța reformelor deja implementate. „Procesul eu­ropean­­ constînd din proiectarea unei Europe unice în stare să de­pășească stadiul unei „piețe euro­pene“ pentru a deveni o „putere eu­ropeană“ trebuie privit ca un proces cu două sensuri. Pe de o parte, este cel al drumului Occidentului euro­pean către est o realitate denumită „extinderea UE“­­ și, pe de altă parte, este o mișcare a diversității complexe și conflictuale a Europei Centrale și de Est către Occident - o realitate care poate fi numită „ex­pansiunea către dezordinea occi­­dentală“(...). Proiectul unei Europe unite nu poate fi realizat fără a im­plica o serie de consultări prealabile nu numai ale UE cu țările candidate, ci și cu țările vecine sau cu țările care vor fi afectate de aceasta. în acest context, România crede că o asemenea dezbatere ar putea con­tribui la definirea unui demers stra­tegic al UE în raport­­ cu viitoarele state membre, cu Republica Mol­dova, Ucraina și Belarus. Include­rea primelor două state în Con­venție reprezintă un pas important pentru o implicare mai substanțială a lor în construirea generală a Eu­ropei (...). Ce fel de Uniune extinsă își dorește România pentru viitorul deceniu? O Uniune care proiectează stabilitate (spre exemplu în zona Balcanilor occidentali), prosperitate (spre exemplu în republicile din fos­ta URSS) și promovează toleranța culturală și religioasă (în lumea mu­sulmană) în imediata sa vecinătate și chiar dincolo de ea, devenind un model din ce în ce mai interesant pentru aceste zone“. • Cristian UNTEANU - Bruxelles Poziția României privind viitorul Europei Adrian Năstase a prezentat la Universitatea din Delft (Olanda) poziția României privind viitorul Europei Caravana vinului de &et­m a ajuns la Craiova Caravana vinurilor de Cotnari, condusă de o echipă a Revistei Vinurilor, a sosit la Craiova. Cei care vor să descopere adevărata valoare a vinului de Cotnari pot degusta din licorile bahice la magazinul LUX PREMIER, azi și mîine (1-2 martie), între orele 13.00 - 21.00, și la Restaurantul Craiova, astă-seară, după ora 21.00. Ca­ravana precede introducerea hologramei tridimensionale pe eticheta vinurilor produse de SC COTNARI SA, care va autentifica autenticitatea produselor. Craiovenii sunt invitați să descopere adevărata valoare a vinului de Cot­nari degustînd un pahar de: Blanc de Cotnari, Grasă de Cotnari, Tămîioasă Românească de Cotnari, Fetească Albă sau Frâncușă. Acțiunea se desfășoară cu ajutorul distribuitorului local SC NOVARTIS SRL. După popasul în Cetatea Băniei, caravana va pleca“ spre Slatina și Tîrgu Jiu. (R.G.) Miza Convenției Europene Tehnic vorbind, ea este foarte simplu de definit: elaborarea pro­iectului unei Constituții Europene, cea pe baza căreia va fi modulat un nou tratat fundamental care va fi de­cis în cadrul Conferinței interguver­­namentale din 2004. Dar lucrurile sunt departe de a fi atît de simple, deoarece dezbaterea din Convenție va trebui să sugereze o formulare instituțională nouă pentru Europa extinsă, statuînd, de­­ fapt, asupra unei uriașe schimbări care ar putea să ducă la apariția unei noi entități, cea a Europei Unite. O formulă nouă de tip federal ,sau con­federativ? Care vor fi noile raporturi de competențe între structurile po­litice transnaționale și cele națio­nale? în același timp, care va fi reac­ția opiniei publice, a electoratelor naționale și a celui european per an­samblu la auzul acestor noi pre­vederi? Foarte interesant este modul în care Romano Prodi sintetiza între­bările care stau în fața Convenției care și-a deschis ieri lucrările: „Vrem oare o Europă în stare să-și poată face auzită vocea pe scena politică internațională? Adică ne dorim oare o entitate care să nu mai fie doar economică și socială, ci și una politică? Sîntem oare conș­tienți și convinși de valoarea adău­gată pe care o reprezintă Uniunea Europeană pentru statele noastre, cărora, reduse doar la ele însele, le­­ar fi infinit mai greu să-și afirme în lume existența și identitatea? Pînă la ce punct sîntem gata să dovedim so­lidaritatea socială și economică dintre noi? Nu numai pentru a evita riscurile de fragmentare a pieții in­terne,ci și pentru că estimăm că po­poarele noastre trebuie să se ajute reciproc și să participe la o între­prindere comună. Ce mediu înconju­rător vom lăsa generațiilor viitoare? Sîntem oare solidari în materie de securitate internă? Dar în ceea ce privește securitatea externă? în fine, care sînt mijloacele cele mai bune pentru ca popoarele europene să poată apăra și afirma valorile lor comune de democrație, solidaritate și justiție?“ Foarte interesant, deoarece aici se sintetizează întreaga miză a Con­venției. Ea se desfășoară pe fundalul unui sentiment ușor de identificat la nivelul opiniilor publice din statele membre, care nu ar putea concepe renunțarea la ideea statului național și a apartenenței lor la o identitate istorică bine definită. Ca atare, opera Convenției nu va merge în sensul eliminării „ideii naționale“, fapt nu numai imposibil în practică, ci și o eventuală sursă de controverse dure pe planul relațiilor politice. Atunci ce va însemna Europa Unită? în primul rînd, așa cum in­­­­dica Romano Prodi, concentrarea „competenței transnaționale”, deci a autorității instituțiilo­r europene asu­pra cîtorva domenii foarte clar de­limitate: politică externă și de se­curitate, afaceri interne, politică eco­nomică și monetară, mediu, politică socială. Nimic foarte nou căci aici s­­au format deja spații comune, piețe comune de decizie, pasul următor fiind elaborarea comună de proiecte de legi și aplicarea lor într-un cadru legislativ și jurisdicțional european. Ce se va întîmpla însă cu celelalte domenii? Răspunsul, așa cum sună în prezent, este că se va respecta principiul subsidiarității, adică fie­care de­cizie va trebui luată la ni­velul cel mai potrivit pentru obține­rea unei maxime eficiențe. Aceasta înseamnă, practic, două lucruri: în primul rînd, pentru aceste „domenii restante“ se inten­ționează ca la nivelul instituțiilor să se elaboreze din ce în ce mai mult „decizii-cadru“, formula optimă de aplicare a acestora urmînd să fie de­cisă pe plan național. Al doilea as­pect important este că­ multe decizii nu vor mai fi luate „la centru“, ci vor fi delegate autorităților regionale sau locale, cele care vor fi integrate unei structuri europene „de profil“, Co­mitetul Regiunilor, cu un parlament propriu, care va cuprinde foarte ra­pid și reprezentanți din toate noile state membre. Convenția este semnul că acum Europa își regîndește structurile de putere, iar sintagma „nu mai puțină Americă, ci mai multă Europă“, sintagmă rostită pe toate tonurile și la toate nivelurile, semnifică nu o intrare în război - așa cum mult prea simplist se interpretează fenomene de suprafață ci instaurarea unui parteneriat mondial în care fiecăruia dintre marii actori pare să-i revină un rol din ce în ce mai clar definit. Convenția anunță u­n lucru esențial, devenind eficace instituțio­nal, Europa see pregătește pentru o eventuală mare reorganizare de ra­porturi pe plan mondial, unde fie­care dintre parteneri va poseda pro­priul său grup de influență, propria sau propriile sale tobe de deschi­dere, poate cele antamate acum sub formula promițătoare a „acordurilor de liber schimb“; în fine, Convenția mai anunță și că Europa Unită va putea demonstra­­ tocmai prin capacitatea de a ac­ționa țnită în sectoarele esențiale­­ că a trecut de la etapa „forței eco­nomice“ la cea a „forței politice“, care va începe acțiuni de impunere a prestigiului. Iar logica politică face ca ac­țiunile să înceapă de acum, prin semnale cum ar fi „forța de reacție rapidă“, „mandatul european de cer­cetare și aducere“, legislațiile co­mune privind afacerile interne sau spațiul aerian, piața comună pentru domeniul cercetării și dezvoltării etc. România este parte a Conven­ției, cu o echipă compusă din minis­trul Hildegard Puwak, deputații Li­­viu Maior și Puiu Hașott (precum și doi supleanți, Ion Jinga și Adrian Severin), avînd dreptul de a parti­cipa la dezbateri, dar nu și la votul final asupra subiectelor discutate. Dar, oricum, este o posibilitate ex­cepțională pentru a aduce în discuție punctul de vedere al României și, la fel de important, pentru a transmite opiniei publice și politicienilor ro­mâni date esențiale privind drumul pe care-1 pregătește noua Europă. Din care, mai devreme sau mai tîr­­ziu, vom face parte, preluînd auto­mat deciziile care se iau acum. • Cristian UNTEANU - Bruxelles

Next