Gazeta de Sud, martie 2002 (Anul 8, nr. 2129-2154)
2002-03-01 / nr. 2129
2 NATIONAL/INTERNAȚIONAL GAMTTA de SUD, Vineri, 1 martie 2002 Bob Dylan se întoarce pe marile ecrane Legendarul Bob Dylan se va întoarce în cinematografie pentru a interpreta rolul principal în filmul „Jack Fate", informează AFP. Filmul, care va fi produs de Intermedia, se inspiră dintr-o nuvelă nepublicată a scriitorului spaniol Enrique Morales, numită „Los Vientos del Destino". Dylan, în vîrstă de 60 de ani, va interpreta rolul unui Vagabond trubadur. „Personajul lui Jack Fate seamănă destul de mult - și fizic - cu Bob Dylan, deci el a fost alegerea care s-a impus pentru acest rol", a explicat unul dintre directorii studioului de producție, Nigel Sinclair. La această întoarcere în cinematografie, după 15 ani de absență el a jucat alături de Rupert Everett în „Hearts of Fire", în 1987 - Bob Dylan va interpreta mai multe cîntece, dar deocamdată nu se știe dacă va fi vorba de noi compoziții sau de reluări. Bob Dylan a cîștigat anul trecut premiul Oscar pentru cea mai bună muzică de film cu „Things Have Changed", în filmul „Wonder Boys". Unul dintre producătorii filmului „Lord of the Rings“ scos de pe lista nominalizărilor la Oscar Număr trei din cei patru producători ai filmului „Lord of the Rings" (Stăpînul inelelor) sînt nominalizați la categoria cel mai bun film la Oscar, o schimbare în regulamentul Academiei de Arte și Științe ale Cinematografiei, care prevede ca nu mai mult de trei persoane să fie premiate la o anumită categorie. O comisie specială a Academiei i-a selecționat pe Peter Jackson, Fran Walsh și Barrie Osborne ca fiind cei care vor putea primi prestigioasele statuete în cazul în care filmul - cu 13 nominalizări - va cîștiga Oscarul pentru cel mai bun film al anului. Cel de-al patrulea producător, Tim Sanders, a fost scos de pe lista de nominalizări, din cauza noii reguli, introdusă în urmă cu doi ani. Comisia Academiei a decis care producător a fost mai puțin implicat în turnarea filmului. Alicia Keys - noua regină a muzicii Debutanta Alicia Keys, care sa lansat pe scena internațională anul trecut, după ce casa de discuri cu care avea contract a rupt acordul, a fost încoronată, miercuri seara, noua regină a muzicii, după ce a cîștigat cinci premii Grammy. Artista in vîrstă de 21 de ani a împărțit însă luminile rampei - cu tot recordul ei de necontestat- cu trupa rock irlandeză U3 și cu marea surpriză a serii, albumul cu coloana sonoră a filmului „O Brother, Where Art Thou?", al fraților Coen. Alicia Keys a cîștigat premiul Grammy pentru debut și pentru cîntecul anului. Pagina realizată cu știri furnizate de Agenția MEDIAFAX Introducerea monedei euro, un examen trecut cu bine de băncile românești Procesul de introducere în circuitul monetar a bancnotelor euro a reprezentat pentru băncile românești un examen trecut cu bine, iar tranziția de la monedele naționale din zona euro la moneda unică s-a desfășurat fără accidente, au apreciat participanții la un colocviu organizat ieri, de Banca Națională a României cu ocazia primei zile de circulație generalizată a monedei unice europene. „Pentru comunitatea bancară, introducerea monedelor euro a fost un examen trecut cu bine. Băncile comerciale au atras depozite semnificative în euro, începînd cu ultima parte a anului trecut, mobilizîndu-se în sistemul bancar sume importante care erau păstrate de populație. în acest moment nu există o analiză care să evidențieze exact valoarea creșterii depozitelor la nivelul întregului sistem, însă aceasta s-a resimțit în fiecare bancă“, a spus președintele Asociației Române a Băncilor, Radu Ghețea. O dată cu dispariția din circulație a celor 12 monede din spațiul euro, băncile românești, în cea mai mare parte, nu vor mai asigura schimbul monedelor în altă valută. Această decizie vine, în principal, ca urmare a faptului că băncile corespondent își vor mări comisioanele după 28 februarie. „Pentru luna martie se estimează o scădere a numerarului în valută din trezoreriile băncilor comerciale care au realizat acumulări importante pentru a răspunde valurilor de cereri din primele săptămîni ale anului“, a adăugat Ghețea. Euro va deveni, începînd de astăzi, singura deviză utilizată în zona euro, de peste 300 de milioane de persoane, ceea ce va însemna retragerea de pe piață a monedelor tuturor statelor care au aderat la moneda unică europeană. Pînă în prezent au ieșit din circulație francul francez, guldenul olandez și lira irlandeză. Ieri a fost ultima zi de circulație pentru șilingul austriac, francul belgian, marca germană, peseta spaniolă, marca finlandeză, lira italiană, escudo-ul portughez și drahma grecească. Majoritatea băncilor centrale din statele membre ale zonei euro vor asigura conversia în euro a monedelor ieșite din circulație cel puțin pentru încă zece ani, iar în cadrul băncilor comerciale din aceste țări termenul limită de preschimbare variază între mijlocul și sfîrșitul anului 2002. De astăzi Un litru de benzină Premium va costa cu 500 de lei mai puțin Societatea Națională a Petrolului (SNP) PETROM va reduce, începînd de astăzi, cu 500 de lei prețul unui litru de benzină Premium cu plumb, sucursala de distribuție din București a societății urmînd să vîndă acest tip de bezină cu 16.900 de lei litrul, a anunțat ieri purtătorul de cuvînt al SNP, Gabriel Năstase. Năstase a spus că doar benzina Premium se va ieftini și nu a precizat care este perioada de valabilitate a reducerii prețului. PETROM aplică reducerea și la depozitele de la rafinării, cu 543.000 de lei pe tonă, corespunzător unei reduceri de 500 lei/litri la pompă. Tot de astăzi, prețul unei încărcări al buteliilor de aragaz se va reduce cu 5.000 de lei. „Prețul maxim pe care sucursalele din teritoriu îl vor putea practica va fi de 160.000 de lei pentru o încărcătură de 12,5 kilograme“, a precizat purtătorul de cuvînt al SNP. PETROM deține cea mai mare cotă de piață în domeniul distribuției de carburanți auto din România, cu o rețea care include peste 430 de benzinării. Tragerea la sorți a premiilor acordate de Gazeta de Sud abonaților din luna februarie are loc astăzi, 1.03.2002, ora 17.00, la sediul redacției din Craiova, str. Ioan Maiorescu 10. CU NUMAI 60.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna martie și puteți beneficia de unul din cele Douăzeci de premii a cîte 1 MILION DE LEI 65.000 DE LEI ȘI ECONOMISIT! Noi sîntem la locul faptei! ! Iar în fiecare zi de marți aveți un cupon —Și întotdeauna la timp de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 martie și participați la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei Ie Sud nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maiorescu nr. 10, la Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Relații la telefon: 051 -412.253 De la începutul lunii martie Prețul unui kilowatt -* oră la tariful social va crește cu 40 de lei Tarifele la energia electrică pentru consumatorii casnici și cei industriali vor crește cu 3,6%, în prima săptămînă a lunii martie, o dată cu intrarea în vigoare a măsurilor de creștere a pragului de consum pentru tariful social și reducerea la jumătate a valorii zilnice a abonamentului plătit pentru furnizarea de electricitate. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a trimis marți, la Monitorul Oficial, ordinul în care sunt precizate noile tarife, acestea urmînd să intre în vigoare la cinci zile după apariția în Monitorul Oficial. Ministerul Industriei și Resurselor (MIR) a anunțat că, începînd de astăzi, pragul de consum pentru tariful social va crește de la 50 la 60 de kWh, în timp ce abonamentul zilnic plătit pentru furnizarea de energie electrică va fi redus la jumătate. Populația care a optat pentru tariful social va plăti 1.157 de lei pentru primii 60 kWh consumați și 4.977 lei/kWh pentru ceea ce depășește acest consum, față de un tarif aplicat în luna februarie de 1.117 lei/kWh pentru un consum de pînă la 50 kWh și 4.804 lei/kWh pentru ceea ce depășește pragul de consum menționat. Pentru cei care au ales tariful opțional de tip monor iază abonament, prețul unui kWh va fi de 2.454 de lei, față de 2.369 de lei în prezent. Prețul unui kWh în cadrul tarifului de tip monom cu abonament va fi de 1.820 de lei, fața de 1.757 de lei în cursul lunii februarie. Valoarea abonamentului zilnic va fi de 902 lei, față de 1.802 lei, pînă în prezent. Pentru tariful opțional de tip monom diferențiat, noul preț este de 2.212 lei/kWh pentru energia consumată în orele de zi și 1.436 lei/kWh în orele de noapte. Valoarea abonamentului zilnic este aceeași, de 902 lei. Prețurile la tariful diferențiat pe trei zone orare sunt de 3.640 lei/kWh în orele de vîrf, 1.820 lei/ kWh în orele normale și 1.436 lei/ kWh în orele cu consum scăzut. Potrivit acordului stand-by semnat de autoritățile române cu Fondul Monetar Internațional (FMI), tarifele la energia electrică au crescut, în perioada octombrie 2001-martie 2002, cu 3,6% lunar. O altă creștere a tarifelor, de circa 16%, este așteptată în cursul lunii aprilie. „Guvernul român și-a prezentat poziția într-o carte intitulată «România și viitorul Europei», în care a anunțat că optează pentru o federație de state independente“, se afirmă pe un site din Bruxelles, „Euractiv“, acolo unde sunt difuzate toate ideCutii etltele majore privind dezbaterile politice europene. Iată, conform acestei surse, care sunt principalele puncte ale poziției țării noastre: „România nu dorește ca integrarea europeană să fie transformată în producția de masă a unui model unic, deoarece aceasta ar conduce la o Europă uniformă, egală și prosperă, dar fără marele avantaj1 -cbminedițional - bogăția și diversitatea culturilor“ (...). Scopul principal ar trebui să fie acela de eliminare a liniilor de divizare constituite de prosperitate prin încurajarea unor oportunități egale, fără a afecta identitățile naționale. Cultura pluralității nu înseamnă dizolvarea, ci capitalizarea pe baza identităților naționale și a culturii și bogăției naționale a popoarelor europene. Ele trebuie să fie protejate, întărite și înțelese (...). îndeplinirea criteriilor Maastricht de convergență înseamnă pentru fiecare guvern un certificat de bună guvernare economică, iar atingerea acestor niveluri de performanță va reprezenta o reală provocare. Iată de ce, pentru România, atenția va trebui să fie pusă pe îndeplinirea cerințelor macroeconomice și mai puțin pe adoptarea monedei unice. Adoptarea monedei unice va reprezenta faza ultimă sau pasul final al procesului de aderare și dovedește încă o dată importanța reformelor deja implementate. „Procesul european constînd din proiectarea unei Europe unice în stare să depășească stadiul unei „piețe europene“ pentru a deveni o „putere europeană“ trebuie privit ca un proces cu două sensuri. Pe de o parte, este cel al drumului Occidentului european către est o realitate denumită „extinderea UE“ și, pe de altă parte, este o mișcare a diversității complexe și conflictuale a Europei Centrale și de Est către Occident - o realitate care poate fi numită „expansiunea către dezordinea occidentală“(...). Proiectul unei Europe unite nu poate fi realizat fără a implica o serie de consultări prealabile nu numai ale UE cu țările candidate, ci și cu țările vecine sau cu țările care vor fi afectate de aceasta. în acest context, România crede că o asemenea dezbatere ar putea contribui la definirea unui demers strategic al UE în raport cu viitoarele state membre, cu Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Includerea primelor două state în Convenție reprezintă un pas important pentru o implicare mai substanțială a lor în construirea generală a Europei (...). Ce fel de Uniune extinsă își dorește România pentru viitorul deceniu? O Uniune care proiectează stabilitate (spre exemplu în zona Balcanilor occidentali), prosperitate (spre exemplu în republicile din fosta URSS) și promovează toleranța culturală și religioasă (în lumea musulmană) în imediata sa vecinătate și chiar dincolo de ea, devenind un model din ce în ce mai interesant pentru aceste zone“. • Cristian UNTEANU - Bruxelles Poziția României privind viitorul Europei Adrian Năstase a prezentat la Universitatea din Delft (Olanda) poziția României privind viitorul Europei Caravana vinului de &etm a ajuns la Craiova Caravana vinurilor de Cotnari, condusă de o echipă a Revistei Vinurilor, a sosit la Craiova. Cei care vor să descopere adevărata valoare a vinului de Cotnari pot degusta din licorile bahice la magazinul LUX PREMIER, azi și mîine (1-2 martie), între orele 13.00 - 21.00, și la Restaurantul Craiova, astă-seară, după ora 21.00. Caravana precede introducerea hologramei tridimensionale pe eticheta vinurilor produse de SC COTNARI SA, care va autentifica autenticitatea produselor. Craiovenii sunt invitați să descopere adevărata valoare a vinului de Cotnari degustînd un pahar de: Blanc de Cotnari, Grasă de Cotnari, Tămîioasă Românească de Cotnari, Fetească Albă sau Frâncușă. Acțiunea se desfășoară cu ajutorul distribuitorului local SC NOVARTIS SRL. După popasul în Cetatea Băniei, caravana va pleca“ spre Slatina și Tîrgu Jiu. (R.G.) Miza Convenției Europene Tehnic vorbind, ea este foarte simplu de definit: elaborarea proiectului unei Constituții Europene, cea pe baza căreia va fi modulat un nou tratat fundamental care va fi decis în cadrul Conferinței interguvernamentale din 2004. Dar lucrurile sunt departe de a fi atît de simple, deoarece dezbaterea din Convenție va trebui să sugereze o formulare instituțională nouă pentru Europa extinsă, statuînd, de fapt, asupra unei uriașe schimbări care ar putea să ducă la apariția unei noi entități, cea a Europei Unite. O formulă nouă de tip federal ,sau confederativ? Care vor fi noile raporturi de competențe între structurile politice transnaționale și cele naționale? în același timp, care va fi reacția opiniei publice, a electoratelor naționale și a celui european per ansamblu la auzul acestor noi prevederi? Foarte interesant este modul în care Romano Prodi sintetiza întrebările care stau în fața Convenției care și-a deschis ieri lucrările: „Vrem oare o Europă în stare să-și poată face auzită vocea pe scena politică internațională? Adică ne dorim oare o entitate care să nu mai fie doar economică și socială, ci și una politică? Sîntem oare conștienți și convinși de valoarea adăugată pe care o reprezintă Uniunea Europeană pentru statele noastre, cărora, reduse doar la ele însele, lear fi infinit mai greu să-și afirme în lume existența și identitatea? Pînă la ce punct sîntem gata să dovedim solidaritatea socială și economică dintre noi? Nu numai pentru a evita riscurile de fragmentare a pieții interne,ci și pentru că estimăm că popoarele noastre trebuie să se ajute reciproc și să participe la o întreprindere comună. Ce mediu înconjurător vom lăsa generațiilor viitoare? Sîntem oare solidari în materie de securitate internă? Dar în ceea ce privește securitatea externă? în fine, care sînt mijloacele cele mai bune pentru ca popoarele europene să poată apăra și afirma valorile lor comune de democrație, solidaritate și justiție?“ Foarte interesant, deoarece aici se sintetizează întreaga miză a Convenției. Ea se desfășoară pe fundalul unui sentiment ușor de identificat la nivelul opiniilor publice din statele membre, care nu ar putea concepe renunțarea la ideea statului național și a apartenenței lor la o identitate istorică bine definită. Ca atare, opera Convenției nu va merge în sensul eliminării „ideii naționale“, fapt nu numai imposibil în practică, ci și o eventuală sursă de controverse dure pe planul relațiilor politice. Atunci ce va însemna Europa Unită? în primul rînd, așa cum indica Romano Prodi, concentrarea „competenței transnaționale”, deci a autorității instituțiilor europene asupra cîtorva domenii foarte clar delimitate: politică externă și de securitate, afaceri interne, politică economică și monetară, mediu, politică socială. Nimic foarte nou căci aici sau format deja spații comune, piețe comune de decizie, pasul următor fiind elaborarea comună de proiecte de legi și aplicarea lor într-un cadru legislativ și jurisdicțional european. Ce se va întîmpla însă cu celelalte domenii? Răspunsul, așa cum sună în prezent, este că se va respecta principiul subsidiarității, adică fiecare decizie va trebui luată la nivelul cel mai potrivit pentru obținerea unei maxime eficiențe. Aceasta înseamnă, practic, două lucruri: în primul rînd, pentru aceste „domenii restante“ se intenționează ca la nivelul instituțiilor să se elaboreze din ce în ce mai mult „decizii-cadru“, formula optimă de aplicare a acestora urmînd să fie decisă pe plan național. Al doilea aspect important este că multe decizii nu vor mai fi luate „la centru“, ci vor fi delegate autorităților regionale sau locale, cele care vor fi integrate unei structuri europene „de profil“, Comitetul Regiunilor, cu un parlament propriu, care va cuprinde foarte rapid și reprezentanți din toate noile state membre. Convenția este semnul că acum Europa își regîndește structurile de putere, iar sintagma „nu mai puțină Americă, ci mai multă Europă“, sintagmă rostită pe toate tonurile și la toate nivelurile, semnifică nu o intrare în război - așa cum mult prea simplist se interpretează fenomene de suprafață ci instaurarea unui parteneriat mondial în care fiecăruia dintre marii actori pare să-i revină un rol din ce în ce mai clar definit. Convenția anunță un lucru esențial, devenind eficace instituțional, Europa see pregătește pentru o eventuală mare reorganizare de raporturi pe plan mondial, unde fiecare dintre parteneri va poseda propriul său grup de influență, propria sau propriile sale tobe de deschidere, poate cele antamate acum sub formula promițătoare a „acordurilor de liber schimb“; în fine, Convenția mai anunță și că Europa Unită va putea demonstra tocmai prin capacitatea de a acționa țnită în sectoarele esențiale că a trecut de la etapa „forței economice“ la cea a „forței politice“, care va începe acțiuni de impunere a prestigiului. Iar logica politică face ca acțiunile să înceapă de acum, prin semnale cum ar fi „forța de reacție rapidă“, „mandatul european de cercetare și aducere“, legislațiile comune privind afacerile interne sau spațiul aerian, piața comună pentru domeniul cercetării și dezvoltării etc. România este parte a Convenției, cu o echipă compusă din ministrul Hildegard Puwak, deputații Liviu Maior și Puiu Hașott (precum și doi supleanți, Ion Jinga și Adrian Severin), avînd dreptul de a participa la dezbateri, dar nu și la votul final asupra subiectelor discutate. Dar, oricum, este o posibilitate excepțională pentru a aduce în discuție punctul de vedere al României și, la fel de important, pentru a transmite opiniei publice și politicienilor români date esențiale privind drumul pe care-1 pregătește noua Europă. Din care, mai devreme sau mai tîrziu, vom face parte, preluînd automat deciziile care se iau acum. • Cristian UNTEANU - Bruxelles