Gazeta de Sud, aprilie 2002 (Anul 8, nr. 2155-2180)

2002-04-01 / nr. 2155

2 ACTUALITATE Taxe mai mari pentru văcuțele din provincie C­onsiliul Local Tîrgu Jiu a stabilit taxele de pășunat pentru izlazurile care aparțin localităților suburbane. Taxa de pășunat se plătește o dată pe an pentru fiecare animal. Înd au stabilit valoarea acestei taxe, aleșii locali au considerat că este necesară o diferențiere între animalele adulte și tineret, dar și între văcuțele din Tîrgu Jiu și cele din provincie. Astfel, proprietarii de animale din localitățile suburbane vor plăti cîte 300.000 de lei pentru fiecare vacă sau cal adult dus la păscut și cîte 150.000 pentru oi și capre. Pentru animalele tinere, taxa se reduce la jumătate. In cazul în care proprietarii de animale din alte localități vor să-și hrănească vacile sau oile cu iarbă de la oraș vor plăti în plus pentru acest lux. Pentru taurine și cabaline, taxa stabilită în acest caz este de 400.000 de lei, iar pentru ovine și caprine, de 200.000 de lei. Pentru animalele tinere, taxele se reduc, și de această dată, la jumătate. (C.C.) Lacul Debarcader va fi populat cu pește L­acul Debarcader din Tîrgu Jiu va fi concesionat în vederea amenajării unei baze piscicole și de agrement. După ce a încercat timp de mai mulți ani să găsească fonduri pentru ecologizarea lacului, primăria a decis să lase un întreprinzător privat să se ocupe de amenajarea și exploatarea lui. Concesionarea se va face pe o perioadă de cinci ani cu condiția amenajării unei baze de agrement și pescuit sportiv. Concesio­narul va trebui să populeze lacul cu pești, să împrejmuiască zona cu un gard și să amenajeze o terasă de vară și un spațiu de joacă pentru copii. Contravaloarea investiției va fi scăzută din taxa de concesiune. (C.C.) Comisie pentru testarea angajaților Consiliului Județean Gorj V­icepreședintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, a fost numit la nivelul instituției președintele Comisiei de Concurs pentru încadrarea personalului. Comisia este formată din trei persoane, iar încadrarea personalului din aparatul permanent de lucru se va face pe bază de con­curs. Din noua comisie mai fac parte ca membri, secretarul general al Consiliului Județean, Zoica Zamfirescu, și vicepreședintele instituției, Corneliu Popescu. (M.C.H.) 400.000 de dolari pentru repararea școlilor I­nspectoratul Școlar Județean Gorj va investi 400.000 de dolari pentru repararea a șapte școli din județ. Banii provin de la Banca Mondială și vor fi folosiți pentru efectuarea de lucrări de consolidare, reparații și dotare cu mobilier a șapte școli generale din comunele Licurici, Peștișani, Stoina, Ciuperceni, Stănești, Bustuchin și Bărbătești. (E.M.) Mehedințiul este primul județ din țară care a început irigațiile L­ipsa de apă din sol i-a determinat pe reprezentanții Direcției Generale pentru Agricultură(DGA) Mehedinți să ia măsuri urgente pentru pu­nerea în funcțiune a sistemelor de irigații existente. De altfel, DGA Mehedinți este prima din țară care a demarat lucrările de irigații. Societatea Națională de îmbunătățiri Funciare(SNIF) Mehedinți va repune în funcțiune, pînă la 31 martie, sistemele de irigații, pe o mare suprafață din cele 30.665 de hectare de teren arabil cultivat. Reprezentanții SNIF Mehedinți au încheiat deja contracte cu cinci asociații ale utilizatorilor de apă, pentru irigarea a peste 2.000 de hectare cu grîu. Din 20 martie, la nivelul Direcției Agricole Mehedinți au fost organizate comandamente care urmăresc stadiul irigațiilor din județ, raportînd zilnic suprafața irigată. In prezent, în Mehedinți sunt instalate în culturi peste 130 de aripi de ploaie și 88 de echipamente de udare. (F.S.) Pompierii s-au dotat cu un Serviciu de identificare a apelurilor M­ehedințenii nu mai pot face glume de genul „Sunt fierbinte! Veniți să mă stingeți!", pe seama pompierilor. Și asta, deoarece la dispe­ceratul Grupului de Pompieri „Drobeta" al județului Mehedinți a fost instalat, prin rețeaua digitală, Serviciul de identificare a apelurilor tele­fonice primite de către ofițerul operativ. Acesta permite identificarea nu­mărului, data, ora și minutul apelului, chiar dacă apelantul folosește servi­ciul anonimat. Grupul de­ pompieri are acces la această bază de date, conform Legii 76/ 2001, care specifică faptul că serviciile de urgență pot afla de cine sînt apelate. „Le atragem atenția celor obișnuiți să facă glume pe seama operatorilor de la pompieri că avem posibilitatea să-i iden­tificăm foarte ușor și nu vom ezita să sesizăm organele competente pentru sancționarea lor", a declarat Liviu Borugă, purtătorul de cuvînt al Grupului de Pompieri „Drobeta". (D.S.) Pașapoarte noi C­onducerea Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei Mehedinți a luat decizia de a nu mai primi cereri pentru eliberarea de pașapoarte model vechi. Cele depuse deja vor fi soluționate pînă pe 5 aprilie, iar noul pașaport va fi emis din 8 aprilie. Biroul Pașapoarte dis­pune, în prezent, de 3.000 de pașapoarte model nou, număr care, po­trivit colonelului Ion Stanomir, șeful Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei(SEIP) Mehedinți, este suficient pentru o perioadă de 30 de zile. „Este un pașaport cu mai multe elemente de siguranță, dar nu conferă drepturi în plus deținătorului. Sunt 34 de elemente de siguranță, vizibile în momentul în care se deschide pașaportul, seria este tipărită pe toate filele, astfel că documentul de călătorie"de tip nou este mult mai sigur", a spus col. Ion Stanomir, șeful SEIP Mehedinți. în următoarele zile sînt așteptate alte 6.000 de pașapoarte model nou. Pașapoartele model vechi, din 1994, sînt valabile pînă la expirarea perioadei pentru care au fost eliberate. (D.L.) A adormit la volan și s-a trezit... pe lumea cealaltă M­arian Munteanu, de 39 de ani, inginer, din Reșița, se deplasa pe 30 martie pe DE 70 cu autoturismul Dacia 1310, cu numărul de înmatriculare CS-04-AKL. In autoturism se afla și soția sa, Maria Munteanu, de 38 de ani. Pe raza comunei Coșoveni, județul Dolj, conducătorul auto a adormit și a scăpat controlul volanului. Mașina în care se aflau cei doi soți a părăsit carosabilul și a izbit puternic frontal un copac de pe marginea șoselei. în urma impactului, Marian Munteanu a decedat, iar soția sa a fost rănită foarte grav. Ea a fost transportată la Serviciul de urgență al Spitalului Clinic nr. 1 Craiova și internată la Secția de terapie intensivă, unde se află și acum. Starea sănătății sale s-a ameliorat, Maria Munteanu fiind acum în afară de orice pericol. (F.J.) CU NUMAI 60.000 DE LEI VĂ abonați pentru luna aprilie și puteți beneficia de unul din cele­­ Douăzeci de premii a cîte 1 MILION DE LEI ȘI ECONOMISIȚI­i suntem la locul faptei. ..și întotdeauna la timp 65.000 DE LEI Iar în fiecare zi de marți aveți un cupon de mică publicitate gratuită! Trimiteți chitanțele de abonament pînă la data de 15 aprilie și participați la tragerea la sorți. Abonații prin sistemul de distribuție al Gazetei de Sud nu este necesar să trimită chitanțele. Abonamentele se fac la sediul redacției, str. Ioan Maior­es­cu nr. 10, la Poștă, RODIPET și prin difuzorii proprii. Relații la telefon: 051-412.253 GAZETA de SUD, Luni, 1 aprilie 2002 1 aprilie - ziua păcălelilor care nu supără pe nimeni Românii, dar și francezii, a­­mericanii și britanicii așteaptă cu nerăbdare ziua de 1 aprilie, pentru a face glume și farse prietenilor lor. Nici alte popoare nu ratează prilejul de a-i tachina pe cei din jur: în India, sărbătoarea similară, Huși, are loc în ultima zi a lui martie. Luna aprilie, zisă și Prier, începe cu Ziua Nebunilor sau a Păcălitului, dată calendaristică în care românii caută, prin cele mai diverse mijloace, să se păcălească reciproc, supărarea fiind exclusă. Poate chiar de asta maramureșe­nii, mai sobri din fire, îi spun Ziua Nebunilor. în Franța, pe vremuri, de cele mai multe ori se agăța un pește de spatele cuiva, de aceea sărbătoarea se și numește „Pois­son d’Avril“ („Peștele de Apri­lie“). în Scoția, gluma se numește „cuckoo“ sau „gowk“ („cuc de aprilie“), petrecerea durează 48 de ore iar cea de-a doua zi se numeș­te „Taily Day“ și este consacrată posteriorului. în Ziua Cozii se fac cadouri „posteriorului pentru pos­teritate“, oamenii poartă pancarte hilare, pe care scrie: „Dă-mi un picior în spate!“. în această zi, cele mai ciudate glume nu sînt nu­mai permise, ci și încurajate. Po­trivit tradiției, este neapărată ne­voie să faci o farsă în prima parte a zile, altfel, spre seară, vei fi tu victima unei glume crude. Ameri­canii, care nu pierd nici un prilej să se amuze, au denumit prima zi a lui aprilie „April Fools Day“, iar cea mai răspîndită glumă este le­gatul șireturilor sau înlocuirea za­hărului cu sare. Originile acestei sărbători sînt incerte, dar există un vechi poem englez, din 1760, „Poor Robin’s Almanack“, în care ziua păcălelii este menționată. Unii cred că are rădăcini în Antichitate, în timpul romanilor, cînd populația Romei era formată pre­ponderent din bărbați. Avîn­d ne­voie de femei, aceștia le-au invitat pe Sabine la jocurile organizate în cinstea lui Neptun. Femeile au fost păcălite, pentru că au fost de fapt răpite și au devenit soțiile ro­manilor. Legenda spune că aceste evenimente s-ar fi petrecut la în­ceputul lui aprilie și că romanii au mai aplicat și altădată această tac­tică, cu valențe rituale. Glume se pot face și la ser­viciu, dar e bine să alegem cu gri­jă persoana, pentru că nu toată lu­mea are simțul umorului. Iată cî­­teva idei:­­ Cumpărați o felicitare muzicală și lipiți-o sub biroului colegului. Cînd va începe să cînte, acesta, nedumerit, vă va întreba dacă auziți ceva. Asigurați-1 că nu. - Lipiți pe copiator un afiș, cu o înfățișare cît mai veridică, pe care să scrie: „activare prin­­ voce“. Afi­șul trebuie să mai conțină instruc­țiuni precum: „Spuneți-vă numele și prenumele clar și răspicat“, „Dați comanda de execuție cît mai precis“ etc. Puteți da și un exem­plu: „Sînt Ion Ionescu și vreau ze­ce exemplare, mărite cu 15 la sută“.­­ Cînd un coleg iese pentru cîteva momente din birou și și-a lăsat contul de­ e-mail deschis, tri­miteți un mesaj patronului. încer­cați să nu rîdeți a doua zi cînd acesta îl va întreba pe coleg de ce i-a trimis o invitație la duș.­­ în urma unui antrenament special de 1 aprilie, puteți învăța cum să de­veniți cei mai enervanți oameni din lume. - Schimbați culorile te­levizorului vostru, astfel încît fețele oamenilor să fie verzi. Dacă vă întreabă cineva, spuneți că așa vă place vouă. - Capsați-vă hîrtiile în mijlocul paginii. - Scrieți sur­priza de la sfîrșitul romanului pe prima pagină. - învățați morse și conversați cu prietenii în public, ciocănind cît mai puternic. - Bo­­tezați-vă cîinele „Cîine“. - Uitați sfîrșitul unei glume, dar asigurați- l pe ascultător că era foart amu­zant. - Mergeți pe urmele cuiva, foarte aproape, și ștergeți cu o so­luție dezinfectantă tot ce atinge. - Faceți „bip, bip, bip“ cînd o per­soană mai plinuță merge cu spa­tele. - Mestecați capătul stiloului care v-a fost împrumutat. - Cereți chelnerului să vă mai aducă un scaun pentru prietenul vostru ima­ginar. - Anunțați sfîrșitul unei con­versații astupîndu-vă urechile cu palmele. - Cînd cineva numără, strigați cifre la întîmplare. - Urcați în lift cu o cutie pe care scrie „Cap de om“. - Urcați în lift și la jumă­tatea etajului apăsați butonul stop. Bătrînii fără moștenitori cad tot mai des pradă escrocilor de locuințe Bătrînii rămași singuri, fie că nu au moștenitori, fie că au fost părăsiți de rude, cad pradă tot mai des escrocilor de locuințe. Iar a­­ceștia din urmă recurg la diverse metode de constrîngere, uneori de o cruzime de nedescris, pentru a intra în posesia unei locuințe. Bă­tute, înfometate, uneori sechestra­te, tot mai multe persoane de vîrsta a treia cad victime escrocilor, pier­­zîndu-și în cele din urmă locuin­țele. Și asta în ciuda faptului că există o lege care protejează vîrst­­nicii, în momentul în care aceștia încheie contracte de vînzare-cum­­părare a unor locuințe. Două bă­­trîne, cu vîrste de peste 80 de ani, și-au părăsit ieri locuințele după ce timp de cîteva luni au stat înfometate, în propriile aparta­mente. Singure, grav bolnave și fară venituri, tragedia celor două octogenare s-a consumat într-un bloc din cartierul bucureștean Tei. Cele două femei, vecine în același imobil, și-au cedat locuințele în schimbul unei bătrîneți mai ușoare. Rozalia Kiss, de 82 de ani, și-a înstrăinat în urmă cu un an locuința unei persoane din altă lo­calitate, în schimbul unor servicii de îngrijire, precum și pentru suma de 500.000 de lei lunar. Femeia, care este semiparalizată, a fost „uitată“ de noii proprietari la scurt timp după semnarea con­tractului. Pentru că nu se poate mișca, Rozalia Kiss apelează de mai multă vreme la mila vecinilor, care mai trec, din cînd în cînd, pentru a-i lăsa o pîine și o cană de apă. „De cîteva luni nu se mai poate intra la ea în casă, din cauza mirosului, îmi este milă de ea, dar n-am ce face“, a spus o vecină de palier, nemulțumită de mirosul de­gajat din locuința bătrînei. Pentru că nu se poate mișca, dar și pentru că nimeni nu o mai îngrijește, aș­­ternuturile femeii nu au mai fost schimbate de luni întregi. Și asta pentru că veniturile bătrînei - o pensie de 1,4 milioane de lei și cei 500.000 de lei pe care îi primește pentru ca să - nu mai ajung la ea. Tot din cauza mirosului, două vecine de la etajul 5 al imobilului i-au aplicat o corecție bătrînei. După ce au bătut-o, cele două „doamne“ îi amintesc aproape zilnic bătrînei că nu are ce căuta în bloc. Uitată de proprietari, fe­meia a refuzat inițial oferta auto­rităților sectorului 2 de a fi inter­nată într-un centru de îngrijire. Cu lacrimi în ochi, femeia le-a spus că își așteaptă sfîrșitul sub aco­perișul ei. „Ca un cîine am rămas, mamă ! Unde mă duceți ?!“, re­peta încontinuu și printre dese re­prize de lacrimi femeia, în timp ce era condusă spre mașina primă­riei. Un etaj mai sus, o fostă asis­tentă, care a ajuns la­ venerabila vîrstă de 81 de ani, este aproape în aceeași situație. Eufrosina Barbu și-a cedat apartamentul uneia dintre nepoate, tot pentru a benefi­cia de îngrijire medicală. Pentru că este paralizată de ambele pi­cioare și are probleme cu vederea, veniturile lunare - o pensie de 986.000 de lei - îi sînt înjumătățite de cel care îi aduce pensia. Bă­­trîna a fost căsătorită, însă soțul a murit, prin ’66. Femeia nu este în evidențele vreunui medic de fa­milie. Deși are familie - două fete în străinătate și nouă nepoate în București - primarul sectorului 2, Neculai Onțanu, a facilitat inter­narea femeii la Spitalul Colentina, apoi, într-un cămin de batrîni. Primarul Onțanu a spus că astfel de cazuri sînt „îngrijorător de dese“. „Ceea ce nu știu multe dintre aceste persoane în vîrstă este faptul că atunci cînd decid să își lase soarta în mîna altora, bătrînii pot cere consiliere juridică primăriei. în acest caz, potrivit legii, ne-am sesizat din oficiu și vom declanșa acțiune în instanță împotriva proprietarilor pentru nerespectarea clauzelor con­tractuale“, a spus Onțanu. Legea 104 din 9 martie 2000 precizează că persoana vîrstnică beneficiază de consiliere din partea primăriei în cazul unui contract juridic sau de altă natură. Partea care sem­nează cu bătrînul un contract este obligată, conform contractului, să­­și respecte obligațiile, în caz contrar va suporta rigorile legii penale. Noi parcuri industriale la Slatina, Corabia și Caracal Leonard Cazan, ministrul dez­voltării și prognozei, a fost la sfîr­șitul săptămînii în județul Olt, acolo unde împreună cu autoritățile locale a analizat posibilitatea constituirii a trei parcuri industriale la Slatina, Caracal și Corabia. „Cele trei noi parcuri industriale vor duce la crea­rea, numai în primii ani de activi­tate, a aproximativ 7.000 de noi lo­curi de muncă“, a declarat ministrul Cazan. Se creează 3.500 de locuri de muncă Viitorul parc industrial Slatina va ocupa în faza finală o suprafață de 65 ha și va fi amplasat într-o zonă din apropierea municipiului Slatina. Parcul le va asigura potențialilor be­neficiari posibilitatea de a conce­siona sau de a închiria suprafețe de teren parcelate, în vederea ampla­sării spațiilor destinate serviciilor și producției, avînd asigurate toate do­tările de infrastructură și servicii: drumuri, alimentare cu energie elec­trică, gaze naturale, apă, canalizare etc. în zona destinată implementării proiectului vor fi amplasate capa­cități de producție specifice urmă­toarelor ramuri: industrie alimen­tară, ușoară (confecții, textile, încăl­țăminte), IT, industria construcțiilor, industria confecțiilor și a tîmplăriei din aluminiu. Dezvoltarea ramurilor industriale prezentate mai sus vor duce la crearea a 3.500 de noi locuri de muncă. Costul total al investiției se va ridica la 4,4 milioane de euro, contribuție de la bugetul de stat și contribuție locală. Concentrarea producătorilor în parcuri duce la scăderea poluării La Corabia, viitorul parc indus­trial va avea o suprafață de 33 ha, realizarea proiectului contribuind la rezolvarea mai multor probleme le­gate de protejarea mediului în mu­nicipiul Corabia. Concentrarea pro­ducătorilor și prestatorilor de servi­cii în incinta parcului va determina o scădere considerabilă a gradului de poluare în zonă prin promovarea unor activități și măsuri care se în­cadrează în legislația națională și europeană referitoare la protecția mediului. Parcul industrial de la­ Co­rabia va costa aproximativ 1,8 milioane de euro (finanțare Phare, bugetul de stat și contribuție locală) și va crea în primii ani de exploatare 1.700 de locuri de muncă. Se esti­mează că prin realizarea acestui parc volumul de investiții autohtone și străine în județ va crește cu 15%, iar exporturile de produse industriale cu aproximativ 10%. Parcul industrial de la Caracal va avea o suprafață tot de aproxi­mativ 33 ha și va fi construit în spa­țiul fostului combinat de creștere a porcilor din municipiul Caracal. Va­loarea totală a proiectului este de 1,8 milioane de euro (finanțare Phare, contribuție de la bugetul de stat și contribuție locală) și are ca obiectiv general relansarea economico-so­­cială a regiunii, prin atragerea in­vestițiilor autohtone și străine. Vor fi create peste 1.700 noi locuri de muncă în primii șase ani de ex­ploatare. Pașii care trebuie îndepliniți de către cei interesați de constituirea unui parc industrial (inclusiv parc de soft) sînt: 1. Obținerea titlului de parc in­dustrial - înființarea societății comer­ciale avînd ca obiect de activitate exclusiv administrarea parcurilor in­dustriale - depunerea la Ministerul Dez­voltării și Prognozei (MDP) a do­cumentației pentru obținerea titlului de parc industrial - acordarea titlului de Parc in­dustrial de către: MDP 2. PARTICIPAREA LA PRO­GRAMUL PARCURI INDUSTRI­ALE - consultarea Ghidului solici­tantului; - completarea cererii de finan­țare;­­ - depunerea cererii de finanțare la sediul MDP; Aceste informații sînt disponi­bile, în detaliu, pe site-ul MDP www.mdp.ro Relansarea economico­­socială a regiunii Site-ul MDP www.mdp.ro ABONAMENTE LA REVISTA idea­ina prin oficiile poștale, la sediul redacției Gazetei de Sud din str. Ion Maiorescu nr. 10, Craiova , și prin distribuitorii ziarului. Relații la tei: 41.22.53 Eforturile salariaților nu au fost zadarnice, RULMENȚI Slatina Iși va redeschide porțile Așteptată cu nerăbdare, dar mai ales cu speranță, ședința Adunării Generale a Acționarilor (AGA) de la SC RULMENȚI SA Slatina, care a avut loc sîmbătă, 30 martie, a avut darul de a-i liniști, după o lună de incertitudini și încordare, pe angajații fabricii. La ședință au participat 25 de salariați acționari, conducerea unității, formată din directorul interimar (la acel mo­ment) - Victor Barbu, și directorul economic, Felicia Militari, precum și un reprezentant al APAPS București, Gheorghe Ungureanu. După șapte ore de discuții aprinse, ședința s-a încheiat cu rezolvarea tuturor celor cinci puncte aflate pe ordinea de zi. Unul dintre cele mai disputate aspecte a fost cel referitor la modificarea componenței Consiliului de Administrație (CA), unde fostul director al unității, Gheorghe Rotari, considerat de salariați principalul vinovat de criza societății, era membru plin; în cele din urmă, Rotari a fost înlăturat din CA. Victor Barbu a fost numit direc­tor cu puteri depline, el fiind ales și președinte al Consiliului de Administrație a Victoriei? Sîmbătă, pe holurile clădirii unde s-a desfășurat ședința AGA nu era nici țipenie. Comparativ cu ședința din 6 martie, de data aceasta nu au mai fost sutele de oameni care să protesteze, iar nervii tuturor au fost mai relaxați. Explicația acestui fapt constă în rezultatul favorabil obținut de cei 23 de greviști ai foamei care săptămîna trecută au pichetat sediul Senatului și pe cel al guvernului. Uzina a fost cuprinsă pe o ordonanță de urgență care prevede acordarea unui credit de 5,5 miliarde de lei pentru reluarea activității de producție la RULMENȚI Slatina. După ce au stat în greva foamei în fața Prefecturii Olt, timp de aproximativ trei săptămîni, și au mers apoi la București, aproape că se obișnuiseră cu ideea că fabrica va fi închisă, iar ei vor ajunge șomeri. Ei așteaptă să vadă Monitorul Oficial de astăzi, care ar trebui să conțină mențiunile guvernului cu privire la întreprinderea lor. Oamenii au spus că, pentru a se putea găsi o metodă de soluționare a crizei, au fost de acord chiar cu o „reeșa­­lonare“ a salariilor (neîncasate din ianuarie), dar cu condiția ca fabrica să nu se închidă. • Mugurel MANEA

Next