Gazeta de Sud, iulie 2002 (Anul 8, nr. 2229-2255)

2002-07-01 / nr. 2229

Vitralii restituite de Moscova Berlinului P­este o sută de vitralii din secolul 14, restituite de Rusia Germaniei, au fost reinstalate în biserica Marienkirche din Frank­furt pe Oder. „Aceste 111 vitralii, de o valoare inestimabilă, nu s-ar fi întors aici dacă nu am fi coope­rat atît de bine cu autoritățile ru­se", a declarat ministrul german al culturii, Julian Nida-Ruemelin, după ce în oraș au ajuns cele 22 cutii cu vitralii. Vitraliile s-au aflat, după cel de-al doilea război mon­dial, în celebrul muzeu Ermitage­­ din Sankt-Petersburg. Publicul a putut vedea, în aprilie, 15 vitralii din această colecție, parțial restaurată. Printre acestea se află și unicul vitraliu cunoscut ca o re­prezentare a Antihristului. Cu titlu de reciprocitate, Germania a pro­mis să restaureze Biserica înălțării de lîngă Novgorod (nordul Ru­siei), care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Cele două țări își restituie de cîțiva ani opere de artă confiscate în timpul conflagrației mondiale. Germania negociază cu Rusia, din 1991, restituirea a aproape 200.000 de opere de artă ,con­fiscate de forțele sovietice la sfîr­­șitul războiului. Prințul Charles a avut un musafir nepoftit n bărbat a fost arestat, săptămîna trecută, după ce a fost găsit într-una din încăperile reședinței londoneze a prințului Charles al Marii Britanii, St James's Palace, anunță presa britanică. Scotland Yard a confirmat că in­trusul a fost descoperit de un îngri­jitor, miercuri dimineață, în Lancaster House, o aripă a St James's Palace, folosită pentru conferințe și recepții. Prințul Charles fusese în Londra în acea noapte. Un purtător de cuvînt al Scotland Yard a declarat că in­trusul a fost arestat și dus la secția de poliție Charing Cross. „El a fost eliberat mai tîrziu, fără să fie acuzat de săvîrșirea vreunei infracțiuni", a adăugat reprezentantul Scotland Yard. Fructe proaspete pentru astronauții de pe Stația Spațială Internațională F­ructe proaspte au fost livrate sîmbătă astronauților de pe Stația Spațială Internațională (SSI) de către naveta rusă Pro­gress M-46, au anunțat surse din centrul de control. Naveta de a­­provizionare a mai dus pe Stația Spațială Internațională combus­tibil, butelii cu oxigen, piese de schimb și colete personale pentru astronauți. în prezent, pe SSI se află doi ruși, comandantul de bord Valeri Korzun și inginerul Serghei Trechev, și o americancă Peggy Whitson. La festivalul pop/rock de la Glastonbury­­ măsuri speciale de securitate P­oliția a patrulat permanent sîmbătă în zona în care se des­fășoară Festivalul pop/rock de la Glastonbury (sud-estul Angliei), anulat anul trecut din cauza problemelor de securitate ridicate de numărul uriaș de participanți. După deschiderea festivalului, vi­neri, au fost reținute 104 persoa­ne, mult mai puține decît în 2000, cînd au ajuns în arestul poliției locale 682 de oameni. Aproxi­mativ 100.000 de amatori de muzică au intrat ilegal pe dome­niul Worthy, lîngă Glastonbury, escaladînd gardurile. Numărul total de spectatori este de două ori mai mare decît cel autorizat, fapt pentru care oficialitățile lo­cale l-au dat în judecată pe Mi­chael Eavis, proprietar al dome­niului și organizator al festivalului. Alături de festivalul de la Reading (devenit Carling Festival din 1999) și V Festival, Glastonbury, vechi de 32 de ani, este foarte popular în Marea Britanie. Greva personalului din muzeele italiene M­uzeele cele mai celebre din Italia au fost închise sîmbă­tă, din cauza unei greve a perso­nalului din aceste instituții, provo­cată, printre altele, de măsuri pri­vind vînzarea unora dintre obiec­tivele culturale. Greva a afectat principalele locuri turistice din Ro­ma­­ precum Forumul, Galeria Borghese, castelul Saint Ange­­, dar și din Florența, Milano și alte orașe importante. In Capitală, mi­ile de turiști au ales să viziteze galerii private, precum cea a Va­ticanului. La Florența, turiștii au vizitat celebra galerie Offices, în­conjurată de greviști. U 2 NATIONAL/INTERNAȚIONAL DRIKETTA de SUD. Luni, 1 iulie 2002 Banca Națională solicită procurorului general retragerea recursului în anulare In cazul BIR Banca Națională a României (BNR) a solicitat procurorului ge­neral al României, Tănase Joița, printr-un demers care constituie o premieră în practica Băncii Cen­trale, retragerea recursului în anu­lare declarat împotriva sentinței civile prin care a fost pronunțat falimentul Băncii Internaționale a Religiilor (BIR), se arată într-o declarație a Consiliului de Admi­nistrație al BNR. Procurorul general al Româ­niei a promovat, la mijlocul lunii iunie, un recurs­ în anulare în fa­voarea BIR, motivînd decizia prin faptul că magistrații instanțelor inferioare Curții de Apel nu au luat în considerare unele docu­mente care erau în favoarea BIR. în declarația BNR se arată că re­cursul în anulare a fost „tardiv in­trodus“ și că acesta cuprinde con­cluzii „ce pornesc de la erori, grave“. Potrivit Băncii Naționale, Tă­nase Joița și-a însușit susținerile autorilor unor plîngeri, foști con­ducători sau acționari ai băncii, care au deformat și au ascuns ade­vărul despre Banca Internațională a Religiilor. BNR consideră că un rol major în denaturarea realită­ților legate de falimentul BIR și l- a asumat președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor a Ca­merei Deputaților, deputatul PRM Radu Ciuceanu, care a răspîndit în public, în mod prezumțios, con­cluzii ale unei anchete subiective, bazate pe investigații sumare. Po­trivit declarației CA al BNR, în raportul asupra falimentului BNR, semnat de Radu Ciuceanu, sunt răstălmăcite faptele prin judecăți în exclusivitate emoționale. „Semnatarul documentului pretinde că înfățișează concluzii referitoare la modul în care s-a or­ganizat și premeditat declanșarea procedurii de faliment a BIR, ceea ce presupune că nu banca ar fi in­trat în faliment, din cauza dezas­trului financiar provocat de in­competența conducerii băncii, ci acest deznodămînt ar fi fost pro­vocat de către un grup de intere­se“, se menționează în declarația BNR. Banca Națională contestă opinia exprimată în raportul co­misiei parlamentare, conform că­reia BNR ar fi cap de listă în suita magistraților, lichidatorilor și altor provocatori ai unui caz de crimă organizată și că unele persoane din conducerea băncii au preme­ditat și organizat falimentul BIR, mai ales cu scopul de a oferi so­cietății de lichidare Reconversie și Valorificare Active sute de miliar­de de lei, sub formă de onorarii sau bonusuri de performanță, din fondurile băncilor cărora li s-a de­clanșat procedura de faliment. „O cercetare atentă a faptelor ar fi arătat că decizia BNR de a cere instanței falimentul BNR a fost luată după ce au fost epuizate toate șansele de îmbunătățire a stării financiare a băncii și avem în vedere aici inclusiv răgazul a­­cordat băncii pentru a face patru încercări de majorare a capitalu­lui, fără însă ca vreuna să reușea­scă, fapt ce dovedește lipsa de în­credere a propriilor acționari și a potențialilor investitori în capa­citatea băncii de a se redresa“, se precizează în declarație. în acest context, oficialii Băncii Naționale apreciază că acu­zația de falimentare premeditată a BIR se dovedește a fi nu numai fără substanță, dar și absurdă, la fel ca și acuzația privind provocarea falimentului băncii în scopul îmbogățirii societății Reconversie și Valorificare Active. Mai mult, în declarația BNR se arată că nimeni din conducerea băncii sau din direcțiile de resort nu a fost audiat în cazul falimentului BIR și, prin urmare, banca nu a avut posibili­tatea de a-și spune punctul de ve­dere și de a contribui la o corectă informare, lucru calificat drept inadmisibil de BNR. „Este de neînțeles de ce Co­misia de abuzuri, în cadrul unei anchete care a durat un an și ju­mătate, într-o problemă bancară de maximă importanță, nu a au­diat și membri ai Asociației Ro­mâne a Băncilor, președinți de bănci, experți bancari, dar mai ales auditorii de la BIR, înainte de a trage concluzii atît de grave“, se menționează în declarație. Oficia­lii BNR consideră, în acest con­text, semnificativ faptul că singu­rele persoane din sistemul bancar care au fost audiate de către co­misie sunt foștii președinți de la BNR și Bankcoop, Ion Popescu și, respectiv, Constantin Dună, în de­clarația BNR se mai spune că au­torii raportului, care poartă antetul unei comisii parlamentare, n-au înțeles nimic din ce s-a întîmplat în realitate la Banca Internațională a Religiilor. „Și nici nu este de mirare, concluziile exprimă superficialita­tea anchetei“, se arată în decla­rație. Starea financiară dezas­truoasă a băncii a fost provocată, în opinia BNR, de neregulile con­statate în domeniul acordării, ga­rantării și rambursării creditelor, precum și de extinderea nerați­onală a rețelei sale teritoriale, care s-a efectuat într-un ritm sufocant și în contrast vizibil cu potențialul economic al băncii. Potrivit datelor BIR transmi­se Băncii Naționale, patrimoniul net al băncii a avut o involuție evi­dentă: de la minus 78,4 miliarde de lei la sfîrșitul lui aprilie 2000, la minus 205,8 miliarde de lei la sfîrșitul lui mai 2000. De aseme­nea, la sfîrșitul lunii mai a anului 2000, rezultatele financiare ale BNR indicau pierderi totale de cir­ca 495 miliarde de lei. BNR a so­licitat în instanță, în primăvara a­­nului 2000, declanșarea procedu­rii de faliment a Băncii Interna­ționale a Religiilor, motivînd că această acțiune este determinată de situația financiară a băncii. La data de 10 iulie 2000, Tribunalul București admite cererea de de­clanșare a falimentului, decizie contestată de BIR la Curtea de Apel București. Considerînd că instanțele bu­­cureștene nu ar fi obiective în jude­carea conflictului, reprezentanții BIR au cerut Curții Supreme de Justiție să strămute dosarul la o altă Curte de Apel din țară; în urma acestui demers, CSJ a hotărît ca procesul să fie judecat la Brașov. La sfîrșitul lunii mai 2001, instanța Curții de Apel Brașov a respins ca nefondat recursul pe care BIR l-a înaintat împotriva sentinței Tribunalului București, privind deschiderea procedurii de faliment. Procurorul general își poate retrage motivat recursul în anulare în cazul BIR Procurorul general al Româ­niei și-ar putea retrage motivat re­cursul în anulare promovat împo­triva sentinței referitoare la fali­mentul Băncii Internaționale a Re­ligiilor (BIR), conform prevede­rilor Codului de procedură civilă. Promovarea și retragerea re­cursului în anulare într-un astfel de caz sunt reglementate prin arti­colul 330 din Codul de procedură civilă. Potrivit articolului 330 in­dice 4, pînă la închiderea dezba­terilor, procurorul general își poate retrage motivat recursul în anulare. în acest caz, părțile din proces pot cere continuarea jude­cății. Un caz similar a fost înre­gistrat în primăvara acestui an. La 8 aprilie, procurorul ge­neral al României, Joița Tănase, și-a retras contestația față de sen­tința definitivă prin care instanța supremă admitea, pe 7 decembrie 2000, că grupul german Thyssen- Krupp nu este responsabil pentru pierderile înregistrate, în anii ’80, de întreprinderea de comerț exte­rior Metalimportexport. în urma retragerii cererii procurorului gen­eral, Curtea Supremă de Justiție a decis că grupul german nu este responsabil de pierderile firmei românești. Funcționarii din Ministerul Muncii acuzați 9 * de corupție au fost suspendați din funcții Funcționarii din Ministerul Muncii acuzați de corupție au fost suspendați din funcție pe durata cercetărilor, o decizie administra­tivă definitivă în privința lor ur­­mînd să fie luată după finalizarea anchetei, a declarat ieri, într-o conferință de presă, ministrul de resort, Marian Sîrbu. Totodată, Marian Sîrbu a de­clarat că își va asuma răspunderea în momentul în care acuzațiile de corupție prezentate în presă vor fi confirmate de organele de anche­tă, evitînd să explice însă în ce mod va acționa în acest caz. „Am decis dizolvarea biroului de presă, funcționarii acestui birou fiind suspendați din funcție. De relația cu presa se va ocupa, cel puțin o săptămînă, direct cabinetul minis­trului. Am luat această decizie deoarece angajații Biroului de presă au gestionat prost relația cu mass media pe durata scandalu­lui“, a precizat ministrul. Astfel, au fost suspendați din funcții Viorel Răzvan Purde - șe­ful biroului de presă (la cererea­ acestuia), precum și ceilalți an­gajați ai Biroului de presă al mi­nisterului. Sîrbu a adăugat că nu a luat nici o măsură administrativă în cazul funcționarilor acuzați de corupție. Totuși, Corpul de control al ministrului muncii va declanșa propria anchetă în acest caz, săp­tămîna viitoare. „Din punct de vedere juridic, nu putem să luăm nici o măsură administrativă împotriva acestor funcționari de vreme ce nu am primit, nici pînă în prezent, o se­sizare din partea organelor de an­chetă. Nu putem lua decizii doar pentru niște speculații, chiar dacă au fost făcute public, la televi­ziuni“, a precizat Sîrbu, întrebat care a fost motivul pentru care Ministerul Muncii nu s-a adresat organelor de anchetă pentru pentru a cere informații despre situația funcționarilor a­­cuzați de corupție, ministrul a răs­puns că o eventuală intervenție ar fi fost interpretată ca o implicare a politicului injustiție. „Eu am încredere în organele de anchetă. Din punctul meu de vedere, un simplu telefon sau o adresă trimisă Parchetului refe­ritor la acest caz ar fi echivalentul unui trafic de influență. Să lăsăm justiția să-și facă datoria“, a apre­ciat ministrul. Ministrul a arătat că nu are nici un fel de rezerve în a-și asu­ma răspunderea, în cazul în care funcționarii vor fi dovediți vino­vați. „O voi face fără ezitare, însă, în acel moment, voi pune în ba­lanță reforma pensiilor, promo­varea noului cod al muncii, acor­durile sociale încheiate cu sindi­catele și celelalte performanțe rea­lizate de minister sub conducerea mea. După aceea vor lua o deci­zie. Din punct de vedere moral, orice ministru trebuie să își asume răspunderea politică“, a afirmat Sîrbu, răspunzînd întrebărilor mai multor jurnaliști legate de o even­tuală demisie a sa, în cazul în care organele de anchetă vor dovedi corupția funcționarilor minis­terului. Marian Sîrbu a ținut să su­blinieze faptul că oamenii din jurul său nu sînt implicați în acest scandal. „Eu am încredere în toți funcționarii, de la cel de la poartă și pînă la consilierul meu perso­nal, în clipa în care un subordonat m-a dezamăgit, atunci el nu mai are ce căuta în minister“, a afirmat ministrul; în același timp, Marian Sîrbu a apreciat că scandalul mediatic prin care funcționari ai ministe­rului sunt acuzați de acte de corup­ție are tente politice. „Spun asta deoarece acuzatorii au recunoscut în intervențiile lor televizate că nu i-au văzut niciodată pe cei nomi­nalizați că ar fi luat bani. Aceste acuzații au fost însă asociate cu nume ale unor membri ai cabine­tului meu, fără o bază reală, iar funcționarii nu mai erau angajați ai Ministerului Muncii, ci ai mi­nisterului condus de Marian Sîr­bu. Impresia mea este că s-a ur­mărit denigrarea imaginii mele ca om politic“, este de părere mini­strul, care nu a precizat din partea cui ar veni aceste presiuni. Ministerul Public a informat miercuri că procurorii din cadrul Parchetului Capitalei au înregis­trat plîngerea unei persoane care s-a autodenunțat că ar fi dat o mie de dolari șefului Biroului de presă al Ministerului Muncii, printr-un intermediar, pentru un loc de muncă în Portugalia. Plîngerea a fost inițial înre­gistrată la poliție, dar polițiștii și­­au declinat competența în favoa­rea Parchetului Capitalei. Potrivit sursei citate, din cercetările prea­labile efectuate, au rezultat indicii privind săvîrșirea infracțiunilor de trafic de influență de către Ion Stroe și Nicolae Șerban Mecu (so­țul unei angajate din cadrul Bi­roului de presă al Ministerului Muncii­ și a infracțiunii de dare de mită de către Florian Sălceanu. Mai multe persoane au fost audia­te pînă în prezent în acest caz. GAZETA DE SUD Subredacția DROBETA TURNU SEVERIN angajează VÎNZATORI ZIARE 1 CONDIȚII AVANTAJOASE 1 Relații: Dr. Tr. Severin, str. Carol I, m­ 19 Ministrul turismului renunță la amplasarea Dracula Park lângă Sighișoara Jessica Douglas Home, di­rector executiv al Mihai Eminescu Trust, organizație aflată sub pa­tronajul Prințului Charles al Marii Britanii, a prezentat, în cadrul se­siunii Comitetului Patrimoniului Mondial, care a avut loc în peri­oada 23-28 iunie la Budapesta, o scrisoare din partea ministrului turismului, Dan Matei Agathon, în care acesta anunța că renunță la amplasarea Dracula Park lîngă Si­ghișoara, a informat ieri Ana Ma­ria Zahariade, reprezentanta Uni­unii Arhitecților din România la reuniunea de la Budapesta. Mem­brii Comitetului Patrimoniului Mondial (din care fac parte 172 de state) au primit cu satisfacție de­cizia ministrului român al turis­mului, mai ales că își exprimaseră în repetate rînduri îndoiala cu pri­vire la viabilitatea proiectului Dracula Park, atît din punct de ve­dere al dezavantajelor ce ar putea fi aduse patrimoniului cultural și istoric din zona Sighișoara, cît și în ceea ce privește partea economică a unui asemenea proiect, a mai spus Ana Maria Zaharia de la seminarul de la Mo­­goșoaia, privind monumentele is­torice. Dan Matei Agathon, ministrul turismului, a declarat că va respec­ta propunerile de modificare for­mulate de PricewaterhouseCoo­­pers, consultantul financiar al so­cietății Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighișoara, chiar dacă a­­cestea vizează schimbarea ampla­samentului parcului tematic. PricewaterhouseCoopers va întocmi un raport asupra fezabi­lității financiare a proiectului Dra­cula Park din perspectivă interna­țională, atît sub aspectul finanțării externe, cît și sub cel al atracti­­vității pentru fluxurile de turiști străini. La Bruxelles, România promite noi legislații, instituții și manuale In domeniul controlului financiar 9­9 de Cristian UNTEANU - Bruxelles România a mai deschis vineri, la Bruxelles, două capitole de negocieri, de data aceasta intrîndu-se în zona sectoarelor deosebit de dificile și sensibile. Poate și de aceasta angaja­mentele pe care le facem sînt atît de multe și cu termene atît de precise, ele răspunzînd întru totul, paragraf după paragraf, cererilor făcute de mai mult timp de Comisia Europeană, lucru valabil atît în ceea ce privește dome­niul controlului finaciar, cît și pe cel al uniunii economice și financiare. De remarcat că foarte multe dintre anga­jamente au ca termen decembrie 2002 și că altele presupun ca și re­zolvată amendarea unor prevederi ale Constituției. Nu ar fi un lucru nou, deoarece pe asemenea prezumție s­­a negociat și pentru a se putea obține deschiderea rapidă și a altor capi­tole... In acest context, speranța este că se va ajunge la un acord parla­mentar asupra noii Constituții și că ea, în forma promisă Comisiei Europene, va fi și votată ca atare în cadrul referendumului național. Controlul financiar. iată un capi­tol de negocieri în cadrul căruia Ro­mânia nu solicită nici o „perioadă de grafie" și anunță că „acceptă acquis­­ul comunitar și declară că va fi în stare să-l aplice în momentul aderării". în document este salutată intenția ca România să adopte Legea asupra controlului financiar intern pînă în decembrie 2002, măsură care cons­tituie „un pas important în îmbună­tățirea substanțială a sistemelor de control intern care există acum în Ro­mânia... redefinind funcția auditului intern și aducerea lui în consens cu standardele internațional acceptate în domeniu, permițînd stabilirea unor unități independente de control fi­nanciar intern în toate centrele care cheltuiesc bani de la buget, precum și constituirea unei unități centrale în cadrul Ministerului Finanțelor care să fie responsabilă cu armonizarea, co­ordonarea și urmărirea metodologiei controlului financiar intern", în plus, va fi constituit și un alt organism separat. Comitetul pentru auditul public intern, care va avea ca menire să definească politicile în domeniul auditului intern care urmează să fie aplicate de Unitatea centrală de armonizare". în acest context, „UE ia notă de angajamentul României de a crea manuale asupra auditului intern și de a redesena normele generale privind auditul intern în scopul de a le aduce în întregime în concordanță cu standardele internațional acceptate", toate acestea pînă în decembrie 2002. Se mai afirmă­ că, tot în decem­brie 2002, este de așteptat ca Parla­mentul României să voteze o lege separată care să preia o serie de prevederi privind controlul finaciar preventiv existente în decretul gu­vernamental 119/99 și solicită să înceapă consultările privind textul final. UE a luat notă și de intenția României de a amenda textul actual al Constituției „pentru a include pre­vederi, asigurînd independența Curții de Conturi și confinînd garanții împo­triva concedierii membrilor săi", in­­vitînd țara noastră să ofere „un anga­jament clar asupra momentului în care vor fi adoptate aceste amendamente constituționale". Se va mai constitui și un alt nou organism, de data asta cu atribuții în domeniul foarte sensibil al protecției intereselor UE: „un serviciu indepen­dent de coordonare a operațiunilor antifraudă, răspunzător pentru co­ordonarea tuturor activităților legate de protecția intereselor financiare ale UE", urmînd „să se clarifice cadrul legal și administrativ în care va opera acest serviciu". „UE subliniază importanța pentru România de a face pașii necesari și de a stabili cooperarea necesară cu organismele comunitare pentru a asigura, pînă la momentul aderării, un management finaciar sănătos, trans­parență și control privind folosirea fondurilor UE, precum și protecția intereselor financiare ale UE". Capitolul Uniunea Economică și Monetară este de extrem interes, mai ales în contextul­­ luărilor de poziție relativ neclare din ultima vreme ale înalților oficiali ai guvernului român privind momentul unei posibile in­troduceri a leului greu și a alinierii, monedei naționale la euro. După ce se apreciază: „capa­citatea României de a implementa acquis-ul în cadrul acestui capitol va fi mult mărită de viitoarele progrese către stadiul de economie de piață funcțională", în documentul oficial asupra negocierilor se stipulează că țara noastră va participa la Uniunea Economică și Financiară din momentul aderării, dar îi va fi oferită o deroglare în privința adoptării euro, extensia acestei perioade urmînd să fie stabilită în Tratatul de Aderare. în contextul interzicerii finanțării directe a sectorului public, UE notează angajamentul României de a amenda în acest sens o serie de articole din statutul BNR, precum și articolul 6 din aceeași lege „afirmîndu-se dincolo de orice dubiu că banca centrală nu are voie să achiziționeze titluri de valoare (securities) guvernamentale pe piața primară de capital". Se consemnează și angajamentul României de a include o serie de noi prevederi „care să permită o analiză juridică a deci­ziei de a concedia o serie de membri ai organismelor de conducere ale BNR", precum și o serie de noi pre­vederi „privind independența instituțio­nală, financiară și personală", care să modifice conținutul prevederilor existente acum în Legea privind statutul BNR.

Next