Gazeta de Sud, august 2002 (Anul 8, nr. 2256-2282)

2002-08-01 / nr. 2256

2 NATIONAL/INTERNAȚIONAL GAZETA de SUD, Joi, 1 august 2002 Adrian Năstase neagă existența unor fisuri in PSD Liderul PSD, Adrian Năstase, a apreciat ieri după ședința De­legației Permanente a partidului, că informațiile apărute în presă referitoare la existența unor fisuri în interiorul PSD sunt „scenarii de vacanță“, precizînd că informa­țiile respective au fost discutate de conducerea partidului în cadrul acestei reuniuni. „Am urmărit cu atenție unele comentarii apărute în presă, în special în ziarul Național, care în­cearcă să inducă ideea unor fisuri în interiorul partidului“, a spus Năstase, adăugind că autorii a­­cestor articole au probabil alte surse de informare, pe care PSD nu le cunoaște. Premierul a afirmat că, după discuțiile avute în permanență cu organizațiile PSD, nu a observat „nimic de acest gen“, ci, dimpo­trivă, organizațiile „au subliniat de fiecare dată capacitatea de a lucra în mod unitar“. Ultimele articole apărute în presă pe această temă „sunt, în mod obișnuit, scenariile de vacanță, le cunoaștem din alți ani“, a mai spus Năstase, referin­­du-se și la preocupările presei le­gate de ce spune sau cum spune președintele Iliescu. Președintele PSD a dat asi­gurări că viața politică, cel puțin la nivelul partidului pe care îl con­duce, este stabilă. Secretarul gen­eral al PSD, Cozmin Gușă, a apre­ciat, la rîndul său, într-o confe­rință de presă, că este poate firesc ca, într-o perioadă în care celelalte partide au asemenea probleme, ci­neva să încerce să inducă o idee că există probleme asemănătoare și la nivelul PSD. Referindu-se la informațiile din presă privitoare la o eventuală colaborare între președintele Ion Iliescu și fostul lider al PD, Petre Roman, Gușă a afirmat că PSD n-ar avea nici un motiv să fie de­ranjat de o astfel de colaborare, întrucît Petre Roman nu este membru al PSD. El a precizat însă că nu a auzit pe nici una dintre personalitățile vizate vorbind des­pre o asemenea ipoteză, întrebat dacă Petre Roman ar avea loc în PSD, Gușă a afirmat că nu are nici o informație că fos­tul lider democrat și-ar fi exprimat intenția de a intra în PSD. „Am observat în ultima vreme o preo­cupare pentru cariera politică a lui Petre Roman, ca și pentru o even­tuală carieră politică a unui alt fost, Emil Constantinescu“, a ară­tat secretarul general al PSD, a­­preciind că este neproductiv să se vorbească tot timpul despre foști și despre proiectele pe care aceștia ar dori să le facă, pentru a cincea sau a șaptea oară pentru România, după atîtea eșecuri repetate în ac­tivitatea politică, în opinia lui Cozmin Gușă, în cazul în care Petre Roman și Emil Constantinescu vor să dezvolte a­­numite proiecte politice, ar fi foar­te important ca aceștia „să vină să le enunțe de la orice masă, în loc să bage pe ușa din doi fel de fel de intenții pe care le au“. „Eu cred că este vorba și de o anumită jenă pe care o au cei doi în urma eșecu­rilor din politică pe care le-au avut, dar dacă sunt așa de vînjoși și doresc să facă o nouă carieră poli­tică, pe un alt culoar care le-ar fi deschis în continuare, cred că e bine să o facă deschis și să-și asu­me un succes sau un eventual in­succes“, a mai spus el. Conducerea PSD a desemnat opt grupuri de lucru care vor analiza situația din filiale Delegația Permanentă a PSD a decis ieri constituirea a opt gru­puri operative de lucru la nivelul acestui for, urmînd ca acestea să analizeze situația de la nivelul or­ganizațiilor județene ale partidu­lui, prima acțiune fiind reprezen­tată de o analiză a presei centrale și locale: „în urma discuțiilor avute la întîlnirile de la Sibiu, Snagov și Suceava, am hotărît să facem o nouă repartizare a colegilor din Delegația Permanentă în ceea ce privește răspunderile teritoriale și organizațiile de care aceștia vor răspunde“, a afirmat președintele PSD, Adrian Năstase, precizînd că au fost stabilite opt grupuri o­­perative de lucru, care vor exa­mina situațiile de la fiecare orga­nizație județeană. Aceste grupuri operative își vor începe activitatea cu o analiză a presei centrale și locale, lucru care va dura pînă la jumătatea lu­nii august, urmînd ca apoi să aibă loc discuții directe cu conducerea organizațiilor PSD, pentru a vedea unde sînt anumite „probleme, ce sugestii pot fi făcute în legătură cu anumite aspecte care ar trebui să fie modificate“, a mai spus Năs­tase. Conducerea PSD este foarte interesată de eliminarea oricăror situații care pot fi asimilate cu co­rupția, precum și de anumite as­pecte care țin de desfășurarea ac­tivităților de partid în alt mod decît în strictă concordanță cu le­gea, a adăugat Adrian Năstase. Secretarul general al PSD, Cozmin Gușă, a declarat, la rîndul său, într-o conferință de presă, că aceste grupuri operative formate la nivelul Delegației Permanente, care se vor ocupa de problemele cu specific regional, au fost con­struite în așa fel încît în compo­nența lor să intre membri care nu reprezintă organizațiile județene vizate, de care răspund sau din partea cărora au candidat pentru­­ parlament. Potrivit unui document dis­­­tribuit presei, de județele Vrancea, Vaslui, Galați, Hunedoara și Vîl­­cea se vor ocupa Alexandru Atha­­nasiu, Florin Georgescu și Ioan Rus. De organizațiile din Con­stanța, Bacău, Satu Mare, Sălaj, Covasna și Ilfov se vor ocupa Cozmin Gușă, Dan Ioan Popescu și Marian Sîrbu. Pentru organi­zațiile din Bihor, Mehedinți, Ia­lomița, Giurgiu și Alba au fost de­semnați Nicolae Văcăroiu, Rodica Stănoiu și Mihai Tănăsescu, iar pentru Arad, Botoșani, Brăila, Tulcea și Timiș, Viorel Hreben­­ciuc, Șerban Mihăilescu și Leo­nard Cazan. Grupul constituit din Ioan Mircea Pașcu, Hildegard Puwak și Ilie Sîrbu i-au fost alo­cate județele Neamț, Iași, Cluj, Bistrița Năsăud și Mureș, iar de județele Brașov, Prahova, Dîm­bovița, Harghita și Dolj se vor o­­cupa Octav Cozmîncă, Miron Mi­­trea și Acsinte Gaspar. Organiza­țiile PSD din Teleorman, Buzău, Caraș-Severin, Gorj și Sibiu intră sub responsabilitatea lui Vaier Dorneanu, Dom Ioan Tărăcilă și Mircea Geoană, iar grupului ope­rativ format din Ion Solcanu, So­rin Oprescu, Georgiu Gingăraș și Ecaterina Andronescu i-au fost re­partizate județele Maramureș, Su­ceava, Călărași, Argeș și Olt. Potrivit documentului, de or­ganizațiile din București se vor ocupa Adrian Năstase, Alexandru Athanasiu, Florin Georgescu, Ioan Rus, Cozmin Gușă, Dan Ioan Popescu și Marian Sîrbu. Președintele PSD a dat asigurări că viața politică este stabilă. Dosarele românilor care au comis infracțiuni în Franța­­ cercetate de polițiști din ambele țări O delegație de polițiști româ­ni se află în Franța, pentru a lucra alături de colegii lor francezi la rezolvarea unor cazuri în care ce­tățeni români sunt cercetați pentru comiterea unor infracțiuni pe teri­toriul acestui stat, a declarat ieri, într-o conferință de presă, Alexan­dra Fărcaș, secretar de stat în Mi­nisterul de Interne. Echipa de polițiști este con­dusă de generalul Mihai Stoica, șeful Direcției Generale de Com­batere a Crimei Organizate și An­tidrog, și l-a însoțit în Franța pe ministrul de interne, Ioan Rus. Po­trivit secretarului de stat, în scurt timp, o echipă de polițiști francezi va sosi în România, pentru a con­tinua aici ancheta privind aceste cazuri. Alexandru Fărcaș a precizat că, în timpul vizitei în Franța, mi­nistrul român de interne a stabilit cu omologul său francez o serie de măsuri concrete de rezolvare a problemelor create de românii ca­re și-a prelungit, sub diferite for­me, șederea ilegală și care sunt im­plicați în cerșetorie, furturi și în alt fel de infracțiuni. Potrivit secre­tarului de stat, una dintre măsuri vizează extinderea colaborării în­tre polițiile celor două state și in­tensificarea schimbului de infor­mații pentru descoperirea celor care racolează persoane (bătrîni, copii, persoane cu handicap), pe care le trimit apoi la cerșit în străi­nătate. De asemenea, autoritățile din cele două state vor începe anchete comune în domeniul traficului de persoane și al migrației ilegale. Fărcaș a mai spus că se vor aplica în mod ferm prevederile acordului de readmisie încheiat cu Franța, dar a precizat că, pentru rezolva­rea problemelor ridicate în Franța de unii cetățeni români, sînt ne­cesare unele ajustări legislative. O altă măsură constă în utilizarea unor modalități suplimentare de control la frontierele României. Totodată, miniștrii de interne din cele două țări au decis că este nevoie de o cooperare mai strînsă cu polițiile din statele membre ale Uniunii Europene. Alexandru Fărcaș a mai declarat că unul din mesajele transmise de ministrul de interne francez, Nicolas Sar­cosy, la încheierea întrevederii cu ministrul Ioan Rus, a fost: „Toți cei care au gînduri de migrație ile­gală, de stabilire ilegală în Franța sau în alte state din spațiul Schengen să fie foarte siguri că actualul guvern francez a hotărît să pună punct politicii laxiste în domeniul migrației“. Secretarul de stat a adăugat că autoritățile franceze­­ ca și cele din toate statele din spațiul Schengen­­ își vor modifica legis­lația referitoare la azil. El a ex­plicat că mulți cetățeni români ca­re au plecat legal din România, rămași în spațiul Schengen după expirarea perioadei legale de șe­dere (90 de zile), au abuzat de procedura de azil. Potrivit secretarului de stat, o serie de cetățeni români au depus cereri de obținere a azilului politic în Franța doar ca să aibă un act care să le certifice șederea pentru mai mult timp pe teritoriul acelui stat. El a adăugat însă că în ultimii doi ani, autoritățile franceze au respins toate cererile de acest fel depuse de cetățeni români. O altă problemă importantă abordată de cei doi miniștri a fost cea a cîtorva sute de copii români aflați în Franța într-o situație pre­cară, exploatați prin cerșetorie, prostituție sau prin forțarea lor de către conaționali sau de către alți adulți să comită diverse infracțiu­ni. Pentru rezolvarea problemei copiilor, autoritățile române pre­gătesc un protocol, care urmează să fie semnat și de partea franceză pînă la 30 august. Fărcaș a precizat că acești copii vor fi preluați de autoritățile franceze împreună cu organizații neguvernamentale, vor fi protejați și pregătiți pentru a fi trimiși în România. Aici, copiii vor fi pre­luați atît de reprezentanți ai sta­tului (Ministerul de Interne, Mi­nisterul Muncii și Solidarității So­ciale, Ministerul Sănătății și Fa­miliei și Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului), cît și de organizații neguvernamentale, toate acestea urmînd să răspundă pentru plasarea copiilor în centre specializate, în cazul în care fa­miliile lor nu vor fi pregătite să-i primească. Nicolas Sarcosy Un ortac a rămas blocat în subteran după ce mina de la Cotești a fost acoperită de un toren. Un miner a rămas blocat în subteran, la o adîncime de opt sute de metri, iar alți 32 au reușit să se salveze după ce ieri dimineață, exploatarea minieră Cotești, din județul Argeș, a fost acoperită de un torent. Din cauza ploilor abun­dente, deasupra galeriilor de mină s-au acumulat mii de litri de apă, iar tavanul a cedat și apa a ajuns în galerii, distrugînd toate digurile de protecție. Cei 32 de mineri au reușit să iasă înot, agățîndu-se de cablurile electrice, după ce au fost avertizați de un coleg care lucra într-un post izolat și care nu a mai reușit să iasă din mină. Pentru a­­ducerea la suprafață a lui Marian Spițera, cel care i-a avertizat pe mineri că vine șuvoiul, o echipă de salvatori a încercat să coboare în galerie printr-o gură de aerisire, ieșirea fiind inundată. Minerii sal­vatori nu au reușit să ajungă la co­legul lor deoarece distanța care trebuia parcursă pînă la locul unde era blocat Marian Spițeru era de 800 de metri, iar oxigenul din tu­buri nu le-ar fi ajuns. Pînă la ora transmiterii acestei știri, nu se știe dacă minerul blocat în subteran mai este în viață sau dacă a reușit să se refugieze într-un loc uscat. Potrivit minerilor, distanța rămasă liberă între zona inundată și ta­vanul galeriei, este de doar 40 de centimetri. „Alergam, înotam, ne țineam unii de alții, în unele locuri apa era de două ori cît mine, era nămol, cu o mînă ne țineam de cabluri, cu una încercam să ne ținem la suprafață“, a spus Florin Iepure, unul dintre supraviețuitori. Minerii salvatori spun că șansele ca Marian Spirera să mai fie în viață sunt mi­­nime.„Ce șanse mai sunt să fie în viață? Șansele sînt minime, doar dacă a prins un loc uscat în care să respire“, a spus șeful echipei, Lau­­rențiu Grama. Echipa de salvare nu a mai coborît pînă la urmă în ga­lerie, considerînd prea riscant acest lucru. în subteran a fost coborîtă totuși o instalație de aeraj, iar la gu­ra de aerisire a fost instalată o lam­pă pentru că toată lumea speră că Marian Spițera mai este în viață și că se va putea ghida după lumină. Marian Spițera are 37 de ani, este tatăl a patru copii și în ultimii 19 ani a lucrat în mină. Directorii companiilor falimentare din SUA au avut cîștiguri uriașe în ultimii ani Directorii celor mai mari 25 de companii din Statele Unite care au dat faliment în ultimele 18 luni au cîștigat, în numai trei ani, apro­ximativ 3,3 miliarde de dolari din încasarea salariilor ți din vînzarea acțiunilor înainte de colapsul res­pectivelor societăți, relevă un stu­diu realizat de Financial Times. Studiul Financial Times, pri­mul de acest fel, arată că dintre cei 208 președinți și directori ai celor mai mari 25 de companii falimen­tare din ultimele 18 luni din Sta­tele Unite, 52 au avut venituri de peste zece milioane de dolari, 31 dintre ei de peste 25 de milioane de dolari, 16 au cîștigat mai mult de 50 de milioane de dolari, iar opt dintre ei de peste 100 de mi­lioane de dolari. Printre cei care au înregistrat cele mai mari cîș­tiguri se numără foștii directori executivi ai grupului energetic ENRON și ai companiilor de tele­comunicații GLOBAL CROSS­ING și WORLDCOM, aceasta din urmă devenind, săptămîna tre­cută, protagonista celui mai amplu faliment din istoria sectorului cor­poratist american. Directorii celor trei companii, dar și ai altor societăți care au in­trat în faliment, au fost atacați în numeroase rînduri de oamenii po­litici și de acționari că își adună averi personale pe spinarea situa­ției financiare pe termen lung a companiilor. în cei trei ani de du­pă 1999, Ken Lay, președinte și director executiv la ENRON a în­casat 247 de milioane de dolari, în vreme ce președintele și directorul executiv al GLOBAL CROSS­ING, Gary Winnick, care pare să­­și fi adjudecat poziția de lider al baronilor falimentului în clasa­mentul Financial Times, a cîștigat 512 milioane de dolari. Lista cu­prinde și alte figuri ale sectorului corporatist din Statele Unite, mai puțin cunoscute, cum este K.B. Chandrasekhar, un investitor care a înființat compania EXODUS COMMUNICATIONS și a vîndut acțiuni în valoare de peste 131 de milioane de dolari cu puțin înainte ca firma să intre în faliment. Deși nu s-a dovedit pînă în prezent că­­ acești directori au în­călcat în­ vreun fel legea, nivelul ridicat al sumelor pe care le-au încasat a provocat numeroase reacții din partea opiniei publice, care le-a cerut să înapoieze res­pectivele cîștiguri. Pe de altă par­te, cifrele par să confirme o de­clarație a lui Alan Greenspan, pre­ședintele Rezervelor Federale a­l Statelor Unite, care a atacat în ur­mă cu două săptămîni lăcomia contagioasă care a pus stăpînire pe sectorul corporatist și care a­­runcă într-un con de umbră pe­rioada de la sfîrșitul anilor ’90, cînd capitalismul american nu în­semna neapărat recompense uria­șe pentru directorii companiilor cu succes pe termen lung. Numărul mare al cazurilor de cîștiguri neobișnuit de mari a de­terminat o serie de măsuri din par­tea autorităților de la Washington, cel mai notabil pas în sensul re­formării sectorului corporatist fiind consemnat marți, cînd pre­ședintele George W. Bush a pro­mulgat legea care înăsprește pe­depsele pentru fraudele contabile. Președintele George Bush este aplaudat în momentul cînd semnează legislația care mărește pedepsele pentru fraude contabile și asigură noi moduri de punere sub acuzație a corupțiilor din marile corporații Statul a fost prejudiciat cu zeci de miliarde de lei prin afaceri cu fier vechi Poliția Transporturi a început o amplă anchetă privind mai mul­te cazuri în care statul a fost pre­judiciat cu zeci de miliarde de lei, prin derularea unor afaceri cu fier vechi, a declarat ieri, într-o con­ferință de presă, generalul Mircea Bot, directorul Direcției Poliției Transporturi din Inspectoratul Ge­neral al Poliției (IGP). Detaliind unul din aceste ca­zuri, generalul Bot a arătat că foști reprezentanți ai conducerii Socie­tății de Administrare a Activelor Financiare (SAAF) au exportat fier vechi sub prețul care era pre­văzut în contractele de livrare și care era practicat la nivelul pieței mondiale, respectiv de 55 de do­lari tona. O parte a acestei anchete o constituie dosarul înaintat deja Di­recției Cercetări Penale din IGP, în care Mircea Dinuț (fost director general al SAAF) și Mircea Vlă­­duți (fost director tehnic) sunt acu­zați de abuz în serviciu în formă calificată. Poliția Transporturi a început urmărirea penală împotriva celor doi pe 25 aprilie anul acesta. Po­trivit anchetatorilor, în perioada 1999-2001, ei au exportat ilegal 14 locomotive LDE 2001 CP și 164 de vagoane de tip EADS, sub prețurile stabilite de Consiliul de Administrație al SAAF. Dinuț și Vlăduți ar fi prejudiciat astfel so­cietatea cu 56, 5 miliarde de lei. Potrivit generalului Bot, po­lițiștii încearcă totodată să stopeze furturile de fier vechi. El a expli­cat că hoții de fier vechi pun de­seori în pericol circulația fero­viară. Spre exemplu, în trei astfel de cazuri, hoții au aruncat pe calea ferată bucăți de fier vechi în zona Cernavodă-Medgidia, fapt care a făcut ca o locomotivă și un vagon de tren să deraieze, iar alte două locomotive să fie distruse. într-un alt dosar întocmit de Poliția Trans­porturi, cinci persoane - între care patru administratori și asociați ai unor firme - sunt acuzate că au fu­rat peste 1.350 de tone de fier ve­chi (totalizînd peste 3,597 mili­arde de lei) dintr-o barjă acostată în portul Constanța Sud Agigea. Potrivit anchetatorilor, autorii furtului sunt soții Maria și Aurel Mangu, Nadîr Geambec, Gheor­­ghe Șerban și Vasile Vrabie. Po­ lițiștii au mai descoperit că soții Mangu și Nadîr Geambec au pre­judiciat satul cu 2,5 miliarde de lei, prin neplata taxelor pe veni­turile realizate anul trecut și anul acesta. Cei trei mai sînt acuzați de evaziune fiscală, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Totodată, la sfîrșitul săptămînii trecute, polițiștii au fost nevoiți să folosească arma­mentul pentru a opri doi bărbați prinși, împreună cu alți trei, în timp ce furau componente ale u­­nor vagoane staționate în Gara Progresu din Capitală. Vagoanele aparțin SAAF, iar pînă în momen­tul în care au fost surprinși de po­lițiști, hoții reușiseră să fure 20 de axe triunghiulare, cîntărind în to­tal o tonă. Alți doi hoți de fier vechi au fost prinși de polițiști în urmă cu aproape o săptămînă, în triajul Portului Constanța. Cei trei fura­seră, pînă la apariția polițiștilor, aproape două tone de fier vechi din mai multe vagoane ale socie­tății METAL ROM SRL din Constanța. Cumpărați Galeza de Sud Puteți cîștiga un autoturism Dacia I

Next